2ra-807/25 — incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori

2ra-807/25 — incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2026)

Î N C H E I E R E

privind inadmisibilitatea recursului

în cauza civilă

Nadejda Stănescu împotriva lui Gheorghe Stănescu

(încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori)

împotriva deciziei din 26 iunie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Comrat

(dosarul nr: 2ra-807/25

Nr. PIGD 2-24126183-01-2ra-26112025)

Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.

Judecătoria Cimișlia, sediul Central (jud. O. Gîscă)

Curtea de Apel Sud, sediul Comrat (jud. A. Mironov, C. Colev, V. Hudoba)

21 ianuarie 2026

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților, recursul declarat de avocatul Alexandru Găină,

în interesele lui Gheorghe Stănescu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Stănescu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Gheorghe Stănescu

prin care a solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori *****,

*****și *****, în sumă bănească fixă a câte 3 000 lei, pentru fiecare, începând cu

data depunerii acțiunii în instanța de judecată și până la atingerea majoratului.

căsătoria fiind înregistrată la 2 septembrie 2006 la Primăria satului Selemet,

raionul Cimișlia, sub nr. 12. Din căsătorie au trei copii minori: *****, *****, și

*****, care se află la întreținerea reclamantei. Din anul 2022, relațiile de familie

au încetat, pârâtul nu menține legătura cu copiii și nu se interesează de situația

acestora. Prin hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 5 mai 2024 a fost desfăcută

căsătoria și stabilit domiciliul copiilor minori ***** și ***** cu mama. Prin

hotărârea Judecătoriei Cimișlia din 23 ianuarie 2015, pârâtul a fost obligat la plata

pensiei de întreținere, obligație executată doar timp de un an, ulterior procedura de

executare fiind încetată ca urmare a împăcării părților. În anul 2018, pârâtul a

plecat la muncă în Italia, unde a oferit sprijin material copiilor timp de aproximativ

patru ani. În prezent, între părți nu există un acord privind plata pensiei de

întreținere, iar din anul 2022 pârâtul nu își îndeplinește corespunzător obligațiile

părintești, trimițând ocazional sume nesemnificative. Deși reclamanta cunoaște că

pârâtul obține venituri lunare de aproximativ 2 000 euro, inclusiv din activități

neoficiale, nu deține dovezi documentare în acest sens. Având în vedere că

veniturile și locul de muncă ale pârâtului nu sunt cunoscute, iar stabilirea pensiei

sub formă de cotă din venituri este imposibilă, sunt incidente prevederile art. 76

din Codul familiei, motiv pentru care se solicită stabilirea pensiei de întreținere

într-o sumă bănească fixă, în cuantum de 3 000 lei lunar pentru fiecare copil.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

acțiunea a fost admisă parțial. S-a încasat de la Stănescu Gheorghe, în beneficiul

Nadejdei Stănescu, pensia de întreținere pentru copilul minor *****, în mărime

fixă de câte 3 000 lei lunar, pensia de întreținere pentru copilul minor *****, în

mărime fixă de câte 3 000 lei lunar, pensia de întreținere pentru copilul minor

*****, în mărime fixă de câte 3 000 lei lunar, începând cu data adresării în instanța

de judecată – 06 noiembrie 2024, până la atingerea majoratului de către copiii

minori. S-a menționat că hotărârea în partea dispunerii încasării pensiei de

întreținere a copiilor minori urmează a fi executată imediat, la expirarea termenului

de 15 zile din data pronunțării. S-a încasat de la Stănescu Gheorghe, în beneficiul

Nadejdei Stănescu, cheltuielile de judecată suportate în prezentul proces sub forma

cheltuielilor de asistență juridică în cuantum de 2 000 lei și suma de 1 085,40 lei

achitată cu titlu de cheltuieli de executare, iar în total suma de 3 085,40 lei. În rest,

s-a respins pretenția privind compensarea cheltuielilor de asistență juridică, ca

neîntemeiată. S-a încasat de la Stănescu Gheorghe, la bugetul de stat, cheltuielile

de judecată pentru plata taxei de stat de care a fost scutită reclamanta în temeiul

legii, în mărime de 3 789,97 lei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Stănescu a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 4 decembrie 2024.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de avocatul Alexandru Găină, în interesele lui Gheorghe Stănescu

și a menținut hotărârea din 4 decembrie 2024.

fond este una corectă, și a constatat că prima instanța a determinat corect raportul

juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au

fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă,

obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu

respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.

apelantului precum că „instanța de fond urma să calculeze pensia de întreținere a

copiilor în mărime de ½ din valoarea minimului de existență, stabilit de Biroul

Național de Statistică al Republicii Moldova pentru limita de vârstă și locul de trai

al minorului, începând cu data depunerii acțiunii în judecată și până la data

împlinirii de către copil a vârstei majoratului, ceia ce la data adoptării hotărârii

constituia 1511 lei (1/2 din 3022 lei)”, din motiv că minimul de existență nu este

un model aplicabil, or acesta este doar un reper sub al cărui minim nu poate fi

stabilită pensia de întreținere.

din Codul familiei, art. 3 alin.(1), (2), art. 18 alin.(1), (2), art. 27 alin. (1), (2) din

Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989,

în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, și a notat că, interesul

superior al copilului face parte din principiile privind garantarea, respectarea și

promovarea drepturilor copilului, principii care se regăsesc atât în reglementările

interne, cât și în cele internaționale.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Gheorghe Stănescu, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 26 iunie

2025, iar la 19 noiembrie 2025 a depus un recurs suplimentar, solicitând casarea

parțială a hotărârii Judecătoriei Cimișlia din 4 decembrie 2024 și a deciziei Curții

de Apel Sud din 26 iunie 2025, cu pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie

încasată de la Gheorghe Stănescu, în beneficiul Nadejdei Stănescu, pensia de

întreținere a copiilor minori conform datelor Biroului Național de Statistică,

indicate la rubrica „minimul de existență pe categorii de populație, ani medii și

semestre”, pentru copii în vârstă de la 7–17 ani care locuiesc la sate, și anume:

- 1 511 lei, ceea ce constituie ½ din suma de 3 022 lei, conform datelor

Biroului Național de Statistică, de la depunerea acțiunii până la ***** – data

împlinirii de către copilul ***** a vârstei majoratului;

- 1 511 lei, ceea ce constituie ½ din suma de 3 022 lei, conform datelor

Biroului Național de Statistică, de la depunerea acțiunii până la ***** – data

împlinirii de către copilul ***** a vârstei majoratului;

- 1 511 lei, ceea ce constituie ½ din suma de 3 022 lei, conform datelor

Biroului Național de Statistică, de la depunerea acțiunii până la ***** – data

împlinirii de către copilul ***** a vârstei majoratului.

că Gheorghe Stănescu nu muncește oficial de mai mult timp, având venituri

periodice și nestabile. Nu au fost prezentate probe de către reclamantă care să

demonstreze starea materială a pârâtului. Din aceste considerente, modul și

mărimea de încasare a pensiei de întreținere urmează a fi calculate în cuantum de

½ din valoarea minimului de existență, stabilit de Biroul Național de Statistică.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme

de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Sud, sediul Comrat a pronunțat dispozitivul

deciziei în ședință publică la 26 iunie 2025 (f.d. 103).

participanților la proces la 25 septembrie 2025 (f.d. 112). Deși la dosar este anexată

dovada de expediere a deciziei, nu este prezent avizul de recepție care să confirme

recepționarea de către recurent. Prin urmare, recursul declarat la 11 noiembrie

2025 se consideră depus cu respectarea termenului stabilit de art. 434 din Codul

de procedură civilă.

a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.

inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil. Astfel,

normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la

formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului

și filtrului de admisibilitate.

casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un

caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură

civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către

instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre

probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara

controlului instanței de recurs.

dezvoltate de Curtea de Apel Sud, sediul Comrat, întrucât acestea sunt fondate pe

o interpretare corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei,

precum și pe o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul

administrat.

considerând că în lipsa unor probe privind veniturile oficiale, pensia de întreținere

urmează a fi determinată reieșind din minimul de existență stabilit de Biroul

Național de Statistică. Asemenea susțineri nu relevă o pretinsă aplicare eronată a

normelor de drept material sau procedural, ci expun exclusiv un mod subiectiv de

apreciere a situației de fapt și a probatoriului administrat.

Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite

cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și obligațiilor într-

un raport juridic. Astfel, hotărârea judecătorească nu poate fi întemeiată pe simple

presupuneri ci doar pe probe.

instanța de apel a efectuat o verificare completă a raportului juridic dedus judecății,

a identificat corect natura obligațiilor ce revin părinților. Concluziile instanței de

apel au fost rezultate din cercetarea multiaspectuală a probelor și având în vedere

interesul superior al copiilor.

consideră recursul declarat de a avocatul Alexandru Găină, în interesele lui

Gheorghe Stănescu ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.

alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Consideră inadmisibil recursul declarat de avocatul Alexandru Găină, în

interesele lui Gheorghe Stănescu.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat