2ra-707/24 — decaderea din drepturi parintesti si stabilirea domiciuliul copilului
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturi parintesti si stabilirea domiciuliul copilului
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-707/24 — decaderea din drepturi parintesti si stabilirea domiciuliul copilului (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Liliana
Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Liliana Vornicescu împotriva lui Ion Jaloba, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecția Familiei Edineț, cu privire la decăderea din
drepturi părintești și stabilirea domiciliului copiilor minori,
împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-707/24
NR. PIGD 2-22069036-01-2ra-21062024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art.
433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Edineț, sediul Central, jud. G. Bârsan
Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi
21 mai 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererii de recurs depusă de Liliana
Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 7 mai 2022, Liliana Vornicescu, reprezentată de Ghenadie Odobescu,
a depus cerere de chemare în judecată către Jaloba Ion, intervenient accesoriu
Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Edineț, cu privire la decăderea
din drepturi părintești ( f.d. 1-10).
În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că s-a aflat în
relații de căsătorie cu Ion Jaloba din anul ****** până în anul ******. Din
căsătorie s-au născut fiicele Ionela Jaloba și Victoria Jaloba, care se află la
educația și întreținerea reclamantei, fapt ce se confirmă prin certificatul nr.
****** din ******, eliberat de ******.
Prin ordonanța din 03 octombrie 2012 a Judecătoriei Edineț, s-a dispus
încasarea de la Ion Jaloba în beneficiul Lilianei Jaloba pensie pentru
întreținerea fiicelor în mărime de 1/3 din toate veniturile lunare, începând cu
data de 02 octombrie 2012 până la atingerea majoratului copiilor.
Reclamanta a menționat că, din anul 2012 și până în prezent minorele
sunt la educarea și întreținerea ei, iar Ion Jaloba nu participă nici într-o formă
la educația și creșterea minorelor. Ultimul are o atitudine neglijentă față de
copii lor comuni, nu se interesează de soarta lor, starea de sănătate a acestora,
prin ce încălcă grav obligațiile sale părintești.
Totodată, multiple încercări ale copiilor de a face legătura cu pârâtul au
eșuat, acesta manifestând o nedorință totală de a discuta cu copii săi, astfel
creând o stare de stres, neliniște și tulburări emoționale ale copiilor, fapt care în
mod inevitabil aduce atingere dezvoltării și stării psihologice a copiilor.
Reclamanta a susținut că inacțiunile pârâtului pun în pericol sănătatea
fizică și psihică a copiilor, dezvoltarea lor morală, asigurarea condițiilor de trai
și materiale, primejduiesc educația și instruirea copiilor. Din momentul
destrămării familiei lor, pârâtul nu a manifestat dorința de a păstra careva
legături cu copii, iar când era necesar acordul sau intervenția tatălui pentru a fi
perfectate careva acte ale copiilor, Ion Jaloba refuza în perfectarea acordurilor
necesare, acțiune care punea sub semnul întrebării perfectarea acestor acte sau
făceau imposibilă perfectarea documentelor necesare cum ar fi obținerea sau
redobândirea unei alte cetățenii, posibilitatea copiilor de a obține o bursă în
străinătate pentru continuarea studiilor, abuzând în acest sens de drepturile
părintești.
1
În opinia reclamantei, Ion Jaloba a rupt legătura cu minorii ****** din
anul 2012, când nu a solicitat perfectarea unui grafic de întrevederi cu copiii,
nu s-a interesat de sănătatea acestora, reușita școlară, astfel ignorându-le total.
Pârâtul, în calitatea sa de părinte și reprezentant legal, în mod intenționat
și cu rea-credință abuzează de drepturile sale părintești față de copii minori,
având o atitudine total neglijentă și imorală în vederea apărării drepturilor și
intereselor legitime ale copiilor săi și anume dreptul la libera circulație,
îngrădirea dreptului la învățământ, a dreptului copilului de a-și obține,
redobândi cetățenia ascendenților săi pe linia de rudenie, toate acestea fiind în
detrimentul interesului superior al copiilor.
A susținut că pârâtul nu respectă obligațiile sale părintești față de copii
comuni, prin ce a ignorat prevederile art.60 din Codul famliei, precum și
prevederile Legii nr.338 din 15 decembrie 1994, fapt care servește drept temei
pentru decăderea acestuia din drepturile părintești.
Reclamanta a mai indicat că, Ion Jaloba se eschivează de la plata lunară
a pensiei de întreținere a minorilor. În procesul executării silite a ordonanței
judecătorești de încasare a pensiei de întreținere pârâtul a fost somat în mod
repetat de către executorul judecătoresc să achite lunar pensia de întreținere,
însă pârâtul nu și-a executat obligațiile, fapt care indică la încalcarea
prevederilor art.67 lit. a), c) h) din Codul familiei, eschivându-se de la
executarea obligațiilor părintești.
În susținerea pretențiilor sale a invocat dispozițiile art. 37, art. 58, art. 61,
art. 67 lit. a), c), h), art. 68 din Codul familiei, art.96, art. 166, art. 167, art. 236,
art. 238, art. 241 din Codul de procedură civilă.
În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat stabilirea
domiciliului copiilor minori cu mama – Liliana Vornicescu (Jaloba), decăderea
din drepturi părintești a lui Ion Jaloba față de copiii minori ****** și încasarea
de la Ion Jaloba în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de 10
000 lei pentru asistență juridică și 100 lei pentru taxa de stat, achitată la
depunerea cererii de chemare în judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul
Central, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a respins pretenția
cu privire la decăderea din drepturi părintești a lui Ion Jaloba față de copiii
Ionela Jaloba și Victoria Jaloba. S-a stabilit domiciliul copiilor minori ******
cu mama Liliana Vornicescu. S-a încasat de la Ion Jaloba în beneficiul Lilianei
Vornicescu cheltuieli de judecată în sumă totală de 5100 de lei. În rest,
pretențiile s-au respins (f.d. 106, 113-127)
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
2
La 21 septembrie 2023, Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata
Cristina Lungu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 septembrie
2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând admiterea apelului,
casarea parțială a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de
chemare în judecată să fie admisă integral ( f.d. 110-112).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a respins
cererea de apel depusă de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina
Lungu, și s-a menținut hotărârea din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț,
sediul Central ( f. d. 158, 159-164).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că apelanta
contestă hotărârea primei instanțe în latura pretențiilor respinse privind
decăderea din drepturi părintești și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin
urmare, în acord cu dispozițiile art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța
a decis că va supune verificării hotărârea în partea contestată.
Cu referire la pretenția cu privire la decăderea din drepturi părintești
instanța de apel a precizat că prin drepturile părintești, de care părinții pot fi
decăzuți, se subînțeleg drepturile pe care părinții le au asupra copilului pînă la
atingerea majoratului acestuia sau obținerii capacității depline de exercițiu, și
sunt legate de educația, de dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a
copiilor. Părinții având prioritate la educația lor față de oricare alte persoane.
În avizul nr. ******cu privire la decăderea din drepturi părintești a lui
Ion Jaloba în privința copiilor ******, eliberat de Direcția Asistență Socială și
Protecția Familiei Edineț, s-a menționat că copii Ionela Jaloba și Victoria
Jaloba mai au un frate ******, a******. Copii locuiesc împreună cu mama la
bunici în satul ******, raionul Edineț. Tatăl copiilor- Ion Jaloba este locuitorul
satului ******, r-nul Edineț. potrivit adeverinței eliberate de Primarul s.
****** dânsul se află peste hotarele țării. Autoritatea tutelară teritorială, fiind
în imposibilitate de a discuta cu tatăl copiilor referitor la eschivarea de la
achitarea pensiei de întreținere, nefiind cunoscute motivele neachitării pensiei
de întreținere, a ajuns la concluzia că nu își poate exprima opinia în privința
decăderii din drepturile părintești a lui Ion Jaloba și a lăsat rezolvarea cazului
la discreția instanței de judecată /f.d.41/.
Instanța de apel a precizat că, fiecare din temeiurile prevăzute în art. 67
din Codul familiei reprezintă un temei independent pentru formularea unei
cereri de decădere din drepturile părintești a unuia sau a ambelor părinți.
Totodată, nu exclude posibilitatea înaintării acțiunii pe unul sau mai multe
temeiuri de decădere din drepturile părintești a unuia sau a ambelor părinți.
Dispozițiile art.67 din Codul familiei nu pot fi aplicate în mod automat,
ci numai în urma unei examinări din partea instanțelor judecătorești, pentru a
stabili: 1) dacă au fost săvârșite abateri grave de către părinte, în privința
3
persoanei copilului și 2) dacă este în interesul superior al copilului, aplicarea
unei astfel de măsuri.
În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că măsurile ce implică
decăderea din drepturile părintești ar trebui să fie aplicate numai în
circumstanțe excepționale și pot fi justificate, doar dacă sunt motivate de o
cerință imperativă, care se referă la interesele copilului. Pentru identificarea
interesului superior al copiilor, într-un caz particular, trebuie să se țină cont de
două aspecte: în primul rând, este în interesul suprem al copilului, ca legăturile
sale cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor, în care familia s-a dovedit
a fi extrem de nepotrivită; și, în al doilea rând, este în interesul superior al
copilului, ca acesta să se dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.
Instanța de apel a menționat că temeinicia acțiunii, care are ca obiect
decăderea din drepturile părintești urmează a fi analizată având în vedere
acțiunile sau inacțiunile, care pun în primejdie sănătatea fizică și psihică a
copilului, dezvoltarea lui morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale,
învățătura și instruirea copilului, circumstanțe, care de fapt și constituie temelia
măsurii decăderii din drepturile părintești.
Instanța de apel a notat că, ori de câte ori părinții (sau unul dintre ei)
exercită ocrotirea părintească într-un mod contrar intereselor minorului,
periclitând prin aceasta dezvoltarea fizică, morală și intelectuală a copilului, ei
riscă să-și piardă drepturile părintești pe cale judecătorească. Așadar, decăderea
din drepturile părintești este sancțiunea prin efectul căreia părintele care își
exercită drepturile sau își îndeplinește obligațiile părintești contrar intereselor
copilului, își pierde aceste drepturi. Decăderea din drepturile părintești
constituie o măsură ce poate fi luată numai în interesele minorului și urmărește
protejarea acestor interese.
Instanța de apel a reținut că, în cererea de chemare în judecată se invocă
drept temei de decădere a lui Ion Jaloba din drepturi părintești dispozițiile art.
67 lit. a), c), și h) din Codul familiei, care prevăd că părinții pot fi decăzuți din
drepturile părintești dacă: a) se eschivează de la exercitarea obligațiilor
părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere; c) fac abuz de drepturile
părintești; h) în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.
Prin prisma temeiurilor de drept invocate pentru decăderea din drepturi
părintești, Liliana Vornicescu argumentează că tatăl copiilor minori nu se
interesează de viața copiilor, nu achită pensie de întreținere, refuză să dea
acordul pentru perfectarea unor acte pentru copii cum ar fi dobândirea unei alte
cetățenii, care oferă posibilitatea copiilor de a obține o bursă în străinătate.
Referitor la argumentul apelantei că intimatul nu participă la întreținerea
copiilor minori comuni, instanța de apel a reținut că din adeverința eliberată de
executorul judecătoresc Viorel Meica se confirmă că Ion Jaloba la situația din
04 octombrie 2022 are restanță la pensia de întreținere în mărime de 52122 de
lei.
Totodată, reieșind din faptul că cuantumul pensiei de întreținere pentru
copiii minori a fost modificat, intimatul urmând să achite din 31 ianuarie 2019
4
câte 1000 de lei pentru fiecare copil, se deduce că anual dânsul trebuie să
achite o sumă de 24000 de lei ( 2000 lei /lunar x 12 luni).
Dat fiind că restanța este calculată până la 04 octombrie 2022, prin
urmare, restanța s-a format pentru aproximativ 2 ani și câteva luni. Astfel, nu
se confirmă faptul că intimatul nu participă la întreținerea copiilor, iar apelanta
nu a prezentat probe în acest sens că dânsul se eschivează cu rea-credință și
intenționat de la plata pensiei de întreținere
Or, pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la
plata pensiei de întreținere este necesară existența unor probe concludente și
pertinente care ar demonstra cu certitudine că părintele (părinții) se eschivează
cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere.
Cu privire la argumentele apelantei că intimatul face abuz de drepturile
părintești prin faptul că refuză să dea acordul pentru perfectarea unor acte
pentru copiii, cum ar fi dobândirea unei alte cetățenii, care dă posibilitatea
copiilor de a obține o bursă în străinătate, instanța de apel a menționat că, la fel,
nu au fost prezentate probe. Or, din materialele cauzei se confirmă că copiii
minori își fac studiile peste hotarele Republicii Moldova.
Instanța de apel a notat că abuzul de drepturile părintești se exprimă prin
exercitarea acestor drepturi în detrimentul copilului și poate fi manifestat, prin
crearea unor obstacole în procesul de instruire a copilului, prin antrenarea
copilului în acțiuni criminale, inițierea în consumul de băuturi alcoolice,
folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope, practicarea jocurilor de noroc,
cerșitul și alte acte ilicite.
Totodată, exercitarea defectuoasă a drepturilor părintești în raport cu
copii săi trebuie să atingă un anumit grad de gravitate pentru a atrage
sancțiunea decăderii. Respectiv, nu orice atitudine sau comportament
necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile părintești.
Instanța de apel a stabilit că, la adoptarea soluției privind respingerea
acțiunii cu privire la decăderea lui Jaloba Ion din drepturile părintești asupra
copiilor minor, instanța de fond a ținut cont că această măsură urmează a fi
aplicată ca o ultima ratio, atunci când alte mijloace de apărare a interesului
primordial al copilului sunt insuficiente sau lipsite de eficacitate.
Potrivit jurisprudenței CEDO, în cauzele de acest fel, examinarea
elementelor care servesc cel mai bine interesele copilului este întotdeauna de o
importanță fundamentală (cauza Johansen împotriva Norvegiei, hotărîrea din
07.08.1996, Culegerea 1996-III, paragraful 64), interesul copilului trebuie
considerat ca fiind primordial și că doar un compartiment deosebit de nedemn
poate determina ca o persoană să fie privată de drepturile sale părintești în
interesul superior al copilului (cauza Gnahore împotriva Franței, nr.40.03/98,
paragraful 59, CEDO 2000-IX și Johansen citată anterior, paragraful 78).
Instanța de apel a menționat că Convenția internațională cu privire la
drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 consacră faptul, că în toate deciziile
care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de
ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe
5
legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare
cu prioritate.
Sub aspectul celor relatate, instanța de apel a concluzionat că instanța de
fond a respins întemeiat cererea de chemare în judecată depusă de Liliana
Vornicescu, or, motivele invocate de reclamată/ apelantă pentru decăderea din
drepturi părintești a lui Ion Jaloba nu și-au găsit confirmare în cadrul
examinării cauzei, astfel, dânsa nu a demonstrat că pârâtul a săvârșit abateri
grave în privința copiilor minori comuni și că aplicarea unei astfel de măsuri
este în interesul superior al copiilor ******.
Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a apreciat
corectă soluția instanței de fond privind compensarea parțială a cheltuielilor de
judecată reclamantei/apelante Liliana Vornicescu, în temeiul dispozițiilor
art.94 și art. 96 din Codul de procedură civilă.
Pentru cerința cu privire la decăderea din drepturi părintești Liliana
Vornicescu a achitat taxa de stat în mărime de 100 de lei, potrivit ordinului de
încasare a numerarului nr. 2471421 din 17 mai 2022 /f.d.12/.
Pentru serviciile de asistență juridică prestate de Biroul Asociat de
Avocați „Odobescu & Partenerii” în temeiul mandatelor seria MA nr.1762911
din 29 decembrie 2021- avocat Ghenadie Odobescu, seria MA nr.1762666 din
29 decembrie 2021- avocat Cristina Lungu, seria MA nr. 1762804 din 29
decembrie 2021- avocat Stela Sandu, apelanta a achitat 10000 de lei, conform
bonului de plată seria DAA nr.13759737 din 29 decembrie 2021 /f.d.13/.
Având în vedere că cererea de chemare în judecată s-a admis parțial,
instanța de apel a conchis că instanța de fond justificat a dispus compensarea
parțială Lilianei Vornicescu de către Ion Jaloba cheltuielile de asistență juridică
în mărime de 5000 de lei, ca fiind drept reale, necesare și rezonabile.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 10 iunie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Liliana Vornicescu,
reprezentată de avocata Cristina Lungu, a depus cerere de recurs împotriva
hotărârii din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a
deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea
acesteia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și hotărârii instanței de
fond, cu emiterea unei decizii prin care cererea de chemare în judecată să fie
admisă integral (173-176).
La 13 iunie 2024, Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina
Lungu, a depus concretizare la cererea de recurs împotriva hotărârii din 14
septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a deciziei din 27
februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, menționând că la rubrica „ solicitări” din
cererea de recurs urmează să fie următoarea: casarea deciziei din 27 februarie
2023 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei
Edineț, sediul Central în partea respingerii pretenției cu privire la decăderea din
6
drepturile părintești, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii
de chemare în judecată
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că circumstanțele cauzei civile nu au
fost constatate just de către instanța de apel, fiind dată o apreciere incorectă a
situației de fapt, astfel decizia instanței de apel este neîntemeiată și arbitrară
A indicat că cererea de chemare în judecată a fost depusă în temeiul art.
67 lit. a) din Codul familiei, potrivit căruia părinții pot fi decăzuți din drepturile
părintești dacă se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de
la plata pensiei de întreținere.
Recurenta a susținut că instanța de fond a emis o hotărâre contrară
probelor prezentate de către părți în cadrul procesului și le-a dat o apreciere
eronată, la fel a interpretat eronat prevederile legii ceea ce a condus instanța la
emiterea unei hotărâri ilegale și abuzive.
A fost prezentat certificatul, prin care se atestă că intimatul are o restanță
de 52122 de lei, însă această probă nu a fost apreciată just nici de către instanța
de fond și nici de cea de apel, astfel încât a constatat că este un tată „exemplar”
și că are marea dorință de a participa la creșterea copiilor săi.
16 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia
recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a
cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru
asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în
drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin
scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele
dosarului (f.d. 193).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului Ion
Jalobă nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
7
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil
în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art.
433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 27 februarie 2024. Decizia motivată
din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată, prin intermediul
poștei electronice, reprezentantului recurentei, avocatei Cristina Lungu, la data
de 22 aprilie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică atașat la
materialele cauzei (f.d. 165).
Astfel, recursul declarat de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata
Cristina Lungu, la 10 iunie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de
lege.
Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la
proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură
civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de
recurs depusă de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu,
este inadmisibil pentru motivele ce succed.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate
în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de
procedură civilă.
8
Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența
temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către
instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a
normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile
exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra
problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea
deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv,
adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina
Lungu,, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în
cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind
apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților
la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în
modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru
care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre
neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Liliana
Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, ca fiind inadmisibil.
9
Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art.
433 alin. (1) lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Liliana Vornicescu, reprezentată
de avocata Cristina Lungu, împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de
Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
10