2ra-399/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întretinere
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-399/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E RE
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Popescu Ion,
reprezentat de avocata Boubătrîn Tamara,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Popescu Doina împotriva lui Popescu Ion cu privire la desfacerea căsătoriei,
stabilirea doiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea
copilului minor și partajul averii comune în devălmășie,
împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra-399/24
NR. PIGD 2-23068286-01-2ra-03052024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a
art. 432 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă nu
constituie temei pentru admisibilitatea recursului
Judecătoria Strășeni, sediul Central: jud. V. Negruță
Curtea de Apel Chișinău: jud. A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila
06 noiembrie 2024
Textul corespunde cu originalul
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Popescu Ion, reprezentat de avocata Boubătrîn
Tamara,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Mariana Ursachi,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 12 mai 2023, Popescu Doina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Popescu Ion cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea
doiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului
minor și partajul averii comune în devălmășie (f. d. 1-3).
În motivarea cererii de chemare în judecată, Popescu Doina a indicat că
la XXXXX a încheiat căsătoria cu Popescu Ion.
Din căsătorie, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX.
A menționat că, viața în comun a eșuat, iar păstrarea familiei nu este
posibilă.
De asemenea, a invocat că în timpul căsătoriei, împreună cu soțul a
contractat credite bănești pe numele său, iar o parte din sumele respective au
fost cheltuite pentru necesitățile pârâtului – îmbrăcăminte, încălțăminte, telefon
mobil, însă din momentul separării este nevoită să achite de una singură ratele
la credite.
Reclamanta a invocat că, la 21 octombrie 2021, a fost contractat un credit
în sumă de 5 000 de lei, suma finală spre achitare fiind de 8 181,48 de lei.
La 28 octombrie 2021, a contractat un credit în sumă de 45 598,93 de lei,
suma totală spre achitare fiind de 90 645,57 de lei.
La 29 octombrie 2021, a contractat un credit în sumă de 5 000 de lei,
suma totală spre achitare fiind de 8 179,93 de lei.
La data de 02 noiembrie 2021, a fost contractat un credit în sumă de
5 000 de lei, suma finală spre achitare fiind de 8 165 de lei.
A reiterat că suma totală spre rambursare este de 74 476,45 de lei.
Reclamanta Popescu Doina a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu
Popescu Ion la data de XXXXX, stabilirea domiciliului copilului minor,
XXXXX, cu mama Popescu Doina, încasarea de la Popescu Ion a pensiei
pentru întreținerea copilului minor, XXXXX în mărime de 2 000 de lei lunar
până la atingerea majoratului și partajarea sumei de 74 476,45 de lei ce
1
constituie datoria pentru creditele contractate, a câte1/2 cotă-parte pentru
fiecare.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 august 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Popescu Doina.
S-a desfăcut căsătoria încheiată între Popescu Ion și Popescu Doina la
XXXXX. S-a determinat domiciliiul copilului minor, XXXXX cu mama,
Popescu Doina. S-a încasat de la Popescu Ion în beneficiul Doinei Popescu
pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXXX în sumă de 1 500 de lei
lunar, începând cu 12 mai 2023 și până la atingerea majoratului de către copil.
S-a partajat averea comună în devălmășie și anume: S-a încasat de la Popescu
Ion în beneficiul Doinei Popescu suma de 13 964 de lei ce constituie ½ din
soldul creditelor contractate de Popescu Doina la 21 octombrie 2021,
29 octombrie 2021 și 02 noiembrie 2021. În rest, acțiunea a fost respinsă.
În susținerea soluției adoptate, prima instanță a ajuns la concluzia
admiterii parțiale a acțiunii și desfacerii căsătoriei încheiate între Popescu
Doina și Popescu Ion, deoarece conviețuirea în continuare a soților și păstrarea
familiei sunt imposibile.
De asemenea, prima instanță a ajuns la concluzia stabilirii domiciliului
copilului minor, XXXXX cu mama, Popescu Doina, luînd în considerație că
copilul locuiește împreună cu mama, poziția autorității tutelare, precum și
faptul că pârâtul a recunoscut cerința dată.
La fel, cu referire la pretenția privind încasarea pensiei pentru
întreținerea copilului minor, instanța de judecată a reținut că potrivit datelor
Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru un copil în vârstă
de 1-6 ani pentru anul 2023, constituie suma de 2 411 lei și pârâtul ar urma să
achite pensia de întreținere în mărime de cel puțin 1 206 lei lunar.
Ținînd cont de faptul că suma dată este insuficientă pentru asigurarea
necesităților unui copil minor, constituind un minim de existență, fapt ce
lezează substanțial interesele copilului minor, precum și faptul că pârâtul este
încadrat în gradul de dizabilitate, instanța a dispus încasarea pensiei pentru
întreținere în cuantum de 1 500 de lei, având în vedere interesul superior al
copilului de a avea un trai decent.
Cu referire la partajul averii comune, instanța de judecată a stabilit că,
prin contractele de împrumut din 21 octombrie 2021, 29 octombrie 2021 și
02 noiembrie 2021, reclamanta a luat cu împrumut de la „Credits 2 ALL” SRL
sumele de 5 000 de lei, soldul căruia este de 9 317,80 lei, suma de 5 000 de lei,
2
soldul căruia este de 9 309,67 lei și suma de 5 000 de lei, soldul căruia este de
9 300,53 de lei.
La speță, instanța de judecată a făcut referiere la prevederile art. 2 al
Legii nr. 152 din 05 iulie 2012 cu privire la minimul de existență, care prevede
că minimul de existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a
volumului minim de consum al bunurilor materiale și a serviciilor pentru
satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și pentru susținerea
viabilității omului.
Instanța de judecată a reiterat că stabilirea pensiei alimentare în cuantum
înjumătățit din minimul de existență, ar fi în detrimentul interesului suprem al
copilului, acesta fiind condamnat să trăiască în sărăcie, fapt care este unul
inadmisibil.
De asemenea, instanța de fond a reținut că pârâtul Popescu Ion, fiind
chestionat în ședința judiciară, a recunoscut că a beneficiat de creditele în cauză
în timpul căsătoriei, procurându-și inclusiv bunuri pentru consum personal,
prin urmare datoria pentru cele 3 credite în sumă de 27 928 de lei (9317,80
+9300,53 + 9309,67), urmează a fi partajată între ambii soți, cu încasarea de la
Popescu Ion a sumei de 13 964 de lei, ce constituie ½ din soldul creditelor
contractate de Popescu Doina.
Referitor la contractul de credit din 28 octombrie 2021 a sumei de
45 598,67 de lei, instanța de judecată a specificat că reclamanta nu a probat
corespunzător soldul datoriei (nefiind clar care sume au fost achitate și care nu),
motiv din care cerința privind partajul creditului în cauză urmează a fi respinsă
din lipsă de probe.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 noiembrie 2023, Popescu Ion, reprezentat de avocata Boubătrîn
Tamara, a declarat apel împotriva hotărârii din 09 august 2023 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Central, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii
instanței de fond în partea încasării pensiei pentru întreținerea copilului minor
în sumă de 1 500 de lei și a sumei de 13 964 de lei ce constituie soldul creditelor
contractate de Popescu Doina, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri,
prin care să fie încasată pensia pentru întreținerea copilului minor în mărime de
¼ din veniturile care constau din pensia de dizabilitate și respinsă cerința
privind partajarea averii comune în devălmășie (f. d.84-90).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
3
Prin decizia din 31 ianuarie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins
apelul declarat de Popescu Ion, reprezentat de avocata Boubătrîn Tamara și
s-a menținut hotărârea din 09 august 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Central (f. d. 113-120).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut corectitudinea
și legalitatea soluției date de prima instanță privind admiterea parțială a acțiunii.
De asemenea, instanța de apel a menționat că ținând cont de starea
materială și familială a părților și păstrându-se, pe cât este posibil, nivelul unui
trai decent al copilului, pensia pentru întreținerea copilului minor în cuantum
fix de 1 500 de lei lunar, care a fost dispusă spre încasare de prima instanță,
este justificată și nu urmează a fi modificată.
Cu referire la capătul de cerere privind partajarea averii comune în
devălmășie, instanța de apel a statuat, că deoarece părțile au recunoscut faptul
că au beneficiat de creditele menționate, banii fiind cheltuiți pentru necesități
casnice, instanța de fond întemeiat a încasat de la Popescu Ion în beneficiul
Doinei Popescu suma de 13 964 de lei, ce constituie ½ din soldul creditelor
contractate de Doina Popescu la 21 octombrie 2021, 29 octombrie 2021 și
02 noiembrie 2021.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 29 martie 2024, Popescu Ion, reprezentat de avocata Boubătrîn
Tamara, a declarat recurs împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de
Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de
apel și hotărârii primei instanțe în partea partea încasării pensiei pentru
întreținerea copilului minor în sumă de 1 500 de lei și a sumei de 13 964 de lei
ce constituie soldul creditelor contractate de Popescu Doina, cu emiterea în
această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie încasată pensia pentru
întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din veniturile care constau din
pensia de dizabilitate și respinsă cerința privind partajarea averii comune în
devălmășie (f. d. 125-136).
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, Popescu Ion a invocat art. 432 alin. (l)
lit. a) din Codul de procedură civilă și anume că interpretarea legii din hotărârea
contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție.
De asemenea, a reiterat că este încadrat în grad de dizabilitate accentuat,
fiind păstrat procentul capacității de muncă cu 40%.
4
La fel, recuentul a menționat că deoarece ambii părinți ai copilului au
grad de dizabilitate, autoritatea publică locală acordă ajutor social bănesc
mamei copilului în sumă de 1 221 de lei lunar pentru a avea posibilitate de a
crește copilul, iar pentru perioada rece a anului 2023 a primit în fiecare lună
câte 700 de lei.
Totodată, recurentul a specificat că, potrivit datelor Biroului Național de
Statistică pe anul 2023, minimul de existență a unui copil în vîrstă de la
1 an la 6 ani este de 2 279,60 de lei, astfel suma respectivă urmează să fie
împărțită între ambii părinți, ceea ce constituie suma de 1 140 de lei.
Recurentul a susținut că este de acord să fie încasată ¼ din suma
acordată pentru pensia de dizabilitate, iar pentru acoperirea neajunsurilor
materiale ale familiei și pentru a nu fi lăsat copilul la limita întreținerii,
autoritatea publică locală acordă ajutoare financiare.
Recurentul a relevat că referitor la pretenția privind partajul averii
comune în devălmășie, din creditele contractate, au fost procurate mărfuri de
uz casnic, care au rămas la Popescu Doina și de care ultima se folosește, prin
urmare, nu urmează să achite ½ cotă-parte din suma creditelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Din materialele dosarului rezultă că copia decizia Curții de Apel
Chișinău a fost pronunțată la data de 31 ianaurie 2024.
Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a
declarat recursul la 29 martie 2024, în termenul legal.
La 16 mai 2024, în adresa Doinei Poipescu a fost expediată copia
recursului declarat de Popescu Ion, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele
dosarului (f. d. 147).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Popescu Doina nu a făcut uz de dreptul procedural și nu a depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (a) din Codul de procedură civilă:
5
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura
admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Popescu Ion,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului
ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
6
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432
alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a
circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu
indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea
lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de
actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care,
din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică
determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a
criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste
critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține
că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei
recurate.
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Popescu Ion,
reprezentat de avocata Boubătrîn Tamara, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și
(2), art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Popescu Ion, reprezentat de
avocata Boubătrîn Tamara, împotriva deciziei din 31 ianuarie 2024 a Curții de
Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Mariana Ursachi
Oxana Parfeni
7