2ra-215/25 — decaderea din drepturile parintesti
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- decaderea din drepturile parintesti
- Temei legal
- temeiurile declararii recursului
2ra-215/25 — decaderea din drepturile parintesti (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
privind inadmisibilitatea recursului
în cauza civilă
Irena Zorina împotriva lui Vladimir Zorin
(decăderea din drepturilor părintești)
împotriva deciziei din 28 ianuarie 2025 a Curții de Apel Centru
(Dosarul nr: 2ra-215/25
Nr. PIGD 2-22003050-01-2ra-18042025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Dezacordul recurentei cu decizia instanței de apel
nu constituie temei de casare a acesteia.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru - jud. D. Tricolici
Curtea de Apel Centru - jud. M. Anton, A. Panov, O. Cojocaru
3 septembrie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat Irena Zorina, reprezentată
de avocata Doina Ioana Străisteanu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Munteanu,
Gheorghe Stratulat, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 10 ianuarie 2022, Irena Zorina a depus o cerere de chemare în judecată
împotriva lui Vladimir Zorin, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția
Drepturilor Copilului, sect. Rîșcani privind decăderea din drepturilor părintești și
compensarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii, reclamanta a indicat că prin hotărârea Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru din 13 iulie 2018 a fost desfăcută căsătoria dintre Vladimir
Zorin și Irena Zorina, iar domiciliul minorei xxxx a fost stabilit cu mama.
Ulterior, prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28
octombrie 2020, s-a dispus încasarea de la Vladimir Zorin a pensiei de întreținere
în mărime de 1/4 din salariu și/sau alte venituri, începând cu 30 ianuarie 2020,
până la majoratul copilului.
Reclamanta a susținut că, după divorț, ea și pârâtul locuiesc separat, iar
întrevederile tatălui cu copilul au loc conform deciziilor autorității tutelare.
Totodată, a menționat că pârâtul a manifestat în repetate rânduri un comportament
abuziv și dăunător pentru minoră, fapt ce justifică decăderea acestuia din drepturile
părintești. Pe parcursul mai multor ani, Vladimir Zorin a fost subiectul unor
multiple ordonanțe de protecție emise în favoarea mamei și a copilului.
Reclamanta a subliniat că autoritățile competente (inclusiv DPDC sect.
Rîșcani și Centrul Național de Prevenire a Abuzului față de Copii) au constatat
lipsa unor dovezi privind pretinsa violență a mamei față de copil, în schimb fiind
confirmată atitudinea agresivă a tatălui și abuzul acestuia de drepturile părintești.
Totodată, executorii judecătorești au consemnat atât neglijarea de către
pârât a întrevederilor cu copilul, cât și refuzul de a achita pensia de întreținere
stabilită prin hotărâre judecătorească. Reclamanta a notat că comportamentul
repetitiv, abuziv și necorespunzător al lui Vladimir Zorin față de copil și față de ea
constituie temei suficient pentru decăderea acestuia din drepturile părintești.
1
Reclamanta Irena Zorina a solicitat decăderea pârâtului Vladimir Zorin din
drepturile părintești față de copilul minor xxxx și încasarea cheltuielilor de
judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 28 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
cererea de chemare în judecată depusă de Irena Zorina a fost respinsă, ca
neîntemeiată.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 13 iulie 2023, Irena Zorina, reprezentată de avocata Doina Ioana
Străisteanu, a declarat apel, solicitând casarea hotărârii primei instanțe și adoptarea
unei noi decizii prin care acțiunea să fie admisă integral.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 28 ianuarie 2025, Curtea de Apel Centru a respins apelul
declarat de Irena Zorina, reprezentată de avocata Doina Ioana Străisteanu,
menținând hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 28 iunie 2023.
În motivarea soluției, instanța de apel a reținut că, prin hotărârea
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 13 iulie 2018, s-a desfăcut căsătoria dintre
Irena Zorina și Vladimir Zorin, iar domiciliul copilului minor, xxxx, a fost stabilit
la mamă. Ulterior, prin hotărârea din 28 octombrie 2020, s-a dispus încasarea de
la pârât a unei pensii de întreținere de ¼ din venituri, până la majoratul copilului.
După divorț, părinții au locuit separat, iar întrevederile tatălui cu copilul au
fost stabilite prin deciziile autorității tutelare. Cazul a intrat în atenția DPDC
Rîșcani în iunie 2020, ca urmare a unei plângeri a lui Vladimir Zorin privind
presupusă violență din partea mamei, plângere care nu s-a confirmat. În anii 2020–
2021, pârâtul a adresat multiple petiții similare, care au fost examinate și
redirecționate conform competenței, fără confirmarea pretinselor abuzuri.
În aprilie 2021, pârâtul a solicitat modificarea programului de întrevederi,
iar prin Decizia DPDC nr. 27/1 din 24 mai 2021 s-a aprobat un nou program, însă
acesta a fost anulat prin Decizia nr. 29/12 din 2 iunie 2021, care a stabilit un grafic
provizoriu până la 1 septembrie 2021. În lipsa unor solicitări ulterioare de
revizuire, programul a rămas în vigoare. Totuși, în septembrie 2021, pârâtul a
depus din nou cerere de modificare, iar la 13 octombrie 2021 Comisia pentru
protecția copilului a adoptat Decizia nr. 54/3, prin care a fost stabilit un nou
program de întrevederi.
La 12 noiembrie 2021, Irena Zorina, a solicitat suspendarea și anularea
acestei decizii, dar cererea a fost respinsă de autoritatea tutelară. Pe rolul
Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani se află dosarul de contencios administrativ
2
având ca obiect anularea actului administrativ și stabilirea unui nou program de
întrevederi.
DPDC Rîșcani a constatat că relația dintre părinți este conflictuală și a
recomandat recurgerea la mediere. Totuși, mama a arătat că nu a pus piedici
întrevederilor, iar copilul își dorește să își vadă tatăl.
Instanța de apel a reținut că potrivit Codului familiei și legislației
internaționale, interesul superior al copilului prevalează, iar decăderea din
drepturile părintești este o sancțiune excepțională, aplicabilă doar în cazuri grave,
în care comportamentul părintelui pune în pericol dezvoltarea copilului. Deși
comportamentul lui Vladimir Zorin nu este unul exemplar, probele nu confirmă
existența unor fapte de gravitate care să justifice decăderea din drepturi. Instanța a
apreciat că prezența tatălui în viața copilului este în interesul minorului și că
sancțiunea decăderii nu se impune.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 18 aprilie 2025 Irena Zorina, reprezentată de avocata Doina Ioana
Străisteanu, a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Centru din 28
ianuarie 2025, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei atacate și admiterea
cererii de chemare în judecată.
În motivarea recursului, recurenta a invocat că instanțele de fond și de apel
au aplicat eronat normele de drept material și procesual, omițând analiza completă
a circumstanțelor esențiale și valorificarea corespunzătoare a probelor. Hotărârile
instanțelor inferioare conțin contradicții între considerente și concluzii, conducând
la soluții neîntemeiate raportate la situația de fapt și de drept.
Recurenta a subliniat că Vladimir Zorin se eschivează de la orice obligație
părintească față de copilul minor xxxx și menține un comportament abuziv,
favorizat indirect de deciziile instanțelor inferioare, afectând grav drepturile
copilului și ale mamei. După desfacerea căsătoriei, întâlnirile copilului cu tatăl,
stabilite de autoritatea tutelară, au fost marcate de violență, agresivitate și
exercitare abuzivă a drepturilor părintești, incompatibilă cu obligațiile acestuia.
De-a lungul anilor, tatăl a fost subiectul mai multor ordonanțe de protecție
emise în favoarea mamei și a copilului. Comportamentul său este imprevizibil și
irațional, dominat de furie și dorință de răzbunare, punând în pericol viața și
integritatea copilului. Printre acțiunile sale se numără neprezentarea la întâlniri
conform graficului, sesizări și plângeri nefondate împotriva mamei, refuzul de a
contribui la întreținerea copilului și exercitarea de abuz psihologic asupra mamei.
Aceste comportamente au generat stres, anxietate și nesiguranță la copil. Refuzul
de a plăti pensia de întreținere afectează dezvoltarea materială și emoțională a
copilului, limitând accesul la educație, sănătate și condiții de trai corespunzătoare.
3
În consecință, comportamentul abuziv și neglijent al tatălui constituie temei
obiectiv și legal pentru decăderea acestuia din drepturile părintești, în conformitate
cu legislația națională și standardele internaționale privind protecția copilului.
La 16 iunie 2025, Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul
Rîșcani, a depus referința privind recursul declarat de Irena Zorina, menținând în
totalitate observațiile anterior depuse la prima instanță și la instanța de apel.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de
competența Curții Supreme de Justiție.
(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători”.
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel”.
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă stabilește că:
„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța
verifică, în limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin
prisma temeiurilor prevăzute la art. 432. Instanța invocă, din oficiu,
neatragerea în proces a persoanelor ale căror drepturi sunt lezate prin
hotărâre”.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă prevede următoarele:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul
este vădit neîntemeiat”.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă indică că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în
lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială
a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților”.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Sub aspectul termenului de declarare a recursului, Completul de judecată
reține că Curtea de Apel Centru a pronunțat dispozitivul deciziei în ședință publică
la 28 ianuarie 2025, iar copia integrală a deciziei motivate a fost transmisă
participanților la proces la 11 martie 2025 prin poșta electronică (f.d. 16, vol. II).
Prin urmare, recursul declarat de Irena Zorina, reprezentată de avocata Doina Ioana
Străisteanu, la 18 aprilie 2025 se consideră depus în termen (a se vedea pct. 24).
4
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție subliniază că
prevederile Codului de procedură civilă consacră nu doar caracterul nedevolutiv al
recursului, ci și un standard de seriozitate privind invocarea unor încălcări esențiale
de drept material și procedural, capabile să conducă la răsturnarea deciziilor
instanțelor de apel.
Potrivit prevederilor legale și practicii judiciare constante, recursul trebuie
să conțină o motivare clară, convingătoare și întemeiată în drept, care să
evidențieze existența unor erori de drept calificate sau a unor vicii esențiale de
procedură. Recursul nu are rolul de a supune cauza unei rejudecări în fond, ci de a
examina legalitatea hotărârii instanței de apel în limitele erorilor invocate. Prin
urmare, simplele exprimări ale nemulțumirii față de soluția instanței inferioare,
nesusținute de argumente juridice clare privind încălcarea normelor de drept sau
caracterul arbitrar al hotărârii atacate, nu întrunesc condițiile de admisibilitate.
În speță, recursul Irinei Zorina se limitează la exprimarea nemulțumirii față
de soluția instanței de apel și la afirmații generale privind aprecierea probelor și
aplicarea normelor legale. Nu sunt indicate încălcări obiective ale normelor de
drept sau vicii procedurale care să justifice răsturnarea soluției instanței inferioare.
O astfel de abordare nu trece testul admisibilității. Examinarea unui asemenea
recurs ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce depășește rolul Curții
Supreme de Justiție.
Totodată, Completul de judecată reiterează că măsura decăderii din
exercițiul drepturilor părintești intervine numai în condițiile expres prevăzute de
lege, aspect reflectat în mod constant în jurisprudența Curții Supreme de Justiție,
inclusiv în decizia nr. 2ra-544/24 din 20 august 2025, §58.
În consecință, instanța constată că recursul nu este admisibil, nefiind
prezentate critici pertinente care să justifice analiza în fond, conform art. 432 din
Codul de procedură civilă.
În conformitate cu art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f) și art. 440
alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Consideră inadmisibil recursul declarat de Irena Zorina, reprezentată de avocata
Doina Ioana Străisteanu.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Munteanu
Gheorghe Stratulat
5