2ra-188/25 — incasarea datoriei

2ra-188/25 — incasarea datoriei (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului

în cauza civilă

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 în procedura

falimentului împotriva lui Tudor Ciobanu, intervenienți accesorii Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica”, Timofei Ciobanu, Mihail Cosoi, Ivan Sprîncean și

Svetlana Caciula

(încasarea datoriei)

împotriva deciziei din 5 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău

(Dosarul nr. 2ra-188/25

NR. PIGD 2-19105292-01-2ra-08042025)

Soluționarea excepției de tardivitate odată cu fondul, atunci când e invocată doar pentru

o parte din pretenții, răspunde exigențelor economiei procesuale și nu poate fi imputată

părții.

Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. N. Lupașcu)

Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, M. Anton, I. Dutca)

3 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Tudor Ciobanu,

reprezentat de avocatul Alexandru Bodrug,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Gheorghe Stratulat, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Ciobanu, Pavel Ivanov,

Rodica Mirco, Olga Suleimanova, Mirco Valeria, Svetlana Naghiț, Eduard Mirco,

intervenient accesoriu SA „Termoelectrica” prin care a solicitat încasarea în mod

solidar a datoriei pentru consumul serviciilor locativ-comunale/energiei termice în

sumă de 159185,49 lei, acumulată în perioada de până la 31 martie 2019, pentru

*****.

apartamentului ***** și au beneficiat de servicii comunale în conformitate cu

normele și tarifele în vigoare. Prestarea serviciilor a fost efectuată în temeiul

conturilor personale deschise pe contul pârâților.

servicii comunale și necomunale.

eronat a inclus în calitate de pârâți și proprietarii apartamentului cu nr. ** din

blocurile locative *** care nu poartă răspundere pentru datoria acumulată pe

adresa *****. Prin urmare, a menținut pretențiile doar în privința lui Ciobanu

Tudor.

depusă o cerere cu privire la excepția de tardivitate, în partea ce ține de încasarea

sumei de 110 905 lei, invocând că datoria pretinsă a fi acumulată în anul 2011 s-a

prescris în anul 2014.

dispus că ținând cont că prin cerere se invocă tardivitatea parțială în privința unei

sume, având în vedere că este necesar de a cerceta actele, fără a fi lezate drepturile

participanților, instanța se va expune referitor la cererea privind excepția de

tardivitate odată cu fondul cauzei.

1

solicitând încasarea de la Tudor Ciobanu suma de 137 023,27 lei, în calitate de

datorie acumulată pe contul *****, pentru consumul serviciilor locativ-comunale

și energie termică. La 10 martie 2022, reclamanta a mai depus o cerere de

concretizare, solicitând încasarea datoriei în mărime de 118 943,95 lei.

în calitate de intervenienți accesorii Timofei Ciobanu, Mihail Cosoi, Ivan

Sprîncean și Svetlana Caciula.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

respins ca tardive pretențiile ÎMGFL nr.16 în procedura de faliment către Ciobanu

Tudor privind încasarea sumei de 15 383,58 lei cu titlu de datorie pentru serviciile

prestate conform bonului nr.1 (deservirea blocului locativ ș.a.) și sumei de 21

878,05 lei conform bonului nr.2 (apa potabilă/menajeră), acumulate până la 01

iunie 2016, precum și pretenția privind încasarea sumei de 7482,75 lei cu titlu de

datorie pentru serviciile de energie termică acumulată în perioada 01.05.2012-

01.11.2013.

S-a admis parțial acțiunea ÎMGFL nr.16 în procedura de faliment către Ciobanu

Tudor. S-a încasat de la Ciobanu Tudor în beneficiul ÎMGFL nr.16 în procedura

de faliment suma de 5 835,38 lei cu titlu de datorie pentru serviciile prestate

conform bonului nr.1 (deservirea blocului locativ ș.a.), suma de 5041,51 lei

conform bonului nr.2 (apa potabilă/menajeră), acumulate în perioada 01 iunie

2016- 31 martie 2019; suma de 60 718,33 lei cu titlu de datorie pentru serviciile

de energie termică acumulată în perioada 01 noiembrie 2013-31 martie 2019,

precum și suma de 670 lei cu titlu de citare, iar în total suma de 72 265,22 lei.

S-a încasat de la Ciobanu Tudor în beneficiul statului suma de 2 147, 85 lei cu

titlu de taxa de stat, proporțional pretențiilor admise.

În rest, pretențiile înaintate de ÎMGFL nr.16 în procedura de faliment împotriva

lui Tudor Ciobanu au fost respinse ca neîntemeiate.

S-a încasat de la ÎMGFL nr.16 în procedura de faliment în bugetul de stat, nu

mai tîrziu de 6 luni din data rămânerii definitive a hotărârii, suma de 2627,71 lei

cu titlu de taxa de stat și suma 48,90 lei cu titlu de cheltuieli de citare.

înaintată la 17 iulie 2019 și se pretinde încasarea unei datorii formate pe perioada

1 mai 2012 - 31 martie 2019 în sumă totală de 118 943,95 lei. Astfel, gestionarul

fondului locativ urma să se adreseze în instanța de judecată în termen de 3 ani de

la data înregistrării datoriei.

2

conform bonului nr. 1 (deservirea blocului locativ ș.a.) și bonului nr. 2 (apă

potabilă/menajeră) acumulate până la 1 iunie 2016 și pentru serviciile de energie

termică cuprinsă între 1 mai 2012-1 noiembrie 2013 urmează a fi respinse ca fiind

tardive. Termenul de prescripție nu a fost întrerupt și nu au fost înregistrate plăți

pentru această categorie de servicii.

2016 denotă faptul că pârâtul a cunoscut datoriile sale la plata serviciilor de energie

termică prestate și intenția de a le stinge succesiv, ceea ce a dus la întreruperea

curgerii termenului de prescripție.

de 7 482,75 lei acumulată în perioada 1 mai 2012 – 1 noiembrie 2013 din motiv că

este prescrisă.

pretinse la finele perioadei de referință cu suma respinsă ca tardivă, instanța de

judecată a dispus încasarea parțială a datoriei.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 13 martie 2023, prin care a solicitat

casarea acesteia în partea respingerii acțiunii, cu emiterea unei noi hotărâri în

această parte, prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral.

Bodrug, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 13 martie 2023 prin care

a solicitat casarea acesteia cu respingerea ca nefondată și ilegală a cererii de

chemare în judecată.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Tudor Ciobanu, s-a admis apelul declarat de ÎMGFL nr. 16 în procedura

falimentului, s-a casat hotărârea din 13 martie 2023 și s-a emis o nouă hotărâre

prin care acțiunea a fost admisă, a fost încasată de la Tudor Ciobanu în beneficiu

ÎMGFL nr. 16 în procedura falimentului suma totală de 118 943,95 lei acumulate

în perioada de până la 31 martie 2019, pentru *****, mun. Chișinău și cheltuielile

pentru citare în mărime de 500 lei. La fel, s-a încasat de la Tudor Ciobanu în

beneficiul statului suma de 3 568,31 lei, cu titlu de taxă de stat.

de fond deoarece în sensul art. 185 alin. (1) lit. n) din Codul de procedură civilă,

3

excepția de tardivitate poate fi invocată și efectiv soluționată doar în interiorul

actelor îndeplinite de judecător în vederea pregătirii cauzei civile pentru

dezbaterile judiciare.

judiciare se pornește la emiterea de către judecător a unei încheieri în baza art. 184

din Codul de procedură civilă și se finalizează în baza prevederilor art. 190 din

Codul de procedură civilă cu pronunțarea unei încheieri prin care judecătorul, după

ce constată pregătirea suficientă a cauzei pentru dezbateri judiciare, coordonează

cu părțile locul, data și ora ședinței și stabilește termenul de judecare a cauzei în

ședința de judecată.

de fond, prima instanță a examinat cererea privind excepția de tardivitate în cadrul

ședințelor de judecată din 27 februarie 2020, 17 iunie 2021, 23 iunie 2021, fiind

admise noi înscrisuri și interpelări și s-a pronunțat prin hotărâre la 13 martie 2023,

depășind astfel etapa de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare stabilită

pentru 17 iunie 2021.

excepția de tardivitate a fost soluționată și admisă de instanță în afara cadrului

legal, după consumarea fazei de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare.

derogări de la prevederile legii.

falimentului este îndreptățită a pretinde încasarea sumei datoriei acumulate până

la 31 martie 2019.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Bodrug, a depus o cerere de recurs prin care a solicitat casarea hotărârii din 13

martie 2023 și a deciziei din 5 martie 2024 cu respingerea ca nefondată și ilegală

a cererii de chemare în judecată.

termică pe perioada 1 noiembrie 2013 – 31 martie 2013 este una neîntemeiată și

ilegală din motiv că în această perioadă nu a recepționat nici o factură termică și

nu a achitat în luna noiembrie 2016 suma de 6 874,79 lei.

expună asupra cererii de tardivitate până la încheierea pregătirii cauzei pentru

dezbateri judiciare recurentul susține că nu-i este imputabilă.

4

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”.

„Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: f) să admită recursul, să caseze

decizia instanței de apel și să mențină hotărîrea primei instanțe.”

„(1) Cererile depuse în instanța de judecată peste termenul de prescripție extinctivă, a

căror tardivitate a fost invocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare de

partea în proces, persoana în a cărei favoare a curs prescripția, de creditorul persoanei sau

de către oricare altă persoană care are interes legitim, se examinează în fond doar după

examinarea de către instanța de judecată a excepției de tardivitate. Dacă reclamantul a

solicitat repunerea în termenul de prescripție sau solicită repunerea odată cu ridicarea

excepției, instanța de judecată examinează excepția de tardivitate concomitent cu cererea

de repunere în termen.

(2) Excepția de tardivitate și, după caz, repunerea în termen se soluționează în ședință

de judecată, convocată în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare. Lipsa

participanților citați legal nu împiedică examinarea cererilor.

(3) Dacă nu se dispune repunerea în termen și/sau se admite excepția de tardivitate,

instanța de judecată respinge acțiunea ca fiind tardivă printr-o încheiere motivată care

poate fi atacată cu recurs.

(4) Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii adoptate

conform alin. (3), este în drept:

5

a) să respingă recursul și să mențină încheierea;

b) să admită recursul și să caseze integral încheierea, restituind cauza spre rejudecare

(5) Dacă se dispune repunerea în termen și/sau excepția de tardivitate se respinge,

instanța de judecată emite o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul și

continuă examinarea cauzei.”

„(1) După ce primește cererea de chemare în judecată, judecătorul pregătește cauza

pentru dezbateri judiciare pentru a asigura judecarea ei justă și promptă.

(2) Pregătirea pentru dezbatere judiciară este obligatorie pentru orice cauză civilă și

are ca scop:

a) precizarea legii care urmează a fi aplicată și determinarea raporturilor juridice dintre

părți;

b) constatarea circumstanțelor care au importanță pentru soluționarea justă a cauzei;

c) stabilirea componenței participanților la proces și implicarea în proces a altor

persoane;

d) prezentarea tuturor probelor;

e) evaluarea oportunităților de soluționare a litigiului prin mediere;

f) examinarea și deciderea în privința cererilor depuse și neexaminate de instanța de

judecată privind efectuarea expertizei, numirea/recuzarea expertului, reclamarea

probelor, asigurarea acțiunii;

g) stabilirea termenelor pentru efectuarea actelor procedurale;

h) stabilirea locului, a datei, a orei și a duratei ședinței de judecată;

i) stabilirea ordinii și timpului necesar pentru audierea martorilor, a experților sau a

altor persoane, pentru efectuarea altor acte procedurale.”

„(1) Judecătorul, în faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare, îndeplinește

următoarele acte:

a) soluționează problema intervenirii în proces a coreclamanților, copîrîților și

intervenienților;

a1) concretizează dacă reclamantul a prezentat toate probele, oferind, la solicitare, un

termen suficient pentru prezentarea sau reclamarea probelor;

b) expediază pîrîtului și, după caz, intervenientului copiile de pe cererea de chemare

în judecată și de pe înscrisurile anexate la ea întru confirmarea pretențiilor reclamantului

și stabilește data pînă la care pîrîtul și, după caz, intervenientul urmează să prezinte o

referință scrisă privind acțiunea reclamantului și toate probele necesare;

c) remite reclamantului și, după caz, intervenientului copiile de pe referință și de pe

înscrisurile anexate la ea și stabilește data pînă la care urmează să fie prezentate toate

probele suplimentare;

c1) remite pîrîtului și, după caz, intervenientului principal copiile de pe înscrisurile

prezentate suplimentar de către reclamant sau intervenientul principal după studierea

referinței;

6

d) ia măsuri pentru concilierea părților, explică părților dreptul de a recurge la mediere,

le informează despre esența, avantajele și efectele medierii sau le propune să participe la

o ședință de informare cu privire la soluționarea litigiilor prin mediere;

e) explică părților dreptul de a recurge la arbitraj pentru soluționarea litigiului și

efectele unui astfel de act;

f) soluționează problema citării în ședință de judecată a martorilor sau îi interoghează

la locul aflării lor, conform art.136 alin.(1);

g) în condițiile prevăzute de lege, reclamă organizațiilor și persoanelor fizice probele

necesare;

h) la solicitarea părților sau în cazurile prevăzute de lege, dispune din oficiu efectuarea

expertizei;

i) rezolvă problema introducerii în proces a specialistului sau interpretului;

j) în caz de urgență, la cererea părților, cercetează la fața locului înscrisurile și probele

materiale, cu înștiințarea participanților la proces;

k) trimite delegații judecătorești;

l) soluționează problema asigurării acțiunii;

m) soluționează, la cerere sau din oficiu, problema strămutării cauzei la o altă instanță

judecătorească;

n) la cerere, soluționează excepția de tardivitate a pretențiilor;

o) soluționează primirea cererii de modificare a cererii de chemare în judecată sau,

după caz, a cererii reconvenționale, în condițiile art. 60 alin. (21) și (3) sau, respectiv, art.

173;

p) explică participanților la proces consecințele încălcării termenelor de efectuare a

actelor de procedură;

q) soluționează cererile participanților la proces privind încetarea procesului sau

scoaterea cererii de pe rol;

r) coordonează cu părțile stabilirea datei ședinței de judecată, inclusiv prin intermediul

Programului integrat de gestionare a dosarelor;

s) stabilește ordinea și durata necesară pentru audierea martorilor, a experților, a

specialiștilor, precum și pentru efectuarea altor acte procedurale;

t) stabilește locul, data, ora și durata ședinței de judecată;

u) efectuează alte acte procedurale.”

„(2) Nici unei persoane nu i se va refuza apărarea judiciară din motiv de inexistență a

legislației, de imperfecțiune, coliziune sau obscuritate a legislației în vigoare.”

„(2) Instanța judecătorească explică participanților la proces drepturile și obligațiile

lor procesuale, preîntîmpină asupra urmărilor pe care le poate implica exercitarea sau

neexercitarea actului procesual, le acordă sprijin în exercitarea drepturilor, ordonă, la

solicitarea părților și altor participanți la proces, prezentarea de probe care să contribuie

la adoptarea unei hotărîri legale și întemeiate, conduce dezbaterile judiciare, informează

părțile despre posibilitatea inițierii procesului de mediere și ia orice alte măsuri necesare

7

bunei desfășurări a procesului, pune în discuția părților și altor participanți la proces orice

împrejurare de fapt sau de drept, efectuează alte acțiuni prevăzute de lege.”

„(1) Instanța trebuie să cerceteze direct și nemijlocit probele, să asculte explicațiile

părților și intervenienților, depozițiile martorilor, concluziile expertului, consultațiile și

explicațiile specialistului, să ia cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să

audieze înregistrările audio și să vizioneze înregistrările video, să emită hotărîrea numai

în temeiul circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de

judecată.”

„(1) Cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească,

precum și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de

la pîrît proporțional părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată. În acest caz, taxa de timbru se încasează în contul instanței

judecătorești de la pârât, dacă pârâtul nu este scutit de plata acesteia.

(4) Prin hotărîre judecătorească, decizie a instanței de apel sau decizie a instanței de

recurs se dispune în mod obligatoriu încasarea cheltuielilor suportate de instanța de

judecată de la partea care a pierdut procesul. Cuantificarea acestora se face conform unei

metodologii aprobate prin hotărîre de Guvern. Dacă procesul a încetat conform art. 265

lit. a), b), e) și h) sau cererea a fost scoasă de pe rol conform art. 267 lit. a), d)–h), k) și

k1) prin încheierea respectivă, instanța dispune în mod obligatoriu încasarea cheltuielilor

suportate de instanța de judecată de la reclamant.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei în

ședință publică la 5 martie 2024 (Vol. II, f.d. 2-4).

expediată decizia motivată a Curții de Apel Chișinău din 5 martie 2024 (Vol. II,

23-24).

recursul declarat la 8 aprilie 2025 de către Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul

Alexandru Bodrug, a fost declarat în termenul stabilit de art. 434 din Codul de

procedură civilă.

chemat să dezlege o problematică ce vizează momentul în care poate fi invocată și

momentul în care poate fi soluționată o excepție de tardivitate, precum și

determinarea responsabilității acestui ultim moment, dacă ea revine părții care o

invocă sau exclusiv instanței de judecată.

8

referitor la momentul formulării excepției de tardivitate de către Tudor Ciobanu în

raport cu prevederile art. 1861 din Codul de procedură civilă. În concret, instanța

de apel corect a reținut că excepția de tardivitate a fost depusă în cadrul ședinței de

judecată din 27 februarie 2020, iar faza de pregătire a cauzei pentru dezbateri

judiciare s-a încheiat la 17 iunie 2021. Pornind de la aceste circumstanțe constatate

inclusiv de instanța de apel, nu se putea ajunge la concluzia că excepția de

tardivitate a fost invocată de pârât după consumarea fazei de pregătire a cauzei

pentru dezbateri judiciare.

raționamentul instanței de apel potrivit căruia excepția de tardivitate a fost

soluționată și admisă în afara cadrului legal după consumarea fazei de pregătire a

cauzei pentru dezbateri judiciare.

soluționarea de către instanța de judecată a excepției de tardivitate odată cu fondul

cauzei, întrucât nu reflectă o conduită procesuală a acestuia dar o conduită exclusiv

a instanței de fond. Așadar, nu i se poate reproșa lui Tudor Ciobanu faptul că

instanța a decis să se pronunțe asupra excepției de tardivitate odată cu fondul, într-

o etapă procesuală ulterioară momentului în care aceasta a fost legal ridicată.

pregătire a cauzei pentru dezbateri judiciare (art. 183 din Codul de procedură

civilă) și actele privind pregătirea cauzei pentru dezbateri judiciare (art. 185 din

Codul de procedură civilă) aparțin în principal instanțelor de judecată (a se vedea

decizia nr. 2ra-727/24, §55).

apel, subminează echilibrul procesual și încalcă dreptul la o apărare efectivă.

verifica dacă instanța de apel corect a desconsiderat modul în care prima instanță

a soluționat excepția de tardivitate odată cu fondul cauzei, prin hotărâre

judecătorească.

pot fi înlocuite cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și

obligațiilor într-un raport juridic (a se vedea decizia nr. 2rac-32/23, §48, decizia

nr. 2ra-489/23, §51).

expres termenul „acțiune” și nu „pretenție”, ceea ce indică asupra faptului că

excepția de tardivitate vizează întreaga acțiune, în ansamblul său. Într-un asemenea

caz, Codul de procedură civilă impune o soluționare prioritară a excepției, iar în

9

cazul admiterii acesteia, se emite o încheiere fără parcurgerea fondului – art. 1861

alin. (3) din Codul de procedură civilă. În schimb, dacă excepția este respinsă

instanța de judecată emite o încheiere motivată care poate fi atacată odată cu fondul

și continuă examinarea cauzei - art. 1861 alin. (5) din Codul de procedură civilă.

art. 1861 din Codul de procedură civilă – cea a invocării tardivității parțiale,

invocată doar în privința unei perioade pentru care se pretinde încasarea unei

datorii. Într-o asemenea configurație, în care acțiunea în ansamblu nu este

prescrisă, ci doar unele componente ale acesteia, abordarea impusă de art. 1861

CPC nu poate fi aplicată în mod automat, fără a ține cont de particularitățile cauzei.

de judecată era nevoită să cerceteze probele din dosar și să audieze explicațiile

participanților la proces, întrucât determinarea caracterului prescris al fiecărei

creanțe implica o examinare detaliată a bonurilor de plată, a evidențelor contabile,

a eventualelor plăți parțiale efectuate, a întreruperilor termenului de prescripție,

precum și a altor acte juridice relevante. Prin urmare, nu era posibilă o soluționare

sumară și formală a excepției, ci era necesară o judecată substanțială.

tardivitate separat și anterior fondului, s-ar fi aflat într-o situație în care:

a. fie ar fi fost obligată să efectueze o cercetare completă a probelor în faza

pregătitoare, cu riscul de a-și antepronunța poziția asupra unor aspecte

esențiale ce țin și de fondul cauzei;

b. fie ar fi trebuit să se abțină de la o cercetare temeinică a probelor, ceea

ce ar fi condus la o soluționare formalistă și superficială a excepției, cu

posibile încălcări ale dreptului la un proces echitabil.

Codul de procedură civilă care prevede că niciunei persoane nu i se va refuza

apărarea judiciară din motiv de inexistența a legislației, de imperfecțiune, coliziune

sau obscuritate a legislației în vigoare. La fel, o astfel de situație ar fi pus instanța

de judecată in ipostaza în care nu poate lua măsurile necesare bunei desfășurări a

procesului în sensul art. 9 alin. (2) din Codul de procedură civilă. La fel, ar fi existat

riscul afectării principiului nemijlocirii în dezbaterile judiciare, care la art. 25 alin.

(1) din Codul de procedură civilă stipulează că instanța trebuie să cerceteze direct

și nemijlocit probele, să asculte explicațiile părților și intervenienților, depozițiile

martorilor, concluziile expertului, consultațiile și explicațiile specialistului, să ia

cunoștință de înscrisuri, să cerceteze probele materiale, să audieze înregistrările

audio și să vizioneze înregistrările video, să emită hotărîrea numai în temeiul

circumstanțelor constatate și al probelor cercetate și verificate în ședință de

judecată.

10

de a amâna soluționarea excepției de tardivitate pentru momentul deliberării asupra

fondului, mai ales că aceleași probe urmau a fi cercetate și în contextul analizării

pretențiilor neafectate de prescripție. Această decizie nu a fost arbitrară, ci a fost

dictată de necesitatea unei administrări unitare, eficiente și echilibrate a

probatoriului (principiul eficienței procesuale), pentru a evita separarea analizei în

două etape care ar fi putut duce la contradicții sau expuneri anticipate asupra

fondului neprescris.

complet și temeinic. Completul de Judecată al Curții Supreme de Justiție observă

că instanța de fond corect a determinat raportul juridic material litigios, a cercetat

cauza multiaspectual, a motivat concluziile în mod convingător, ceea ce în

ansamblu denotă că a adoptat o hotărâre legală și întemeiată. Or, între părți a fost

stabilit un raport de prestare servicii locativ-comunale/energiei termice în baza

căruia s-a format o datorie pentru o perioadă îndelungată de timp care pe de o parte

nu a fost achitată de către beneficiari, iar pe de altă parte nu a fost parțial pretinsă

în interiorul termenului de prescripție, scurs în favoarea lor.

a fost desconsiderat, iar argumentele deciziei Curții de Apel Chișinău din 5 martie

2024 au fost desființate, devine necesar ca Completul de judecată al Curții

Supreme de Justiție să dispună casarea deciziei instanței de apel și menținerea

hotărârii primei instanțe.

art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă - hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor, instanța de recurs este în drept să recalifice temeiul de recurs dacă din

argumentele recursului este justificat un alt temei.

Tudor Ciobanu a fost scutit de la plata taxe de stat în sumă de 2882,80 lei la

depunerea cererii de recurs.

cheltuielile aferente judecării cauzei, suportate de instanța judecătorească, precum

și taxa de stat, de a căror plată reclamantul a fost scutit, se încasează la buget de la

pîrît proporțional părții admise din acțiune dacă pîrîtul nu este scutit de plata

cheltuielilor de judecată. În acest caz, taxa de timbru se încasează în contul

instanței judecătorești de la pârât, dacă pârâtul nu este scutit de plata acesteia. Prin

hotărîre judecătorească, decizie a instanței de apel sau decizie a instanței de recurs

se dispune în mod obligatoriu încasarea cheltuielilor suportate de instanța de

judecată de la partea care a pierdut procesul.

11

Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 în procedura falimentului în

beneficiul statului suma de 2 882,80 lei, în calitate de taxă de stat.

lit. f) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Tudor Ciobanu, reprezentat de avocatul

Alexandru Bodrug.

Casează decizia Curții de Apel Chișinău din 5 martie 2024 în cauza civilă

Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ nr. 16 în procedura

falimentului împotriva lui Tudor Ciobanu, intervenienți accesorii Societatea pe

Acțiuni „Termoelectrica”, Timofei Ciobanu, Mihail Cosoi, Ivan Sprîncean și

Svetlana Caciula privind încasarea datoriei și menține hotărârea Judecătoriei

Chișinău sediul Centru din 13 martie 2023.

Încasează de la Întreprinderea Municipală de Gestionare a Fondului Locativ

nr. 16 în procedura falimentului în beneficiul statului suma de 2 882,80 (două mii

opt sute optzeci și doi,82) lei, în calitate de taxă de stat.

Decizia este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Gheorghe Stratulat

12