2ra-737/25 — decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- Dezacordul recurentei cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei
2ra-737/25 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Tatiana Manoli împotriva lui Adrian Manoli, intervenienți accesorii Direcția
Asistență Socială și Protecție a Familiei, Telenești și Direcției Asistență Socială și
Protecție a Familiei, Florești
(decăderea din drepturile părintești)
împotriva deciziei Curții de Apel Nord din 13 mai 2025
(dosarul nr: 2ra-737/25
Nr. PIGD 2-24072649-01-2ra-23102025)
Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Orhei, sediul Telenești - jud. G. Popa
Curtea de Apel Nord - jud. R. Holban, S. Ghercavii, C. Prisacari
21 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Manoli Tatiana,
reprezentată de avocata Nadejda Rotaru,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 3 iulie 2024, Tatiana Manoli, reprezentată de avocatul Nadejda Rotaru a
depus o cerere de chemare în judecată împotriva lui Adrian Manoli, intervenient
accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei, Telenești și Direcției
Asistență Socială și Protecție a Familiei, Florești privind decăderea din drepturile
părintești.
În motivarea acțiunii a indicat că la 29 noiembrie 2018 a fost desfăcută
căsătoria dintre reclamantă și pârât prin hotărâre judecătorească. În perioada
căsătoriei s-au născut trei copii, care locuiesc cu mama reclamantă.
Aceasta susține că deși pârâtul a promis ajutor material, acesta nu a
contribuit și nu contribuie la întreținerea materială a copiilor, suferă de alcoolism,
manifestă atitudine rezervată față de creșterea, educarea și supravegherea copiilor.
Reclamanta ar fi nevoită să asigure cu mijloace financiare proprii toate condițiile
necesare de trai copilului minor.
Astfel, reclamanta a solicitat pe cale judiciară încasarea de la pârât a pensiei
de întreținere, în rezultatul căreia a fost emisă hotărârea din 14 septembrie 2022 a
Judecătoriei Soroca prin care s-a încasat pensia de întreținere în privința a trei copii
minori până la atingerea majoratului. Potrivit încheierii executorului judecătoresc
din 4 iunie 2024, restanța la pensia de întreținere o constituia 63200,57 lei.
Tatiana Manoli susține că familia s-a destrămat când copiii erau de vârstă
fragedă și nu îl identifică și nu îl cunosc pe pârât ca fiindu-le tată.
În temeiul art. 67 lit. a), f), art. 68 din Codul familiei, reclamanta a solicitat
să fie decăzut pârâtul Adrian Manoli din drepturile părintești față de cei trei copii
și încasarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea Judecătoriei Orhei sediul Telenești din 17 decembrie 2024,
acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 23 decembrie 2024, Tatiana Manoli, reprezentată de avocatul Nadejda
Rotaru, a depus o cerere de apel împotriva hotărârii din 17 decembrie 2024.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia Curții de Apel Nord din 13 mai 2025, a fost respins apelul
declarat de Tatiana Manoli, reprezentată de avocatul Nadejda Rotaru și a menținut
hotărârea din 17 decembrie 2024.
În motivarea deciziei, instanța de apel a reținut că concluzia instanței de
fond este una corectă, și a constatat că prima instanța a determinat corect raportul
juridic dedus judecății, circumstanțele importante pentru soluționarea cauzei au
fost stabilite și elucidate pe deplin, probelor prezentate a dat apreciere completă,
obiectivă și sub toate aspectele, iar hotărârea este legală și întemeiată, adoptată cu
respectarea drepturilor și intereselor legale a participanților la proces.
Instanța de judecată consideră că, la caz nu sunt întrunite temeiurile legale
pentru decăderea pârâtului-intimat Manoli Adrian din drepturile părintești asupra
copiilor săi.
Din probatoriul administrat la cauză, nu rezultă că în speță sunt întrunite
criteriile legale de decădere a pârâtului intimat - Manoli Adrian din drepturile
părintești asupra copiilor săi.
La caz, drept temeiuri pentru decăderea tatălui din drepturile părintești a
fost invocat faptul, că acesta se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești,
inclusiv de la plata pensiei de întreținere, cât și prin faptul că suferă de alcoolism.
Sub aspectul enunțat instanța de apel reține că temei pentru decăderea din
drepturile constituie eschivarea anume cu rea-credință de la executarea obligațiilor
părintești.
În acest context sarcina de probațiune aparține, potrivit prevederilor art. 118
alin. (1) Cod de procedură civilă, Reclamantei-apelatei Manoli Tatiana, însă ultima
nu a demonstrat prin probe pertinente și admisibile, potrivit articolelor 121, 122
din Codul de procedură civilă, că Manoli Adrian s-a eschivat de la exercitarea
obligațiilor părintești în raport cu copiii săi.
Mai mult decât atât, în ședința instanței de apel reprezentantul apelantei a
declarat că intimatul Manoli Adrian în prima instanță a confirmat că suferă de
alcoolism și este la evidență psihologică. Însă la materialele cauzei careva probe
în acest sens nu au fost anexate. Iar, potrivit certificatului-caracteristică eliberat de
Primăria com. Chițcanii Vechi, r-nul Telenești, se atestă că Manoli Adrian atât în
familie cât și în locurile publice dă dovadă de un comportament bun. Plângeri la
adresa acestuia până la moment pe teritoriul localității nu au fost înregistrate.
2
Astfel, partea care a inițiat procesul nu a probat în fața instanței că tatăl
copiilor a refuzat cu rea-credință și cunoștință de fapt de la exercitarea obligațiilor
părintești, deși a dispus de posibilitate reală în acest sens.
Deși la materialele cauzei au fost anexate încheierea privind stabilirea
cuantumului restanței la plata pensiei de întreținere, emisă de executorul
judecătoresc Zadorojniuc Liliana la data de 04.06.2024, instanța de apel ține să
menționeze că la materialele cauzei nu se regăsesc probe care ar confirma situația
că Manoli Adrian are posibilitatea de a participa la educația, instruirea, întreținerea
copiilor minori, însă se eschivează intenționat de la exercitarea obligațiilor
părintești, achitând în limita posibilităților.
Colegiul constată că la caz, instanța de fond a reținut în mod corect că nu
sunt întrunite condițiile legale pentru decăderea din drepturile părintești a
pârâtului-intimat Manoli Adrian în lipsa unor dovezi certe și convingătoare privind
un comportament abuziv, periculos sau profund dezinteresat față de copiii săi
minori.
Instanța apreciază că pârâtul-intimat Manoli Adrian nu a renunțat la
calitatea sa de părinte, iar faptul că și-a exprimat dorința de a păstra relațiile
personale cu copiii confirmă interesul său autentic de a participa la creșterea și
educarea acestora, în limitele stabilite de hotărârile judecătorești.
instanța de apel conchide că Manoli Tatiana, nu a prezentat probe suficiente,
utile și pertinente ce ar confirma eschivarea cu rea-credință a lui Manoli Adrian de
la exercitarea obligațiilor părintești, cât și manifestarea unui comportament amoral
și abuziv ce influențează negativ copiii *****. Or, anume rea-credința părintelui
în raport cu drepturile copilului constituie temei de decădere din drepturile
părintești.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
la 15 octombrie 2025, Manoli Tatiana, reprezentată de avocata Nadejda
Rotaru, a depus o cerere de recurs împotriva deciziei din 13 mai 2025 și a solicitat
casarea acesteia și emiterea unei decizii de decădere a intimatului din drepturile
părintești în privința copiilor lor.
În motivarea recursului a indicat aplicarea greșită și neuniformă a normelor
de drpet material, respectiv art. 67-68 din Codul familiei, aprecierea eronată a
probelor administrate, aplicarea neuniformă a prevederilor art. 64 și 65 din Codul
familiei în raport cu practica constantă a instanțelor naționale. Aceasta susține că
în cauze similare instanțele au dispus decăderea părinților din drepturi chiar și în
lipsa unui comportament violent, doar pentru neplata repetată a pensiei de
întreținere și absența implicării. Susține că neachitarea sistematică și nejustificată
a pensiei de întreținere a avut loc în contextul în care debitorul a avut posibilități
reale, ceea ce constituie o rea-credință. Codul familiei nu ar impune demonstrarea
3
intenției directe, ci constatarea faptelor de neglijență repetată și lipsă de implicare.
În ședința de judecată pârâtul Adrian Manoli ar fi declarat expres că nu are de gând
să achite vreodată datoria restantă și că ar fi la evidență psihologică pentru
alcoolism. Lipsa unui certificat medical nu înlătură gravitatea faptului, mai ales în
contextul protecției minorilor. Documentul emis de autoritatea locală prin care
intimatul ar fi fost evaluat pozitiv nu ar reflecta comportamentul real al părintelui
în mediul familial, ci doar percepția comunitară. Instanța nu ar fi ținut cont de
interesul superior al copiilor și trebuia să examineze cauza din perspectiva copiilor
nu al tatălui.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența
Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.”
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
,,Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărâriisau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 433 alin. (1)-(2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
4
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 440 alin. (1) și alin. (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
menționează că, Curtea de Apel Nord a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință
publică la 13 mai 2025 (f.d. 173-174).
Decizia integrală a Curții de Apel Cahul a fost expediată participanților la
proces la 15 august 2025 (f.d. 92), motiv pentru care cererea de recurs depusă de
Manoli Tatiana, reprezentată de avocata Nadejda Rotaru, a fost depusă cu
respectarea termenului.
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) lit.
a)-f) și alin. (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe
temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al
instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient
de serioasă.
Completul Curții Supreme de Justiție notează, că pentru a trece testul de
admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și
întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii
de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le
întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Or, dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, nu constituie temei
de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are
un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre
probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara
controlului instanței de recurs.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție aderă la argumentele
dezvoltate de Curtea de Apel Nord, întrucât acestea sunt fondate pe o interpretare
corectă a normelor de drept material și procedural incidente cauzei, precum și pe
o analiză riguroasă a circumstanțelor de fapt dovedite prin probatoriul administrat.
Argumentelor invocate de către recurentă și s-a dat un răspuns detaliat și
clar în actele judecătorești contestate, motiv pentru care acestea se rezumă la un
simplu dezacord cu soluția adoptată.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că
instanța de apel a efectuat o verificare completă a raportului juridic dedus judecății,
a identificat corect natura obligațiilor ce revin părinților. Concluziile instanței de
apel au fost rezultate din cercetarea multiaspectuală a probelor și având în vedere
interesul superior al copiilor.
În jurisprudența sa (decizia nr. 2rac-32/23, §48, decizia nr. 2ra-489/23,
, decizia nr. 2ra-188/25, §48, decizia nr. 2ra-1258/23, §40-43), Curtea
Supremă de Justiție a tranșat deja faptul că lacunele în probatoriu nu pot fi înlocuite
cu presupuneri referitoare la conținutul și întinderea drepturilor și obligațiilor într-
un raport juridic. Astfel, hotărârea judecătorească nu poate fi întemeiată pe simple
presupuneri ci doar pe probe.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
consideră recursul declarat de Manoli Tatiana, reprezentată de avocata Nadejda
Rotaru ca fiind vădit neîntemeiat, prin urmare inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431, alin. (1) și (2), art. 433,
alin. (1), lit. f), 440, alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Manoli Tatiana, reprezentată de
avocata Nadejda Rotaru.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
6