ÎNAPOI LA REZULTATE Curtea Supremă de Justiție
Sursă originală
CSJ 20.08.2025

2ra-489/23 — incasarea datoriei

HOTĂRÂRE
20.08.2025
Pe scurt
Instanță
Curtea Supremă de Justiție
Obiect
incasarea datoriei
Temei legal
nerespectarea obligatiei de a determina corect legea aplicabila si natura raportului material litigios in fazele procesuale de fond si apel reprezinta o eroare judiciara, care nu poate fi corectata in recurs
RĂSFOIEȘTE: Curtea Supremă de Justiție · 2025
DESCARCĂ: PDF · DOCX
Citează această cauză
2ra-489/23 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

cu privire la admiterea recursului

în cauza civilă

SA „SMA-Fertilitate” împotriva Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și

Mediului și Ministerului Finanțelor, intervenienți accesorii Consiliul local Fălești,

Ministerul Afacerilor Interne, Întreprinderea de Stat „Servicii Paza”, Ministerul

Apărării, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, Instituția Publică „EMP

Management Durabil POP”

(încasarea datoriei)

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-489/23

NR. PIGD 2-18122077-01-2ra-01012023)

Nerespectarea obligației de a determina corect legea aplicabilă și natura raportului material

litigios în fazele procesuale de fond și de apel reprezintă o eroare judiciară, care nu poate fi

corectată în recurs.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani (jud. O. Ionașcu)

Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Malîi, V. Cotorobai, A. Onu)

20 august 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de Societatea pe Acțiuni

„SMA-Fertilitate,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului (în continuare – „MADRM”) și

Ministerului Finanțelor (în continuare – „Min. Fin.”), intervenienți accesorii

Consiliul local Fălești, Ministerul Afacerilor Interne, Întreprinderea de Stat „Servicii

Paza”, o cerere de chemare în judecată privind încasarea datoriei, prin care a solicitat:

a. încasarea datoriei pentru serviciile de păstrare a chimicalelor și deșeurilor la

depozitele SA „SMA-Fertilitate” în sumă de 209 205,50 lei, inclusiv TVA –

pentru anul 2015, 209 205,50 lei, inclusiv TVA – pentru anul 2016 și 21 898,46

lei, inclusiv TVA – pentru anul 2017.

b. încasarea datoriei pentru serviciile de pază a depozitelor cu chimicale și

deșeuri în mărime de 100 062 lei – pentru anul 2015, 111 996 lei – pentru anul

2016 și 125 949,60 lei – pentru anul 2017.

c. compensarea cheltuielilor de judecată.

Guvernul Republicii Moldova a adoptat Hotărârea nr. 1543 privind măsurile

suplimentare pentru depozitarea centralizată și neutralizarea pesticidelor inutilizabile

și interzise. Conform punctului 1 din această hotărâre, autoritățile administrației

publice locale aveau obligația de a selecta un depozit pentru stocarea acestor

substanțe și, în colaborare cu Ministerul Apărării și Departamentul Situații

Excepționale al MAI, să asigure reambalarea, transportarea și păstrarea acestora până

la nimicire.

societății, în perioada 2006–2007, în două depozite a SA „SMA-Fertilitate” au fost

plasate aproximativ 199 tone de pesticide pe o suprafață de 972 m², deși spațiul

preconizat era de doar 108 m².

aproximativ 1500 kg încă se mai aflau în depozit. Între 2006 și 2014, Consiliul

raional Fălești a încheiat contracte anuale cu reclamanta pentru depozitare. Ultimul

1

contract, semnat în martie 2014, a fost valabil până la 31 ianuarie 2015. După

expirarea acestuia, deși deșeurile au rămas în depozit, nu au mai fost semnate alte

contracte.

contractului și a emis somații, însă fără rezultat. Societatea susține că, pentru

perioada 2015–2017, a prestat în continuare serviciile de depozitare și pază,

suportând cheltuieli proprii.

serviciile de depozitare și pază aferente anilor 2015, 2016 și 2017.

62 din Codul de procedură civilă prin care a solicitat atragerea în calitate de copârât

și Consiliul Raional Fălești pe marginea pretențiilor formulate în acțiune.

acțiunea a fost respinsă.

hotărârii din 2 iunie 2021 prin care a solicitat casarea integrală a hotărârii și emitere

a unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

și s-a menținut hotărârea din 2 iunie 2021.

în actul privind transmiterea la păstrare către SA „Fertilitate” a substanțelor

fitosanitare, întocmit la 22 iunie 2007, se atestă semnătura președintelui SA

„Fertilitate”, dl Boico G.P., la caz nu poate fi invocat nici refuzul, nici necunoașterea

sau lipsa acceptului din partea SA „Fertilitate referitor la depozitarea produselor de

uz fitosanitar.

2006, emise de Comisia Situații Excepționale a Administrației Publice Locale a r-lui

Fălești, nu a fost contestată în instanța de judecată de către SA „Fertilitate”, iar atât

timp cât aceste acte nu au fost anulate, acestea produc efecte juridice, sunt în vigoare

și executorii.

redacția până la 1 martie 2019 definește că dreptul real asupra bunului imobil pentru

2

dobânditor apare din momentul înregistrării dreptului în registrul cadastral al

bunurilor imobile. Opozabilitatea dobândirii dreptului de proprietate se face de

asemenea din momentul înregistrării dreptului real în registrul bunului imobil.

Registrul Bunurilor Imobile la 16 septembrie 2016, se concluzionează că reclamantul

dispune de depozitele în care au fost păstrate produse fitosanitare începând din data

de 16 septembrie 2016 și nicidecum din momentul privatizării. Instanța de apel a mai

reținut că până la momentul privatizării în anul 2009, SA „SMA-Fertilitate” a

aparținut Statului, fapt confirmat și de Hotărârea Guvernului al RM nr. 720 din 13

iunie 2003 privind aprobarea Graficului de privatizare a patrimoniului statului și a

unităților administrativ-teritoriale pentru anul 2003. Iar odată cu privatizarea în 2009

a persoanei juridice noului proprietar/proprietari i s-a transmis prin acte toate

bunurile acesteia. Respectiv, anume la acel moment conducerea SA „SMA-

Fertilitate” urma să ridice întrebarea referitor la depozitarea în continuare sau

evacuarea produselor de uz fitosanitar din depozit. Însă, atâta timp cât noul proprietar

a acceptat să primească prin acte bunurile în starea în care erau, se prezumă că a

acceptat să primească, prin moștenire, și produsele de uz fitosanitar existente la acel

moment în depozit.

cerinței de încasare din contul pârâților și a datoriei ce constituie plata pentru

serviciile de pază a depozitelor cu chimicale și deșeuri în perioada 2015-2017, or, în

conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1543 din 29 noiembrie 2002, a

fost stabilit expres că paza depozitelor centralizate se va asigura de ÎS „Servicii

Pază”, nefiind implicat și reclamantul SA „SMA-Fertilitate” la prestarea acestui

serviciu.

Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului și nici pârâtul Ministerul Finanțelor

nu au emis sau încheiat vre-un act în consecința căruia s-ar fi născut obligații

pecuniare față de apelant.

depus o cerere de recurs împotriva hotărârii Judecătoriei Chișinău sediul Buiucani

din 2 iunie 2021 și Deciziei Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022 prin care

a solicitat casarea integrală a acestora și emiterea unei noi hotărâri de admitere

integrală a cererii de chemare în judecată.

cheltuielile ce țin de depozitare a bunurilor, invocând prevederile art. 1086 din Codul

civil în vigoare până la 1 septembrie 2019. În acest sens, indică că obiect al

3

contractului nr. 48 din 11 martie 2014 era păstrarea bunului depozitat în vederea

restituirii lui în natură la cererea deponentului.

determinată, adică până la 31 ianuarie 2015, însă, contrar art. 1097 din Codul civil în

vigoare până la 1 martie 2019, nu a ridicat pesticidele din depozit.

1 martie 2019, a avut loc prelungirea contractului de depozit din motiv că la somațiile

sale, Consiliul raional Fălești nu a răspuns, adică a acceptat tacit prelungirea

contractului.

în registrul bunurilor imobile, Recurentul a invocat aplicabilitatea art. 320 alin. (3),

321 alin. (1) din Codul civil în vigoare până la 1 martie 2019 și art. 371 din Legea nr.

1543 din 25 ianuarie 1998 privind cadastrul bunurilor imobile.

fost predate și din partea sa nu ar fi existat pretenții ar fi inventate, or un act de

primire-predare de către recurent nu a fost semnat și până la data depunerii recursului

cheile de la depozit nu ar fi fost returnate.

legătura și interacțiunea societății recurente, a statului și autorității publice. Prin

urmare, a indicat că instanțele inferioare au atribuit calități inexistente situației

deduse judecării.

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de 5 Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

acte normative:

„(1) Prezenta lege intră în vigoare la data publicării în Monitorul Oficial al

Republicii Moldova, cu excepția art. IV, V pct. 1–9 și 11–16 și art. VII, care vor intra

în vigoare la 1 septembrie 2023.”

acte normative, prevede că:

„(3) Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.”

4

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

recursului):

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de

competența Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

depunerii recursului):

„(1) Părțile și alți participanți la proces sînt în drept să declare recurs în cazul în

care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material

sau a normelor de drept procedural.

(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărîrea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

5

(4) Săvîrșirea altor încălcări decît cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

(5) Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.”

„Sarcinile procedurii civile constau în judecarea justă, în termen rezonabil, a

cauzelor de apărare a drepturilor încălcate sau contestate, a libertăților și a intereselor

legitime ale persoanelor fizice și juridice și asociațiilor lor, ale autorităților publice

și ale altor persoane care sînt subiecte ale raporturilor juridice civile, familiale, de

muncă și ale altor raporturi juridice, precum și în apărarea intereselor statului și ale

societății, în consolidarea legalității și a ordinii de drept, în prevenirea cazurilor de

încălcare a legii”.

„(1) Instanței judecătorești îi revine un rol diriguitor în organizarea și desfășurarea

procesului, ale cărui limite și al cărui conținut sînt stabilite de prezentul cod și de alte

legi.

(2) Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile

lor procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă,

la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să

contribuie la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege”

„(1) După ce primește cererea de chemare în judecată, judecătorul pregătește

cauza pentru dezbateri judiciare, pentru a asigura judecarea ei justă și promptă.

(2) Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă

și are ca scop:

a) precizarea legii care urmează a fi aplicată și determinarea raporturilor juridice

dintre părți”.

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel

o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

6

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință

publică la 17 noiembrie 2022 (Vol. III, f.d. 160-162).

expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022 (Vol.

III, f.d. 184).

recursul declarat la 20 martie 2023 de către SA „SMA-Fertilitate” (în proces de

insolvabilitate) a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură

civilă.

calificarea raportului juridic dintre părțile în prezenta cauză în contextul primirii la

păstrare a produselor de uz fitosanitar începând cu 2006 la depozitele SA „SMA-

Fertilitate”. În acest sens, recurentul consideră că a avut cu Consiliul raional Fălești

constituit un raport juridic de depozit. Pe de altă parte, instanțele inferioare au

constatat că între reclamant și pârâți nu a existat vreun act, contract de depozit a

chimicalelor sau prestări servicii pază, încheiat în modul stabilit de lege, ce ar da

dreptul reclamantului să pretindă o plată pentru prestație, iar la materialele cauzei nu

ar exista înscrisuri ce ar dovedi contrariul. În susținerea acestui fapt instanțele

inferioare au indicat că actele normative prevedeau că paza depozitelor urma a fi

asigurată cu pază paramilitară, iar reclamantul nu ar fi demonstrat apariția obligațiilor

pârâților în coraport cu acțiunea de asigurare din propria inițiativă a pazei unor

depozite proprii.

dacă instanțele inferioare au examinat multiaspectual cauza și dacă au răspuns

motivat la pretențiile formulate de reclamant, în coroborare cu probele administrate.

menționat mai multe date cantitative referitor la transmiterea spre păstrare a

produselor de uz fitosanitar și referitoare la evacuarea lor în cadrul proiectelor din

2014 și 2016, instanțele au omis cu certitudine să stabilească ce cantitate de produse

au fost transmise spre păstrare și ce cantitate a fost evacuată în total. La fel, instanțele

inferioare au rămase tăcute la critica SA „SMA-Fertilitate” că procesul verbal din

2016 (Vol. I, f.d. 205) nu ar conține semnătura SA „SMA Fertilitate” care ar confirma

faptul că lucrările de evacuare ar fi fost executate în volum deplin.

judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile lor

procesuale, preîntâmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă,

7

la solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să

contribuie la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile

judiciare, informează părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia

orice alte măsuri necesare bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și

altor participanți la proces orice împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte

acțiuni prevăzute de lege.

tratarea egală a părților pe toată durata desfășurării procedurii în fața unui tribunal,

fără ca una din ele să fie avantajată în raport cu cealaltă parte din proces. Acest

principiu este unul din elementele noțiunii mai largi de ”proces echitabil”, ce impune

fiecărei părți să i se ofere posibilitatea rezonabilă de a-și susține cauza sa, în condiții

care să nu o plaseze într-o situație de net dezavantaj în raport cu adversarul ei (cauza

Ankerl contra Suediei, hotărârea din 18 februarie 1997; cauza Niderost -Huler contra

Suediei, hotărârea 1997- 1/24 noiembrie 1997).

cantități în raport cu depozitarea produselor: 188019 tone (Vol. I, f.d. 185), 188,041

tone (Vol. I, f.d. 200), 198,997 tone (Vol. I, f.d. 19). Pe de altă parte, instanța de apel

a constatat că evacuarea produselor din 2016 s-a făcut în volum de 187,002 tone, iar

în 2014 în cantități mai mici – 8525 kg fracție lichidă, 844,5 kg fracție solidă, 1604

kg ambalaj contaminat. Un simplu calcul matematic al cantităților indicate denotă o

diferență dintre volumul de produse transmise spre păstrare și volumul produselor

evacuate.

produselor din depozit în anul 2016 „au fost depistate suplimentar butoaie de metal

cu produse de proveniență necunoscută”, instanța de judecată urma să determine care

este proveniența lor și dacă se referă la obiectul acțiunii sau nu. Această constatare

era importantă mai ales în situația în care instanțele inferioare au constatat că în

butoaiele rămase au fost descoperite cantități nesemnificative de „2,4-D acid”,

„pirimicarb”, „dicamba”.

esențială pentru calificarea responsabilității. Fără a lămuri dacă aceste bunuri

aparțineau statului, unei autorități publice locale sau SA „SMA-Fertilitate”, făceau

parte din cantitatea de produse transmise spre depozitare sau au fost suplinite ulterior,

de către cine și în contextul cărui raport juridic, nu se poate concluziona nici dacă

acestea trebuiau evacuate, nici cine trebuia să suporte costurile pentru depozitare.

că produsele rămase și care fac obiectul pretențiilor SA „SAM-Fertilitate” ar face

parte din cantitățile transmise spre păstrare. Totuși, în acest context instanțele

8

inferioare au constatat în mod anticipat asupra faptului că păstrarea lor ar fi în afara

unui raport juridic cu vreunul dintre pârâți.

deși instanțele inferioare fac referire la Ordinul Președintelui Comisiei Situației

Excepționale a raionului Fălești nr. 4 din 13 februarie 2007 (Vol. I, f.d. 185), acestea

omit să elucideze ce raport juridic s-a constituit în contextul primirii spre păstrare de

către SA „SMA-Fertilitate” a produselor de uz fitosanitar. Or, potrivit pct. 2 al acestui

ordin este indicat că „Președintelui SA „Fertilitate” – Boico G.P. să primească

produsele fitosanitare la păstrare și să asigure păstrarea lor în conformitate cu

Contractul și Instrucțiunea.

Consiliul raional Fălești și SA „SMA-Fertilitate” urma a fi realizat pe o bază

contractuală.

Fertilitate” și Consiliul Raional Fălești care are ca obiect serviciile de protecție

împotriva substanțelor toxice – servicii de depozitare a chimicalelor cu termen

expirat – Contractul nr. 48 din 11 martie 2014 (Vol. I, f.d. 30-35). Totuși, potrivit

actului de confirmare a stării decontărilor la situația din 30 noiembrie 2016 (Vol. I,

f.d. 36-37) contrasemnată de SA „SMA-Fertilitate” și Consiliul raional Fălești,

denotă plăți anuale pentru „servicii de păstrare a chimicatelor”, „susținere financiară

la achitarea salariului cu contribuții a paznicilor și plata abonament post-telefon”

pentru perioada 2008-2014.

fitosanitare în perioada 2008-2014, până la încheierea contractului nr. 48 din 11

martie 2014, a fost realizată, dacă a fost guvernată de vreun contract sau vreo lege,

și care a fost conținutul raportului juridic constituit, adică ce drepturi și obligații

incumbă părților pe parcursul raportului juridic și după încetarea acestuia.

Justiție a stabilit că lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite cu presupuneri

referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și obligațiilor într-un raport juridic

dintre părți.

referire la prevederi generale care guvernează obligațiile civile (art. 513, 510, 531

din Codul civil până la 1 septembrie 2019).

existat un raport juridic contractual, instanța nu poate să se limiteze la invocarea

abstractă a normelor generale privind obligațiile civile, ci are obligația de a califica

în mod concret raportul juridic și de a aplica normele speciale corespunzătoare naturii

acelui contract.

9

procedură civilă care indică că unul din principalele scopuri ale pregătirii cauzei

pentru dezbaterile judiciare este precizarea legii care urmează a fi aplicată și

determinarea raporturilor juridice dintre părți (a se vedea și decizia nr. 2rac-269/22,

produselor sau și paza acestora, mai ales în contextul în care instanțele inferioare au

constatat că paza depozitelor urma asigurată cu pază paramilitară. Pentru

soluționarea justă a cauzei nu este suficientă analiza reglementărilor raportului

material litigios, ci instanțele urmează să cerceteze starea de fapt și să elucideze cine

de facto a realizat paza bunurilor.

reținute mai sus conduc la concluzia că procedura desfășurată în instanța de apel nu

corespunde exigențelor art. 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului, iar

modalitatea în care a fost examinată cauza în ordine de apel nu poate echivala cu

soluționare efectivă a cauzei.

analizate cu atenție, și oferă posibilitatea exercitării controlului judiciar. Analiza pe

care judecătorul o face în legătură cu motivele de fapt și de drept, care i-au format

convingerea, în sensul unei anumite soluții trebuie să fie clară, simplă, precisă,

concisă și fermă, să aibă putere de convingere. Nemotivarea hotărârii sau o motivare

necorespunzătoare atrage casarea ei.

întinderea motivării depinde de diversitatea mijloacelor pe care o parte le poate ridica

în instanță, precum și de prevederile legale, de obiceiuri, de principiile doctrinale și

de practicile diferite privind prezentarea și redactarea sentințelor și hotărârilor în

diferite state (Boldea împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Van

den Hurk împotriva Olandei din 19 aprilie 1994, paragraful 61), iar pentru a răspunde

cerințelor procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea împotriva

României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva Finlandei din 19

februarie 1997, paragraful 60).

instanțe, nu conține o apreciere care ar determina definitiv și incontestabil

corectitudinea și plenitudinea examinării cauzei. Respectiv, Completul de judecată

al Curții Supreme de Justiție este în imposibilitatea de a exercita controlul judiciar

asupra unei asemenea hotărâri.

omisiunilor instanței de apel, or în acest caz instanța de recurs ar putea fi impusă să

10

înlocuiască circumstanțele de drept indicate anterior în actele de dispoziții contestate,

cu cele proprii, ceea ce ar reprezenta o substituire în analiza multiaspectuală a cauzei

și ar fi pusă în situația să examineze cauza ca și cum aceasta nu ar fi fost examinată

în prima instanță și în apel (a se vedea decizia nr. 2ra-727/24, §51-55)

consideră că decizia Curții de Apel Chișinău este pasibilă de casare, în temeiul art.

432 alin. (4) din Codul de procedură civilă în vigoare la momentul declarării

recursului, cu trimiterea spre rejudecare a cauzei în alt complet de judecată din motiv

că instanța de apel nu a cercetat multiaspectual cauza, ceea ce a determinat

soluționarea greșită a cauzei.

c) din Codul de procedură civilă,

Admite recursul Societății pe Acțiuni „SMA-Fertilitate”.

Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 17 noiembrie 2022 în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă Societatea pe Acțiuni ,,SMA-Fertilitate”

împotriva Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare a Republicii Moldova,

Ministerului Finanțelor al Republicii Moldova și Consiliului raional Fălești,

intervenienți accesorii Consiliul local Fălești, Întreprinderea de Stat ,,Servicii Pază”

a Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, Ministerul Apărării al

Republicii Moldova, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență și Instituția

Publică ,,EMP Management Durabil POP” cu privire la încasarea datoriei și a

cheltuielilor de judecată și transmite cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Centru

în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune nici unei căi de atac.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

11

§ Cauze similare

Grupate prin similitudine semantică

5 cauze
CSJ 2021-03-17
0,94
3ra-254/21 — anularea actelor administrative
Dosarul nr. 3ra-254/21 Prima instanță: Judecătoria Chişinău, sediul Rîşcani (jud. V. Sîrbu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chişinău (jud. A. Minciuna, V. Negru, E. Palanciuc) Î N C H E I E R E 17 martie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil,
CSJ 2022-06-22
0,93
2rc-56/22 — incasarea datoriei și penalității
Dosarul nr. 2rc-56/22 (2-21093802-01-2rc-06052022) Prima instanță: Judecătoria Căuşeni, sediul Ştefan-Vodă (jud: A. Postu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, M. Anton, O. Cojocaru) D E C I Z I E 22 iunie 2022 mun. Chi
CSJ 2021-08-25
0,93
3ra-397/21 — acordarea si achitarea suportului financiar
Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite recursul depus de Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, a casa decizia din 7 octombrie 2020 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 12 decembrie 2018 a Jude
CSJ 2021-11-10
0,93
2rac-209/21 — incasarea datoriei
dosarul nr. 2rac-209/21 prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (S. Vâșcu) instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Țurcan, L. Pruteanu) ÎNCHEIERE 10 noiembrie 2021 mun. Chişinău Colegiul civil, comercial şi de co
CSJ 2022-05-11
0,93
2rc-39/22 — incasarea datoriei penalitatii si cheltuielilor de judecata
Dosarul nr. 2rc-39/22 2-21028290-01-2rc-11042022 Prima instanţă: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: N. Arabadji) Instanţa de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Malîi, V. Cotorobai, D. Dulghieru) D E C I Z I E 11 mai 2022 mun. C
Sursă