2ra-707/24 — decaderea din drepturi parintesti si stabilirea domiciuliul copilului

La 7 mai 2022, Liliana Vornicescu, reprezentată de Ghenadie Odobescu, a depus cerere de chemare în judecată către Jaloba Ion, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Edineț, cu privire la decăderea din drepturi părintești ( f.d. 1-10).

În motivarea cererii de chemare în judecată, a invocat că s-a aflat în relații de căsătorie cu Ion Jaloba din anul ****** până în anul ******. Din căsătorie s-au născut fiicele Ionela Jaloba și Victoria Jaloba, care se află la educația și întreținerea reclamantei, fapt ce se confirmă prin certificatul nr. ****** din ******, eliberat de ******.

Prin ordonanța din 03 octombrie 2012 a Judecătoriei Edineț, s-a dispus încasarea de la Ion Jaloba în beneficiul Lilianei Jaloba pensie pentru întreținerea fiicelor în mărime de 1/3 din toate veniturile lunare, începând cu data de 02 octombrie 2012 până la atingerea majoratului copiilor.

Reclamanta a menționat că, din anul 2012 și până în prezent minorele sunt la educarea și întreținerea ei, iar Ion Jaloba nu participă nici într-o formă la educația și creșterea minorelor. Ultimul are o atitudine neglijentă față de copii lor comuni, nu se interesează de soarta lor, starea de sănătate a acestora, prin ce încălcă grav obligațiile sale părintești.

Totodată, multiple încercări ale copiilor de a face legătura cu pârâtul au eșuat, acesta manifestând o nedorință totală de a discuta cu copii săi, astfel creând o stare de stres, neliniște și tulburări emoționale ale copiilor, fapt care în mod inevitabil aduce atingere dezvoltării și stării psihologice a copiilor.

Reclamanta a susținut că inacțiunile pârâtului pun în pericol sănătatea fizică și psihică a copiilor, dezvoltarea lor morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale, primejduiesc educația și instruirea copiilor. Din momentul destrămării familiei lor, pârâtul nu a manifestat dorința de a păstra careva legături cu copii, iar când era necesar acordul sau intervenția tatălui pentru a fi perfectate careva acte ale copiilor, Ion Jaloba refuza în perfectarea acordurilor necesare, acțiune care punea sub semnul întrebării perfectarea acestor acte sau făceau imposibilă perfectarea documentelor necesare cum ar fi obținerea sau redobândirea unei alte cetățenii, posibilitatea copiilor de a obține o bursă în străinătate pentru continuarea studiilor, abuzând în acest sens de drepturile părintești. 1

În opinia reclamantei, Ion Jaloba a rupt legătura cu minorii ****** din anul 2012, când nu a solicitat perfectarea unui grafic de întrevederi cu copiii, nu s-a interesat de sănătatea acestora, reușita școlară, astfel ignorându-le total.

Pârâtul, în calitatea sa de părinte și reprezentant legal, în mod intenționat și cu rea-credință abuzează de drepturile sale părintești față de copii minori, având o atitudine total neglijentă și imorală în vederea apărării drepturilor și intereselor legitime ale copiilor săi și anume dreptul la libera circulație, îngrădirea dreptului la învățământ, a dreptului copilului de a-și obține, redobândi cetățenia ascendenților săi pe linia de rudenie, toate acestea fiind în detrimentul interesului superior al copiilor.

A susținut că pârâtul nu respectă obligațiile sale părintești față de copii comuni, prin ce a ignorat prevederile art.60 din Codul famliei, precum și prevederile Legii nr.338 din 15 decembrie 1994, fapt care servește drept temei pentru decăderea acestuia din drepturile părintești.

Reclamanta a mai indicat că, Ion Jaloba se eschivează de la plata lunară a pensiei de întreținere a minorilor. În procesul executării silite a ordonanței judecătorești de încasare a pensiei de întreținere pârâtul a fost somat în mod repetat de către executorul judecătoresc să achite lunar pensia de întreținere, însă pârâtul nu și-a executat obligațiile, fapt care indică la încalcarea prevederilor art.67 lit. a), c) h) din Codul familiei, eschivându-se de la executarea obligațiilor părintești.

În susținerea pretențiilor sale a invocat dispozițiile art. 37, art. 58, art. 61, art. 67 lit. a), c), h), art. 68 din Codul familiei, art.96, art. 166, art. 167, art. 236, art. 238, art. 241 din Codul de procedură civilă.

În urma concretizării cerințelor, reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama – Liliana Vornicescu (Jaloba), decăderea din drepturi părintești a lui Ion Jaloba față de copiii minori ****** și încasarea de la Ion Jaloba în beneficiul său a cheltuielilor de judecată în mărime de 10 000 lei pentru asistență juridică și 100 lei pentru taxa de stat, achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

La 21 septembrie 2023, Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii, cu emiterea unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie admisă integral ( f.d. 110-112).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a menționat că apelanta contestă hotărârea primei instanțe în latura pretențiilor respinse privind decăderea din drepturi părintești și compensarea cheltuielilor de judecată. Prin urmare, în acord cu dispozițiile art. 373 din Codul de procedură civilă, instanța a decis că va supune verificării hotărârea în partea contestată.

Cu referire la pretenția cu privire la decăderea din drepturi părintești instanța de apel a precizat că prin drepturile părintești, de care părinții pot fi decăzuți, se subînțeleg drepturile pe care părinții le au asupra copilului pînă la atingerea majoratului acestuia sau obținerii capacității depline de exercițiu, și sunt legate de educația, de dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală a copiilor. Părinții având prioritate la educația lor față de oricare alte persoane.

În avizul nr. ******cu privire la decăderea din drepturi părintești a lui Ion Jaloba în privința copiilor ******, eliberat de Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Edineț, s-a menționat că copii Ionela Jaloba și Victoria Jaloba mai au un frate ******, a******. Copii locuiesc împreună cu mama la bunici în satul ******, raionul Edineț. Tatăl copiilor- Ion Jaloba este locuitorul satului ******, r-nul Edineț. potrivit adeverinței eliberate de Primarul s. ****** dânsul se află peste hotarele țării. Autoritatea tutelară teritorială, fiind în imposibilitate de a discuta cu tatăl copiilor referitor la eschivarea de la achitarea pensiei de întreținere, nefiind cunoscute motivele neachitării pensiei de întreținere, a ajuns la concluzia că nu își poate exprima opinia în privința decăderii din drepturile părintești a lui Ion Jaloba și a lăsat rezolvarea cazului la discreția instanței de judecată /f.d.41/.

Instanța de apel a precizat că, fiecare din temeiurile prevăzute în art. 67 din Codul familiei reprezintă un temei independent pentru formularea unei cereri de decădere din drepturile părintești a unuia sau a ambelor părinți. Totodată, nu exclude posibilitatea înaintării acțiunii pe unul sau mai multe temeiuri de decădere din drepturile părintești a unuia sau a ambelor părinți.

Dispozițiile art.67 din Codul familiei nu pot fi aplicate în mod automat, ci numai în urma unei examinări din partea instanțelor judecătorești, pentru a stabili: 1) dacă au fost săvârșite abateri grave de către părinte, în privința 3 persoanei copilului și 2) dacă este în interesul superior al copilului, aplicarea unei astfel de măsuri.

În jurisprudența sa, Curtea Europeană a menționat că măsurile ce implică decăderea din drepturile părintești ar trebui să fie aplicate numai în circumstanțe excepționale și pot fi justificate, doar dacă sunt motivate de o cerință imperativă, care se referă la interesele copilului. Pentru identificarea interesului superior al copiilor, într-un caz particular, trebuie să se țină cont de două aspecte: în primul rând, este în interesul suprem al copilului, ca legăturile sale cu familia să fie păstrate, cu excepția cazurilor, în care familia s-a dovedit a fi extrem de nepotrivită; și, în al doilea rând, este în interesul superior al copilului, ca acesta să se dezvolte într-un mediu sigur și liniștit.

Instanța de apel a menționat că temeinicia acțiunii, care are ca obiect decăderea din drepturile părintești urmează a fi analizată având în vedere acțiunile sau inacțiunile, care pun în primejdie sănătatea fizică și psihică a copilului, dezvoltarea lui morală, asigurarea condițiilor de trai și materiale, învățătura și instruirea copilului, circumstanțe, care de fapt și constituie temelia măsurii decăderii din drepturile părintești.

Instanța de apel a notat că, ori de câte ori părinții (sau unul dintre ei) exercită ocrotirea părintească într-un mod contrar intereselor minorului, periclitând prin aceasta dezvoltarea fizică, morală și intelectuală a copilului, ei riscă să-și piardă drepturile părintești pe cale judecătorească. Așadar, decăderea din drepturile părintești este sancțiunea prin efectul căreia părintele care își exercită drepturile sau își îndeplinește obligațiile părintești contrar intereselor copilului, își pierde aceste drepturi. Decăderea din drepturile părintești constituie o măsură ce poate fi luată numai în interesele minorului și urmărește protejarea acestor interese.

Instanța de apel a reținut că, în cererea de chemare în judecată se invocă drept temei de decădere a lui Ion Jaloba din drepturi părintești dispozițiile art. 67 lit. a), c), și h) din Codul familiei, care prevăd că părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă: a) se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere; c) fac abuz de drepturile părintești; h) în alte cazuri când aceasta o cer interesele copilului.

Prin prisma temeiurilor de drept invocate pentru decăderea din drepturi părintești, Liliana Vornicescu argumentează că tatăl copiilor minori nu se interesează de viața copiilor, nu achită pensie de întreținere, refuză să dea acordul pentru perfectarea unor acte pentru copii cum ar fi dobândirea unei alte cetățenii, care oferă posibilitatea copiilor de a obține o bursă în străinătate.

Referitor la argumentul apelantei că intimatul nu participă la întreținerea copiilor minori comuni, instanța de apel a reținut că din adeverința eliberată de executorul judecătoresc Viorel Meica se confirmă că Ion Jaloba la situația din 04 octombrie 2022 are restanță la pensia de întreținere în mărime de 52122 de lei.

Totodată, reieșind din faptul că cuantumul pensiei de întreținere pentru copiii minori a fost modificat, intimatul urmând să achite din 31 ianuarie 2019 4 câte 1000 de lei pentru fiecare copil, se deduce că anual dânsul trebuie să achite o sumă de 24000 de lei ( 2000 lei /lunar x 12 luni).

Dat fiind că restanța este calculată până la 04 octombrie 2022, prin urmare, restanța s-a format pentru aproximativ 2 ani și câteva luni. Astfel, nu se confirmă faptul că intimatul nu participă la întreținerea copiilor, iar apelanta nu a prezentat probe în acest sens că dânsul se eschivează cu rea-credință și intenționat de la plata pensiei de întreținere

Or, pentru decăderea din drepturile părintești pe motivul eschivării de la plata pensiei de întreținere este necesară existența unor probe concludente și pertinente care ar demonstra cu certitudine că părintele (părinții) se eschivează cu rea-credință, inclusiv cu viclenie, de la plata pensiei de întreținere.

Cu privire la argumentele apelantei că intimatul face abuz de drepturile părintești prin faptul că refuză să dea acordul pentru perfectarea unor acte pentru copiii, cum ar fi dobândirea unei alte cetățenii, care dă posibilitatea copiilor de a obține o bursă în străinătate, instanța de apel a menționat că, la fel, nu au fost prezentate probe. Or, din materialele cauzei se confirmă că copiii minori își fac studiile peste hotarele Republicii Moldova.

Instanța de apel a notat că abuzul de drepturile părintești se exprimă prin exercitarea acestor drepturi în detrimentul copilului și poate fi manifestat, prin crearea unor obstacole în procesul de instruire a copilului, prin antrenarea copilului în acțiuni criminale, inițierea în consumul de băuturi alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope, practicarea jocurilor de noroc, cerșitul și alte acte ilicite.

Totodată, exercitarea defectuoasă a drepturilor părintești în raport cu copii săi trebuie să atingă un anumit grad de gravitate pentru a atrage sancțiunea decăderii. Respectiv, nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al părinților conduce la decăderea din drepturile părintești.

Instanța de apel a stabilit că, la adoptarea soluției privind respingerea acțiunii cu privire la decăderea lui Jaloba Ion din drepturile părintești asupra copiilor minor, instanța de fond a ținut cont că această măsură urmează a fi aplicată ca o ultima ratio, atunci când alte mijloace de apărare a interesului primordial al copilului sunt insuficiente sau lipsite de eficacitate.

Potrivit jurisprudenței CEDO, în cauzele de acest fel, examinarea elementelor care servesc cel mai bine interesele copilului este întotdeauna de o importanță fundamentală (cauza Johansen împotriva Norvegiei, hotărîrea din 07.08.1996, Culegerea 1996-III, paragraful 64), interesul copilului trebuie considerat ca fiind primordial și că doar un compartiment deosebit de nedemn poate determina ca o persoană să fie privată de drepturile sale părintești în interesul superior al copilului (cauza Gnahore împotriva Franței, nr.40.03/98, paragraful 59, CEDO 2000-IX și Johansen citată anterior, paragraful 78).

Instanța de apel a menționat că Convenția internațională cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989 consacră faptul, că în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe 5 legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Sub aspectul celor relatate, instanța de apel a concluzionat că instanța de fond a respins întemeiat cererea de chemare în judecată depusă de Liliana Vornicescu, or, motivele invocate de reclamată/ apelantă pentru decăderea din drepturi părintești a lui Ion Jaloba nu și-au găsit confirmare în cadrul examinării cauzei, astfel, dânsa nu a demonstrat că pârâtul a săvârșit abateri grave în privința copiilor minori comuni și că aplicarea unei astfel de măsuri este în interesul superior al copiilor ******.

Ce ține de încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a apreciat corectă soluția instanței de fond privind compensarea parțială a cheltuielilor de judecată reclamantei/apelante Liliana Vornicescu, în temeiul dispozițiilor art.94 și art. 96 din Codul de procedură civilă.

Pentru cerința cu privire la decăderea din drepturi părintești Liliana Vornicescu a achitat taxa de stat în mărime de 100 de lei, potrivit ordinului de încasare a numerarului nr. 2471421 din 17 mai 2022 /f.d.12/.

Pentru serviciile de asistență juridică prestate de Biroul Asociat de Avocați „Odobescu & Partenerii” în temeiul mandatelor seria MA nr.1762911 din 29 decembrie 2021- avocat Ghenadie Odobescu, seria MA nr.1762666 din 29 decembrie 2021- avocat Cristina Lungu, seria MA nr. 1762804 din 29 decembrie 2021- avocat Stela Sandu, apelanta a achitat 10000 de lei, conform bonului de plată seria DAA nr.13759737 din 29 decembrie 2021 /f.d.13/.

Având în vedere că cererea de chemare în judecată s-a admis parțial, instanța de apel a conchis că instanța de fond justificat a dispus compensarea parțială Lilianei Vornicescu de către Ion Jaloba cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5000 de lei, ca fiind drept reale, necesare și rezonabile.

La 13 iunie 2024, Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, a depus concretizare la cererea de recurs împotriva hotărârii din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central și a deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți, menționând că la rubrica „ solicitări” din cererea de recurs urmează să fie următoarea: casarea deciziei din 27 februarie 2023 a Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 14 septembrie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Central în partea respingerii pretenției cu privire la decăderea din 6 drepturile părintești, cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de chemare în judecată

A indicat că cererea de chemare în judecată a fost depusă în temeiul art. 67 lit. a) din Codul familiei, potrivit căruia părinții pot fi decăzuți din drepturile părintești dacă se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de întreținere.

Recurenta a susținut că instanța de fond a emis o hotărâre contrară probelor prezentate de către părți în cadrul procesului și le-a dat o apreciere eronată, la fel a interpretat eronat prevederile legii ceea ce a condus instanța la emiterea unei hotărâri ilegale și abuzive.

A fost prezentat certificatul, prin care se atestă că intimatul are o restanță de 52122 de lei, însă această probă nu a fost apreciată just nici de către instanța de fond și nici de cea de apel, astfel încât a constatat că este un tată „exemplar” și că are marea dorință de a participa la creșterea copiilor săi. 47. 16 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia recursului declarat, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului (f.d. 193).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului Ion Jalobă nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

Art. 433 din Codul de procedură civilă: „ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1); a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5); b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434; c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare; d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat; e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței; f) recursul este vădit neîntemeiat. 7 (2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

Art. 432 din Codul de procedură civilă: „ (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 din Codul de procedură civilă: „ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Astfel, recursul declarat de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, la 10 iunie 2024, se consideră depus în termenul stabilit de lege.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră cererea de recurs depusă de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, este inadmisibil pentru motivele ce succed.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 8

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acesta nu cade sub incidența temeiurilor prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul declarat de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu,, conține obiecții de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului presupune nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a aprecia recursul declarat de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, ca fiind inadmisibil. 9

Ținând cont de cele expuse supra, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 alin. (1) lit. a), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Liliana Vornicescu, reprezentată de avocata Cristina Lungu, împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Gheorghe Stratulat Oxana Parfeni 10