2ra-1025/24 — decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1025/24 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Maria Mladina,
reprezentată de avocatul Ion Sandu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Maria
Mladina împotriva lui Dmitri Mladin, intervenient accesoriu Direcția Asistență
Socială și Protecția Familiei Leova, cu privire la decăderea din drepturile
părintești,
împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții de Apel Comrat,
(Dosarul nr. 2ra-1025/24
NR PIGD 2-22104493-01-2ra-28082024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Cimișlia, sediul Leova, jud. V. Negru
Instanța de apel: Curtea de Apel Comrat, jud. A. Mironov, D. Fujenco, Șt. Starciuc
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 20 iulie 2022, Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu, a
depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Dmitri Mladin, intervenient
accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Leova, cu privire la
decăderea din drepturile părintești ( f.d. 1-3).
În motivarea cererii, reclamanta a invocat că s-a aflat în căsătorie cu
pârâtul, Dmitri Mladin. Din căsătorie au un copil minor, ********.
Prin hotărârea din 15 decembrie 2016 a Judecătoriei Leova, s-a desfăcut
căsătoria încheiată între Dmtri Mladin și Maria Mladina, s-a stabilit domiciliul
copilului minor cu mama Maria Mladina, s-a încasat de la Dmitri Mladin pensia
de întreținere pentru copilul minor în mărime fixă de 673, 45 de lei.
În baza titlului executoriu nr. 2-562 din 04 noiembrie 2016 emis de
Judecătoria Leova, executorul judecătoresc, Irina Petranov a intentat procedura
de executare. La 31 august 2017, procedura de executare a fost încetată conform
dispozițiilor art. 83 lit. b) din Codul de executare.
Reclamanta a menționat că pârâtul nu participă la dezvoltarea și educarea
copilului, se eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la
plata pensiei de întreținere. De asemenea, eschivarea sistematică și de lungă
durată de la plata pensiei de întreținere, pune în primejdie asigurarea unui nivel
decent de viață a copilului minor.
A mai indicat că Dmitri Mladin demonstrează un comportament amoral,
manifestat în ultimii ani prin acte de huliganism și infracțiuni împotriva
patrimoniului altor persoane, fiind condamnat penal pentru comiterea
infracțiunilor.
În opinia Mariei Mladina, comportamentul pârâtului ar putea influența
negativ dezvoltarea fizică și psihică a copilului. Reclamanta consideră că
izolarea copilului de tatăl său are drept scop atât ocrotirea sănătății fizice și
psihice a a acestuia, cât și asigurarea unor condiții favorabile pentru creștere și
1
educarea lui. Or, mai bine de 6 ani, copilul minor domiciliază exclusiv cu
reclamanta, ultima participând de sine stătător la educarea, întreținerea și
asigurarea integrității fizice și psihice a copilului minor.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 51, art. 53, art. 60, art. 62 și art. 67 din Codul familiei.
Maria Mladina a solicitat decăderea din drepturile părintești a lui Dmitri
Mladin asupra copilului minor, Emilia Mladina.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,
s-a respins cererea de chemare în judecată depusă de Maria Mladina ( f.d. 60).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 27 februarie 2023, Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu,
a depus cerere de apel nemotivată, iar la 12 iule 2023, a depus cerere de apel
motivată împotriva hotărârii din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia,
sediul Leova, solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii instanței de
fond și emiterea unei noi hotărâri prin care care cererea de chemare în judecată
să fie admisă ( f. d. 67-68, 91-94).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 15 mai 2024 a Curții de Apel Comrat, s-a respins cererea
de apel depusă de Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu, și s-a
menținut hotărârea din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova
(f. d. 145, 146-153).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit
certificatului de naștere a copilului, apelanta Maria Mladina este mama copilului
minor, iar tata –Dmitri Mladin (f.d.6).
Conform informației eliberate de către Direcția Asistență Socială și
Protecția Familiei Leova, Maria Mladina are viză de reședință în r-nul
********, s. ********. La momentul actual, reclamanta/apelanta nu se află pe
teritoriul satului, motiv pentru care Avizul–concluzie nu poate fi efectuat.
(f.d.42).
Instanța de apel a reținut că Maria Mladina a invocat că Dmitri Mladin se
eschivează de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de
întreținere, făcând referire la dispozițiile art. 67 lit. a) din Codul familiei, prin
2
eschivarea de la exercitarea obligațiilor părintești, inclusiv de la plata pensiei de
întreținere.
Instanța de apel a stabilit că sarcina de probațiune aparține, conform
dispozițiilor art. 118 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reclamantei/
apelantei, Maria Mladina, care urma să demonstreze prin probe pertinente și
admisibile, potrivit art. 121 și art. 122 din Codul de procedură civilă, că
intimatul Dmitri Mladin s-a eschivat/ sustras cu rea-credință de la exercitarea
obligațiilor părintești în raport cu copilul său minor, ceea ce la caz nu se atestă.
De asemenea, instanța de apel a stabilit că condamnarea intimatului în
comiterea cărorva infracțiuni nu constituie temei de decădere a acestuia din
drepturile părintești. Or, apelanta, Maria Mladina, nu a prezentat dovezi
pertinente ce ar demonstra că prin acțiunile sale, intimatul, Dmitri Mladin,
manifestă un comportament amoral, care ar pune în pericol sănătatea fizică și
psihică a copilului, cât și dezvoltarea morală a acestuia.
Instanța de apel a menționat că neexercitarea corespunzătoare a drepturilor
părintești trebuie să aibă o anumită gravitate pentru a atrage sancțiunea
decăderii, astfel că nu orice atitudine sau comportament necorespunzător al
părinților conduce la decăderea din drepturile părintești, or, comportamentul lui
Dmitri Mladin nu a atins gradul de gravitate pentru a fi temei de decădere a
acestuia din drepturile părintești.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 28 august 2024, Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu,
a depus cerere de recurs împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții de Apel
Comrat și hotărârii din 21 februarie 2023 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova,
solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii
primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de admitere integrală a cererii de
chemare în judecată (f. d. 158-162).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocând că decizia
se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 20 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului copia
cererii de recurs depusă de Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu,
creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de
3
derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării
principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de
depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu și-a valorificat
drepturile sale procedurale și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
4
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al
Curții Supreme de Justiție atestă că, la 24 iunie 2024, decizia motivată din 15
mai 2024 a Curții de Apel Cahul a fost expediată, prin intermediul oficiului
poștal, Mariei Mladina, cât și reprezentantului recurentei, avocatului Ion Sandu,
însă la materialele cauzei lipsesc date privind recepționarea acesteia.
Astfel, cererea de recurs depusă de Maria Mladina, reprezentată de
avocatul Ion Sandu, la 28 august 2024, se consideră depusă în termenul stabilit
de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/
inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de
procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat
pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept
exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o
motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
5
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Maria Mladina, reprezentată de avocatul Ion Sandu,
nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o
simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește
condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de drept și nici
temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de
acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
6
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în
fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Maria Mladina,
reprezentată de avocatul Ion Sandu, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin. (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Maria Mladina, reprezentată de
avocatul Ion Sandu, împotriva deciziei din 15 mai 2024 a Curții de Apel
Comrat.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7