2rac-269/22 — Încasarea datoriilor pentru asistenta juridică acordată conform contractului-abonament și a dobânzilor de întârziere

La 29 ianuarie 2018 Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” a depus o cerere de chemare în judecată împotriva SRL „Travertin Lux” privind încasarea datoriilor pentru asistența juridică acordată conform contractului-abonament, și a dobânzilor de întârziere.

În susținerea acțiunii Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” a indicat că a încheiat cu SRL „Travertin Lux” contractul-abonament de acordare a asistenței juridice, care a fost reziliat de comun acord la 18 septembrie 2017.

În temeiul acestui contract-abonament, SRL „Travertin Lux” ar fi format o datorie față de Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” în mărime de 63 000 lei și dobânda de întârziere în mărime de 180 520 lei. Aceste sume și cheltuielile de judecată au fost solicitate prin cererea de chemare în judecată.

La 5 martie 2018, SRL „Travertin Lux” a depus o cerere revonvențională împotriva Cabinetului Avocatului „Igol Selchin” privind recunoașterea actului juridic nul.

În acest sens, SRL „Travertin Lux” a indicat că semnarea contractului- abonament a avut loc în contextul unei erori considerabile referitor la natura acestui act și calitățile substanțiale. Administratorul Mateșa Anton nu ar poseda limba română, motiv pentru care nu ar fi înțeles conținutul contractului, considerând că semnează facturi fiscale și achită servicii de asistență juridică prestate în cadrul proceselor de judecată în contextul cărora cu Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” ar fi avut contracte separate privind asistența juridică.

În 2017, administratorul Mateșa Anton ar fi depistat că sumele achitate nu au fost incluse în contul cheltuielilor de judecată după ce între acesta și avocatul Igor Selchin ar fi apărut un conflict. Astfel, susține că servicii de abonament niciodată nu ar fi fost prestate. 1

Astfel, SRL „Travertin Lux” a solicitat declararea nulității contractului- abonament de acordare a asisteței juridice.

La 31 mai 2018, Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” a solicitat încasarea suplimentară a sumei de 99 540 lei, ce ar constitui dobânda de întârziere calculată pentru perioada de întârziere 16.12.2017-22.05.2018.

Prin încheierea Judecătoriei Chișinău sediul Centru din 5 iunie 2018, s-a admis excepția de tardivitate înaintată de Igor Selchin în privința acțiunii reconvenționale depusă de Mateșa Ion în interesele SRL „Travertin Lux”. Astfel, s- a respins acțiunea reconvențională ca tardivă. Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 10 decembrie 2018, a fost respins recursul SRL „Travertin Lux” și menținută încheierea din 5 iunie 2018.

În motivarea soluției, instanța de judecată a menționat că contractul- abonament litigios nu conține obligația CA „Igor Selchin” de a întocmi un act detaliat privind efectuarea lucrărilor. La fel, instanța de judeată a constatat că pârâtul nu a obiectat prevederile contractului litigios, în temeiul acestui contract fiind făcute achitări, iar argumentul precum că administratorul nu a bănuit că în perioada de referință ar fi plătit serviciile de abonament a fost catalogate ca fiind declarativ. Din aceste considerațiuni, instanța de judecată a încasat suma de 63 000 lei cu titlu de datorie.

Referitor la cerința privind dobânda de întârziere, instanța de judecată a indicat că atât timp cât părțile au stabilit cuantumul acesteia, aceasta urmează a fi încasată. Referitor la cuantumul dobânzii solicitat prin cererea de concretizare, instanța de judecată a indicat că atât timp cât cererea a fost formulată după data limită de decăre stabilită de instanța de judecată, aceasta se respinge ca fiind înaintată în afara termenului stabilit de instanță.

La 10 decembrie 2019, Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 13 noiembrie 2019 prin care a solicitat casarea parțială a hotărârii în partea pretențiilor respinse și pronunțarea în această parte a unei hotărâri de încasare integrală a sumei ce constituie dobânda de întârziere.

Prin decizia Curții Supreme de Justiție din 19 ianuarie 2022 s-a admis recursul SRL „Travertin Lux”, s-a casat decizia din 29 iunie 2021 a Cuții de Apel Chișinău și s-a remis cauza spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău în alt complet de judecată.

Astfel, prin decizia Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022 s-a respins apelul declarat de Cabinetul Avocatului „Igor Selchin”, s-a admis apelul declarat de SRL „Travertin Lux” și s-a modificat hotărârea din 13 noiembrie 2019 prin micșorarea sumei dispuse spre încasare de la SRL „Travertin Lux” de la 180 520 lei la 77 110 lei, taxei de stat suportate în instanța de fond de la 7 305,60 lei la 2 313,30 lei. În rest, hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 noiembrie 2019 se menține fără modificări.

Instanța de apel, în motivara soluției sale, a indicat că prevederea pct. 6.3 din contractul-abonament de acordare a asistenței juridice nr. 16A/15 din 20 mai 2015 reprezintă o clauză penală veritabilă. Cu toate acestea, instanța de apel a menționat că penalitatea nu poate fi încasată pentru o perioadă mai mare de 6 luni, micșorând penalitatea corespunzător perioadei 1 ianuarie 2017 – 1 iulie 2017. Micșorarea a fost efectuată în contextul în care debitorul a solicitat reducerea acesteia ca fiind disproporționat de mari, la caz instanța de apel considerând această solicitare ca fiind justificată.

Prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022 s-au corectat erorile materiale și de calcul evidente din partea motivată și dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău din 07 iunie 2022 prin înlocuirea sintagmei din „Mămăligă Natalia” în „Ojoga Andrei”, din (2-19098958-02-2a-18012022) în (2- 18130932-02- 2ac-27012022), din „15 192 lei” (pag.15 a deciziei motivate) în „77 110 lei”, din „2313,30 lei” la „4203,30 lei”.

La 19 octombrie 2022, SRL „Travertin Lux”, reprezentat de avocatul Alexandru Moloman, a depus cerere de recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022, solicitând casarea hotărârii din 13 noiembrie 2019 și casarea parțială a deciziei Curții de Apel din 7 iunie 2022 în partea în care cererea de apel înaintată de SRL „Travertin Lux” a fost respinsă și emiterea unei noi hotărâri prin care se va respinge integral cererea de chemare în judecată înaintată de Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” și se va încasa de la acesta cheltuielile de judecată. A. Recursul Cabinetului Avocatului „Igor Selchin”

Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” consideră că instanța de apel nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată, totodată interpretând în mod eronat legea.

În acest sens a indicat că instanța de apel nu trebuia să aplice prevederile art. 630 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 1 septembrie 2019), or în viziunea recurentului norma dată este aplicabilă când părțile au prevăzut în contract clauza penală, însă părțile nu au prevăzut-o, fiind stipulate numai dobânda de întârziere. B. Recursul SRL „Travertin Lux”

SRL „Travertin Lux” consideră atât hotărârea primei instanțe, cât și decizia Curții de Apel Chișinău ca fiind controversate, instanțele date examinând cauza formal și superficial, nefiind elucidate circumstanțe importante prin probe pertinente și suficiente, concluziile expuse în actele menționate contravenind circumstanțelor cauzei, interpretând eronat legea și neaplicând legea care urma a fi aplicată.

În special, recurentul consideră că instanțele inferioare nu au cercetat caracterul juridic al contractelor încheiate și toate circumstanțele esențiale în coroborare. În acest sens a indicat că Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” era obligat să explice clientului său caracterul și consecințele elgale a contractelor încheiate, precum și conținutul acestora.

Deși a examinat la rejudecare cauza, Curtea de Apel Chișinău, în viziunea recurentului, nu s-ar fi expus asupra niciunui argument invocat în susținerea apelului declarat de SRL „Travertin Lux”. La fel, Curtea de Apel Chișinău ar fi ignorat observațiile Curții Supreme de Justiție.

Recurentul consideră că prevederea art. 63 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nu trebuia aplicată, or nu ar fi în prezența unui contract de asistență juridică, dar în contextul unui contract de prestări servicii. 4

Acesta mai indică că concluziile din Încheierea prin care a fost soluționată excepția de tardivitate nu au puterea lucrului judecat și nu poate fi interpretată extensiv esența acesteia. Prin urmare, prin încheierea dată nu se putea verifica legalitatea contractului-abonament.

Recurentul susține că deși instanțele inferioare au constatat că contractul de abonament nu ar prevedea obligația Cabinetului Avocatului de a întocmi un act detaliat de efectuare a lucrărilor, această obligație ar reieși din art. 57 al Statutului profesiei de avocat. Referitor la achitare, recurentul susține că achitarea urma a fi efectuată în temeiul serviciilor efectiv prestate, dar nu necondiționat pentru fiecare lună pe principiul abonamentului.

SRL „Travertin Lux” indică în recursul său că extrasele din poșta electronică, descifrările telefonice au fost examinate superficial și formal.

Art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție): „Recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursurilor”.

Art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): ,,Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.”

Art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; a interpretat în mod eronat legea; a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.”

Art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind 5 limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesulverbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.”

Art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023): „Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.”

Art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: e) să admită recursul și să modifice decizia instanței de apel și/sau hotărîrea primei instanțe.”

Art. 183 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă: „(2) Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și are ca scop: a) precizarea legii care urmează a fi aplicată și determinarea raporturilor juridice dintre părți.”

Art. 624 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 1 martie 2019): „(1) Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.”

Art. 630 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 1 martie 2019): „(1) În cazuri excepționale, luîndu-se în considerare toate împrejurările, instanța de judecată poate dispune reducerea clauzei penale disproporționat de mari. La reducerea clauzei penale, trebuie să se țină cont nu numai de interesele patrimoniale, ci și de alte interese, ocrotite prin lege, ale creditorului.”

Art. 63 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură nr. 1260-XV din 19 iulie 2002: „(1) Munca avocatului este remunerată din contul onorariilor primite de la persoanele fizice și juridice.”

Totodată, la 22 august 2022, în adresa participanților la proces a fost expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022 (Vol. II, f.d. 190).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că recursurile declarate la 17 octombrie 2022 de către Cabinetul Avocatului „Igor 6 Selchin” și la 19 octombrie 2022 de către SRL „Travertin Lux”, se consideră depuse în termenul stabilit de art. 434 din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 1 septembrie 2023.

Astfel, că procedura examinării recursului va consta în verificarea existenței temeiurilor prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, la caz, 13 aprilie 2023.

Completul de judecată atestă că, în condițiile speței, motivele de casare invocate în recurs se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de Curtea de Apel Chișinău.

Totodată, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art. 432 alin. (3) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la 1 septembrie 2023), nu a stabilit încălcarea de către instanța de apel a acestor circumstanțe. Cu atât mai mult cu cât recurentul nu indică în mod concret încălcări de ordin procedural care ar putea influența soluția instanței de apel.

La fel, Completul de judecată menționează că conținutul deciziei, motivarea și soluția adoptată sunt clare, instanța de apel efectuând o analiză detaliată a argumentelor părților, a probatoriului administrat și a dispozițiilor legale incidente.

În acest context, completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentei la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Instanța de recurs notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă. 7

În jurisprudența sa (decizia nr. 2ra-727/24, §47-48, 53), Curtea Supremă de Justiție a conchis că instanța de judecată investită cu judecarea unei cauze civile nu este chemată să se limiteze la o simplă verificare a cadrului legal indicat de reclamant, respectiv la a răspunde întrebării dacă prevederile legale invocate în cererea de chemare în judecată permit sau nu satisfacerea pretențiilor formulate. În virtutea rolului instanței de judecată și a sarcinilor procedurii civile stabilite de art. 4 din Codul de procedură civilă, aceasta este obligată să soluționeze litigiul în mod just, ceea ce implică o examinare de fond a raportului material litigios și, dacă este cazul, recalificarea temeiului juridic în unul legal aplicabil. Precizarea legii care urmează a fi aplicată reprezintă primul și unul dintre cele mai esențiale scopuri al etapei de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare.

În această ordine de idei, anume instanțele judecătorești califică raportul material litigios, nefiind ținute de denumirea actelor juridice încheieate și prevederile legale indicate în conținutul lor. Or, determinarea raporturilor juridice dintre părți reprezintă, la fel, una din principalele sarcini de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare (art. 183 alin. (2) lit. a) din Codul de procedură civilă).

În esență, CA „Igor Selchin” critică aplicabilitatea art. 630 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 1 septembrie 2019). Cu toate acestea, urmează a fi luat în considerațiune că omisiunea calificării pct. 6.3 din contractul abonament nr. 16A/15 din 20 mai 2015 ca fiind o clauză penală în sensul art. 630 alin. (1) din Codul civil (în vigoare până la 1 septembrie 2019) a constituit principalul temei de rejudecare a cauzei în ordine de apel, dispusă prin Decizia Curții Supreme de Justiție din 19 ianuarie 2022. Din aceste considerațiuni, recursul CA „Igor Selchin” reprezintă un simplu dezacord cu soluția instanței inferioare.

Or, recursul trebuie să conțină determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

În circumstanțele menționate, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul declarat de CA „Igor Selchin”.

Referitor la recursul declarat de SRL „Travertin Lux”, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează următoarele.

Instanța de recurs, în principiu, este de acord cu soluția Curții de Apel Chișinău în partea ce ține de necesitatea reducerii penalității disproporționat de mari, în sensul art. 630 alin. (1) din Codul civil în vigoare până la 1 septembrie 2019.

Cu toate acestea, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție că cuantumul penalității în mărime de 77 110 lei, în raport cu datoria de 63 000 lei dispusă spre încasare, rămâne a fi în continuare, pentru aceleași raționamente expuse în decizia din 7 iunie 2022, dispoporționat de mare. 8

Instanța de recurs consideră că, atunci când penalitatea se calculează zilnic ca procent din datoria restantă, fără un plafon sau alt mecanism de limitare, ea devine întotdeauna disproporționată dacă ajunge să depășească datoria restantă.

Această disproporționalitate rezultă din însăși natura cumulativă a formulei de calcul. O penalitate procentuală zilnică generează o creștere exponențială a cuantumului datorat, indiferent de circumstanțele concrete ale întârzierii, de durata acesteia sau de eventualele eforturi ale debitorului de a remedia situația. În asemenea condiții în care penalitatea nu este corelată nici cu durata întârzierii, nici cu prejudiciul efectiv suferit de creditor, rezultatul devine o sancțiune punitivă care nu mai îndeplinește funcția esențială de a evalua în mod anticipat și rezonabil prejudiciul posibil.

Potrivit art. 624 alin. (1) din Codul civil în vigoare până la 1 septembrie 2019, (1) Clauza penală (penalitatea) este o prevedere contractuală prin care părțile evaluează anticipat prejudiciul, stipulînd că debitorul, în cazul neexecutării obligației, urmează să remită creditorului o sumă de bani sau un alt bun.

Pornind de la raționamentul normei, dacă în cazul neexecutării obligației creditorul poate primi fie o sumă de bani, fie un alt bun, este evident că acel „alt bun” trebuie să fie similar sau echivalent obligației neexecutate. În mod logic, nici suma de bani nu poate fi disproporționat mai mare decât valoarea acelui bun.

Prin urmare, atunci când obligația are ca obiect o creanță pecuniară, este disproporționată situația în care penalitatea exprimată procentual depășește valoarea datoriei din care este calculată.

Din aceste considerațiuni, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va dispune reducerea clauzei penale disproporționat de mari prin micșorarea penalității până la valoarea datoriei de bază dispusă spre încasare – 63 000 lei.

În altă ordine de idei, faptul că Recurentul SRL „Travertin Lux” critică aplicarea de către instanța de judecată a art. 63 alin. (1) din Legea cu privire la avocatură reprezintă un simplu dezacord cu o prevedere legală corect aplicată de instanța de judecată în cazul dedus judecății.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție va aprecia argumentul SRL „Travertin Lux” că soluționarea excepției de tardivitate reprezintă o soluționare a unei excepții procedurale, neavând implicații asupra fondului raportului material litigios. Prin urmare, Încheierea prin care se soluționează o excepție de tardivitate nu e acoperită de puterea lucrului judecat, iar constatările făcute nu au efect de prejudiciabilitate.

Însă, în speță, analizând conținutului actelor de dispoziție emise de instanțele inferioare, instanța de recurs observă că constatările încheierii prin care a fost soluționată excepția de tardivitate nici nu au fost puse la baza concluziei asupra 9 valabilității contractului-abonament. Instanțele inferioare în mod just au purces la analiza probatoriului și la coroborarea acestuia cu prevederile legale, motiv pentru care, în această parte, critica recurentului SRL „Travertin Lux” nu indică asupra unor erori judiciare.

Corespunzător, instanța de recurs va micșora și cuantumul taxe de stat, dispunând spre încasare de la SRL „Travertin Lux” în beneficiul CA„Igor Selchin” suma de 3780 lei (63 000 lei + 63 000 lei = 126000 lei; 126000 * 3% = 3780 lei).

Ținând cont de cele expuse și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art. 440 alin. (1) și (2), art. 442, art. 444, art. 445 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul Cabinetului Avocatului „Igor Selchin”. Admite recursul declarat de Socității cu Răspundere Limitată „Travertin Lux”. Modifică decizia Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022, corectată prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022, emisă în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cabinetul Avocatului „Igor Selchin” către „Travertin Lux” SRL privind încasarea datoriei, dobânzii de întârziere, cheltuielilor de judecată, prin micșorarea sumei dispuse spre încasare de la „Travertin Lux” SRL de la 77 110 (șapte zeci și șapte mii o sută zece) lei la 63 000 (șaizeci și trei mii) lei, taxei de stat suportate în instanța de fond de la 4 203,30 lei, la 3 780 lei. În rest, decizia Curții de Apel Chișinău din 7 iunie 2022, corectată prin încheierea Curții de Apel Chișinău din 20 septembrie 2022, se menține fără modificări. Decizia este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Munteanu Gheorghe Stratulat 10