2ra-1413/23 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

2ra-1413/23 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

D E C I Z I E

cu privire la admiterea recursului declarat de Ion Zubcu, reprezentat de

avocata Doina Ioana Străisteanu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Stețchi-Zubcu împotriva lui Ion Zubcu, intervenienți accesorii

Direcția pentru Protecția Drepturile sectorul Buiucani și Direcția pentru

Protecția Drepturile copilului sectorul Botanica cu privire la desfacerea

căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-1413/23

NR. PIGD 2-18210082-01-2ra-11092023)

Neelucidarea tuturor circumstanțelor cauzei. Aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor și soluționarea cauzei în lipsa avizului autorității tutelare de la

domiciliul minorului.

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, jud. P. Harmaniuc,

Curtea de Apel Chișinău, jud. I. Secrieru, M. Anton, V. Cotorobai,

28 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în ședință publică cu participarea participanților la

proces recursul depus Ion Zubcu, reprezentat de avocata Doina Ioana

Străisteanu,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

avocata Inga Albu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion

Zubcu, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului

sectorul Buiucani, solicitând desfacerea căsătoriei încheiate la 12 martie

2016 cu pârâtul, determinarea domiciliului copilului minor XXXXX cu

mama, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de

25% din toate veniturile lunare a pârâtului, începând cu data depunerii cererii

și până la majoratul copilului.

încheiat căsătoria cu Ion Zubcu. La data de 8 septembrie 2016 s-a născut fiul

XXXXX, care din momentul nașterii se afla la educarea și întreținerea ei.

timp după nașterea copilului, relațiile între ei s-au înrăutățit, iar soții au

început să locuiască separat. Tentativele întreprinse în vederea ameliorării

relațiilor nu s-au soldat cu succes.

de circumstanțe nu este necesar.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

din 13 martie 2019, s-a dispus atragerea în proces în calitate intervenient

accesoriu a Direcției pentru Protecția Drepturile copilului sectorul Botanica

(f.d. 19, Vol. I).

Svetlana Stețchi-Zubcu, reprezentată de avocata Inga Albu s-a concretizat

cerințele în partea încasării pensiei de întreținere a copilului minor și a

solicitat încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă fixă,

reieșind din cuantumul salariului mediul pe țară în mărime de 6900 lei,

începând cu data depunerii cererii și până la majoratul copilului (f.d. 37, Vol.

I.

Buiucani, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de

Svetlana Zubcu. S-a desfăcut căsătoria încheiată între Ion Zubcu și Svetlana

Stețchi la Oficiul Stare Civilă municipiul Chișinău, înregistrată sub nr. 157,

la data de 12 martie 2016. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX cu mama Svetlana Stețchi. S-a încasat lunar de la Ion

Zubcu în beneficiul Svetlanei Stețchi, pensia de întreținere a copilului minor

XXXXX, născut la XXXXX, în mărime fixă de 1000 de lei, începând cu data

de 19 decembrie 2018 și până la atingerea majoratului acestuia. În rest,

pretenția din acțiune cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor în partea în care excede cuantumul adjudecat s-a respins ca fiind

neîntemeiată. S-a încasat de la Ion Zubcu în beneficiul Statului taxa de stat

în sumă de 360 lei, aferentă pretenției patrimoniale de încasare a pensiei de

întreținere în ordinea stabilită de art. 87 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură

civilă. S-a încasat de la Ion Zubcu în beneficiul Statului, taxa de stat pentru

eliberarea certificatului de divorț în cuantum de 1000%, adică suma de 200

de lei (f.d. 38, 109-114, Vol. I).

Buiucani, s-a dispus corectarea erorilor admise în partea introductivă și în

dispozitivul hotărârii din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Buiucani, prin înlocuirea sintagmelor ce determină numele reclamantei din

„Svetlana Stețchi” în „Svetlana Stețchi-Zubcu”, precum și prin înlocuirea

numărului de dosar din 2-3682/19 în nr. 2-3682/18 (f.d. 52-53, Vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

Străisteanu, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 10 iulie 2019 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani, solicitând admiterea acesteia,

casarea hotărârii primei instanțe cu trimiterea cauzei la rejudecare în instanța

de fond (f.d. 67-71, Vol. I).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

cererea depusă de Ion Zubcu, reprezentat de avocata Doina Ioana Străisteanu

cu privire la repunerea în termenul legal de declarare a apelului (f.d. 97-99,

Vol. I).

respins apelul declarat de Ion Zubcu, reprezentat de avocata Doina Ioana

Străisteanu și s-a menținută hotărârea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Buiucani (f.d. 128-132, Vol. I).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei din 02 februarie 2023 a Curții

de Apel Chișinău, iar prin încheierea din 20 februarie 2023 a Curții Supreme

de Justiție, cererea de recurs a fost restituită, în temeiul art. 437 alin. 1 lit. f)

Codul de procedură civilă.

Doina Ioana Străisteanu a declarat recurs motivat împotriva deciziei din 02

februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând, admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe, cu trimiterea

cauzei la rejudecare în instanța de fond (f.d. 150-154, Vol. I).

apel au fost încălcate norme de drept material și aplicate eronat prevederile

art. 63 din Codul familiei în partea ce ține de condițiile de eligibilitate ce

urmează a fi întrunite de părinți la stabilirea domiciliului copilului. Instanța

de apel nu a ținut cont de faptul că instanța de fond a pus pe rol acțiunea cu

copia unui buletin de identitate a reclamantei care era expirat. De asemenea

recurentul a susținut că a întreținut financiar atât copilul, cât și pe Svetlana

Stețchi-Zubcu, întrucât locuiau împreună.

dosarului și la emiterea deciziei nu a ținut cont de faptul că recurentul nu și-

a văzut copilul din anul 2018, din cauza erorilor instanței de fond în ceea ce

privește citarea acestuia. La materialele dosarului nu sunt prezentate probe

care ar atesta acest fapt. Astfel au fost comise erori grave care duc atingere

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Instanța a ignorat faptul

că reprezentantul oficiului poștal a venit de două ori pentru livrarea citațiilor,

însă în orele cînd recurentul se afla la muncă. Astfel, recurentul a susținut că

în cutia poștală nu a găsit un aviz prin care să fi fost informat despre careva

scrisoare recomandată pe care trebuie să o ridice de la oficiul poștal. Intimata

în mod intenționat a tăinuit datele despre recurent, numărul lui de telefon și

adresa lui de e-mail, atât de instanța de judecată, cât și de Direcția pentru

Protecția Drepturile copilului sectorul Buiucani pentru ca acesta să nu fie

informat despre depunerea cererii de chemare în judecată.

„Moldova Suverană”, ediție la care nu este abonat, nu le procură și acestea

nu sunt disponibile în format online.

la admiterea cerinței privind stabilirea locului de trai ai minorului. Astfel

recurentul a precizat că instanța de fond a dispus atragerea în proces a

Direcția pentru Protecția Drepturile copilului sectorul Botanica pentru a

prezenta avizul-concluzie cu privire la examinarea condițiilor de trai, însă

acest aviz nu a fost prezentat instanței.

legale, constatările CtEDO precum că dreptul de a fi auzit, include nu doar

posibilitatea de a aduce argumente instanței, dar și de asemenea obligația

corespunzătoare a instanței de a da apreciere sub toate aspectele poziției

ambelor părți în proces și de a arăta aceasta în motivarea hotărârii cu

argumentarea pentru care motive au fost admise sau respinsă anumită

poziție.

principiul „interesul superior al copilului”, deși Convenția ONU cu privire

la drepturile copilului se bazează în întregime pe acest principiul, al cărui

respectare se garantează încă de la debut prin art. 3 alin. (1) din Convenție,

care prevede că în toate acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile

de asistență socială publice sau private, de instanțele judecătorești,

autoritățile administrative sau de organele legislative, interesele copilului vor

prevala. În acest sens, recurentul a opinat că interesul superior al copilului se

realizează prin obligația de creștere și educare a copiilor de către părinții lor,

conform propriei lor convingeri, precum și interesul personal concret al

minorului care se realizează prin obligația părinților de a se îngriji atât de

sănătate și dezvoltarea fizică a copilului, cât și de educarea și pregătirea

profesională a acestuia.

a ținut cont de jurisprudența CtEDO în cauzele Reigado Ramos c. Portugal,

Bittoun c. Moldova și Svernei c. Moldova, în care Curtea Europeană a

constatat încălcarea dreptului reclamantului la vizită și comunicare cu

copilul său după divorț, notând comportamentul dolosiv al celuilalt părinte.

consecință a interpretat și aplicat în mod eronat normele de drept material și

procedural pertinente speței, fapt ce a succedat adoptarea unei soluții

nemotivate. Instanța de apel nu a motivat soluția pronunțată din mai multe

aspecte, aceasta s-a rezumat la o reproducere a unor texte legale, prin

invocări neargumentate care au caracter general și abstract, fără o abordare

concretă a acestora la cauza respectivă și în afara prezentării considerentelor

din care să rezulte concret modul în care a apreciat că se impune adoptată

anume soluția pronunțată. Aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, fiind comise erori grave din partea instanței

de fond și a instanței de apel, care au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului. Concluziile instanței de apel contrazic

circumstanțele în fapt, iar aceasta deoarece instanța de apel a lăsat fără

apreciere probele/înscrisurile prezentate și admise de către instanță la

examinarea apelului.

adresa intimatei, intervenienților accesoriu, copia recursului declarat,

creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de

derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea

respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,

posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de

însoțire, avizele de recepție, anexate la materialele cauzei (f.d. 163, 181-

184, Vol. I).

pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani a depus referință la

cererea de recurs, exprimând poziția că Ion Zubcu, dispune de condiții

necesare de trai pentru creșterea și dezvoltarea armonioasă a copilului

XXXXX (f.d. 165-166, Vol. I).

sectorul Botanica a depus referință la cererea de recurs, menționând că se

află în imposibilitate de a întocmi și prezenta instanței avizul-concluzia cu

privire la examinarea condițiilor de trai, deoarece Svetlana Stețchi-Zubcu nu

locuiește pe adresa nominalizată în cererea de chemare în judecată (f.d. 19,

Vol. II).

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Examinarea recursului împotriva deciziilor instanțelor de apel ține de competența

Curții Supreme de Justiție.

(2) Asupra admisibilității recursului decide un complet din 3 judecători.

(3) Recursul considerat admisibil se examinează într-un complet din 3, 5 sau 9

judecători ai Curții Supreme de Justiție.

(4) Judecătorii care au examinat admisibilitatea recursului pot participa și la

examinarea recursului în cauză.”

„(3) Dacă este considerat admisibil, completul examinează recursul în fond.”

„(1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în

limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor

prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale

căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.

(2) În recurs nu pot fi administrate noi probe, cu excepția celor care dovedesc

cheltuielile de judecată și despăgubirile menționate la art.372 alin.(3). Aprecierea

probelor dată de prima instanță și de instanța de apel este obligatorie pentru instanța de

recurs, cu excepția cazului în care se invocă temeinic art.432 alin.(1) lit.e) sau în care

Curtea Supremă de Justiție examinează cauza după trimitere la rejudecare. La examinarea

recursului, prevederile art.372 se aplică în mod corespunzător.

(3) Instanța de recurs este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor esențiale

invocate în recurs.”

„Recursul considerat admisibil se examinează fără înștiințarea și audierea

participanților la proces, cu excepția recursului în care se invocă întemeiat art.432 alin.(1)

lit.b) și e). Completul poate decide și în alte cazuri invitarea participanților în ședință

pentru a se pronunța cu privire la recursul considerat admisibil.”

„(1) Instanța, după ce judecă recursul, este în drept: c) să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o

singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.”

„ (1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor. ”

„ (1) Instanța de apel verifică, în limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor

înaintate, legalitatea și temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea

circumstanțelor de fapt și aplicarea legii în primă instanță.

(2) În limitele apelului, instanța de apel verifică circumstanțele și raporturile juridice

stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și cele care nu au fost stabilite, dar care au

importanță pentru soluționarea cauzei, apreciază probele din dosar și cele prezentate

suplimentar în instanță de apel de către participanții la proces.

(5) Instanța de apel este obligată să se pronunțe asupra tuturor motivelor invocate în

apel.”

din 20 noiembrie 1989, în vigoare pentru Republica Moldova din 25

februarie 1993:

„1. În toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau

private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe

legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu

prioritate.

bunăstarea sa, ținînd cont de drepturile și obligațiile părinților săi, ale tutorilor săi, ale

altor persoane legal responsabile pentru el, și vor lua, în acest scop, toate măsurile

legislative și administrative corespunzătoare.”

„1. Statele părți vor veghea ca nici un copil să nu fie separat de părinții săi împotriva

voinței lor, cu excepția situației în care autoritățile competente decid, sub rezerva

revizuirii judiciare și în conformitate cu legile și procedurile aplicabile, că această

separare este necesară, în interesul superior al copilului. O decizie în acest sens poate să

fie necesară în anumite cazuri particulare, de exemplu atunci cînd părinții maltratează sau

neglijează copiii sau cînd părinții trăiesc separat și cînd urmează să se ia o hotărîre cu

privire la locul de reședință al copilului.

interesate trebuie să aibă posibilitatea de a participa la dezbateri și de a-și face cunoscute

părerile lor.

unul din ei, de a întreține relații personale și contacte directe cu cei doi părinți ai săi, afară

de cazul că acest lucru este contrar interesului superior al copilului.”

„1. Statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului

potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea

copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine

în primul rînd părinților sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se

conducă înainte de orice după interesul superior al copilului.

părți vor acorda ajutor corespunzător părinților și reprezentanților legali ai copilului în

exercitarea răspunderii care le revine de a crește copilul și vor asigura crearea instituțiilor,

lăcașelor și serviciilor însărcinate să vegheze la bunăstarea copiilor.

părinți muncesc, dreptul de a beneficia de serviciile și instituțiile de îngrijire a copiilor

pentru care ei îndeplinesc condițiile cerute.”

2023, în vigoare din 21 decembrie 2023 (Legea nr. 370/2023):

„Interesul superior al copilului– asigurarea unor condiții adecvate pentru creșterea și

dezvoltarea armonioasă a copilului, ținând cont de particularitățile individuale ale

personalității lui și de situația concretă în care acesta se află”.

„Respectarea și garantarea drepturilor copilului se realizează conform următoarelor

principii: a) respectarea și promovarea cu prioritate a interesului superior al copilului; b)

egalitatea de șanse și nediscriminarea; c) respectarea priorității privind creșterea și

educarea copilului în familie; d) dreptul prioritar al părinților de a-și educa copiii conform

propriilor convingeri și responsabilizarea părinților cu privire la exercitarea drepturilor și

îndeplinirea obligațiilor părintești; e) asistența individualizată a fiecărui copil; f)

respectarea demnității copilului; g) ascultarea opiniei copilului și luarea în considerare a

acesteia, ținând cont de vârsta și de gradul său de maturitate; h) asigurarea continuității în

îngrijirea, creșterea și educarea copilului, ținând cont de originea sa etnică, religioasă,

culturală și lingvistică, în cazul luării unei măsuri de protecție; i) celeritate în luarea

oricărei decizii cu privire la copil; j) asigurarea protecției împotriva abuzului, neglijării,

exploatării și oricărei forme de violență asupra copilului.”

„Drepturile și obligațiile reciproce ale părinților și copiilor rezultă din proveniența

copiilor, atestată în modul stabilit de lege.”

(1) Părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii

sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

(1) Drepturile și interesele legitime ale copiilor sînt apărate de către părinții lor.

„(1) Drepturile părinților nu pot fi exercitate contrar intereselor copilului lor. Părinții

nu pot prejudicia sănătatea fizică și psihică a copilului.

(2) Metodele de educație a copilului, alese de părinți, vor exclude comportamentul

abuziv, insultele și maltratările de orice fel, discriminarea, violența psihică și fizică,

aplicarea pedepselor corporale, antrenarea în acțiuni criminale, inițierea în consumul de

băuturi alcoolice, folosirea substanțelor stupefiante și psihotrope, practicarea jocurilor de

noroc, cerșitul și alte acte ilicite.

(3) Toate problemele privind educația și instruirea copilului se soluționează de către

părinți de comun acord, ținîndu-se cont de interesele și de părerea copilului.

(4) Părinții poartă răspundere, în modul stabilit, pentru exercitarea drepturilor

părintești în detrimentul intereselor copilului.”

acțiunilor:

„(1) În cazul cînd părinții locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vîrsta

de 14 ani se determină prin acordul părinților.

(2) Dacă un atare acord lipsește, domiciliul minorului se stabilește de către instanța

judecătorească, ținîndu-se cont de interesele și părerea copilului (dacă acesta a atins vîrsta

de 10 ani). În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare atașamentul

copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vîrsta copilului, calitățile

morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile

părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului

(îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.)

(3) La determinarea domiciliului copilului minor, instanța judecătoreasă va cere și

avizul autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul fiecăruia

dintre părinți.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

menționează că instanța de apel a pronunțat dispozitivul deciziei la 02

februarie 2023. Materialele cauzei atestă expedierea copiei deciziei integrale

a instanței de apel către participanții la proces la 26 iulie 2023, prin

intermediul poștei electronice (f.d. 138, Vol. I). Astfel, recursul declarat la

11 septembrie 2023 este în termen.

examinarea cauzei civile în ordine de recurs s-a realizat cu invitarea și

respectiv prezența participanților la proces.

Străisteanu nu s-au prezentat în ședință de judecată, fiind înștiințați legal,

despre data, ora și locul desfășurării acesteia (f.d. 73, 80-81).

Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, nu s-a prezentat în ședință de

judecată, fiind înștiințat legal, despre data, ora și locul desfășurării acesteia,

depunând o cerere de examinare a cauzei în lipsa sa (f.d. 75, 83, vol. II )

Drepturilor Copilului sectorul Botanica, în ședința instanței de recurs a

prezentat un aviz cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor

XXXXX, datat cu 17 aprilie 2019. În ședința de judecată a menționat că la

întocmirea avizului din 17 aprilie 2019 nu a dispus audierea copilului minor,

nu a analizat starea sa emoțională, nu cunoaște la moment unde este locul de

trai al copilului, dacă acesta este înmatriculat la careva instituție de

învățământ public (școlară sau preșcolară) din Republica Moldova și nu

dispune de un aviz actualizat privind situația copilului minor XXXXX.

judecată, fiind înștiințată legal, despre data, ora și locul desfășurării acesteia,

(f.d. 28-29, Vol. II).

de dispoziție contestat în limitele controlului judiciar, prin prisma

argumentelor invocate și a materialelor din dosar, coroborat cu normele de

drept material și procedural aplicabile la soluționarea litigiului dedus

judecății, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră

recursul întemeiat și care urmează a fi admis, cu casarea deciziei instanței de

apel și de a remite cauza la rejudecare în instanța de apel.

procedură civilă, recursul este admis dacă: hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă

a probelor.

judecată este obligată să soluționeze procesul limitându-se la obiectul

acestuia în sensul formulat prin acțiune, subsecvent, instanța de recurs se află

în situația de a verifica dacă la caz a fost îndeplinită condiția unei examinări

efective și a oferit un răspuns specific și explicit mijloacelor hotărâtoare

pentru rezultatul procesului, a examinat toate pretențiile și argumentele

înaintate.

de a impune unei instanțe obligația de a efectua o examinare adecvată a

argumentelor și probelor aduse de către părți (a se vedea Perez v. France

[GC], nr. 47287/99, § 80, ECHR 2004-I). O parte indispensabilă a acestei

obligații a instanțelor judecătorești este datoria lor de a-și motiva hotărârile

(a se vedea, printre altele, Hirvisaari v. Finland, nr. 49684/99, § 30, 27

septembrie 2001).

pentru a verifica legalitatea deciziei contestate, fără a administra noi dovezi,

va recurge la recapitularea esenței litigiului dedus judecății.

constatat că, Ion Zubcu și Svetlana Stețchi au înregistrat căsătoria la Oficiul

Stare Civilă municipiul Chișinău, sub nr. 157, la 12 martie 2016 (f.d. 32, Vol.

I).

Svetlana Stețchi-Zubcu, reprezentată de avocata Inga Albu a solicitat

desfacerea căsătoriei încheiate la 12 martie 2016 cu pârâtul, determinarea

domiciliului copilului minor XXXXX cu mama, încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor în sumă fixă, reieșind din cuantumul salariului

mediul pe țară în mărime de 6900 lei, începând cu data depunerii cererii și

până la majoratul copilului (f.d. 5-5A, Vol. I).

2019, a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Stețchi-Zubcu. A desfăcut căsătoria încheiată între Ion Zubcu și Svetlana

Stețchi-Zubcu la Oficiul Stare Civilă municipiul Chișinău, înregistrată sub

nr. 157, la data de 12 martie 2016. A stabilit domiciliul copilului minor

XXXXX, născut la XXXXX cu mama Svetlana Stețchi-Zubcu și a încasat

lunar de la Ion Zubcu în beneficiul Svetlanei Stețchi-Zubcu, pensia de

întreținere a copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în mărime fixă de

1000 de lei, începând cu data de 19 decembrie 2018 și până la atingerea

majoratului acestuia. În rest, a respins ca fiind neîntemeiată pretenția din

acțiune cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în

partea în care excede cuantumul adjudecat (f.d. 38, 109-114, Vol. I).

instanțe, prin decizia din 02 februarie 2023, a respins apelul declarat de Ion

Zubcu, reprezentat de avocata Doina Ioana Străisteanu și a menținut

hotărârea din 10 iulie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani (128-

132, Vol. I).

materialele cauzei, cât și din explicațiile părților rezultă că din momentul

separării soților, adică începând cu anul 2018 și până la moment, minorul

XXXXX locuiește cu mama sa Svetlana Stețchi-Zubcu.

copilului minor XXXXX, în circumstanțele descrise, nu este nicidecum în

interesul suprem al copiilor, întrucât acesta începând cu anul 2018 locuiește

cu mama sa Svetlana Stețchi-Zubcu, fiind într-o afecțiune emoțională și

interacțiune puternică cu ea, iar despărțirea de mamă i-ar provoca noi

suferințe, frustrări și tensiuni psihoemoționale.

și alin. (2) din Codul de procedură civilă și din specificul obiectului acțiunii

în cauză, instanța de recurs apreciază ca fiind prematură concluzia instanței

de apel de admitere a acțiunii depuse de Svetlana Stețchi-Zubcu, rezultată

din examinarea superficială a probelor anexate la materialele dosarului

precum și normele de drept ce reglementează raportul juridic litigios, fapt ce

impune necesitatea casării deciziei, cu remiterea cauzei spre rejudecare.

susținerea pretenții privind stabilirea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere a prezentat: certificatul de naștere a copilului,

certificatul de căsătorie și copia buletinului de identitate expirat.

examinarea cauzei în prima instanță a fost prezentat avizul nr. 61/07-384 din

12 aprilie 2019 cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, care

s-a stabilit a fi unul defectuos, întrucât reprezentanții Direcției pentru

Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Buiucani, s-au deplasat pentru

evaluarea condițiilor de trai a tatălui Ion Zubcu la adresa din XXXXX, iar

conform cererii de chemare în judecată, al citațiilor, cererii de apel și al

recursului rezultă că acesta locuiește la XXXXX (f.d.24).

de Justiție indică că la data pronunțării hotărârii cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor, la materialele cauzei nu exista un aviz al

autorității tutelare teritoriale în a cărei rază teritorială se află domiciliul

fiecăruia dintre părinți.

cît și în recurs a invocat faptul că la stabilirea domiciliului copilului minor

cu mama, instanțele inferioare nu au ținut cont de principiul „interesul

superior al copilului”, deși Convenția ONU cu privire la drepturile copilului

se bazează în întregime pe acest principiul, al cărui respectare se garantează

încă de la debut prin art. 3 alin. (1) din Convenție, care prevede că în toate

acțiunile care privesc copiii, întreprinse de instituțiile de asistență socială

publice sau private, de instanțele judecătorești, autoritățile administrative sau

de organele legislative, interesele copilului vor prevala.

iunie 2022 și ulterior la 15 februarie 2024 și 14 martie 2025, Direcția pentru

Protecția Drepturilor Copilului, sectorul Buiucani, municipiul Chișinău, a

întocmit avize privind situația copilului minor XXXXX, născut la XXXXX.

În cadrul verificării condițiilor de trai, s-a constatat că tatăl, Ion Zubcu,

locuiește într-un apartament cu 2 camere, având o suprafață de 89 m², în

condiții foarte bune, adecvate pentru asigurarea unui trai decent și a unui

mediu corespunzător copilului. Copilul dispune de un colțișor propriu,

amenajat corespunzător, dotat cu mobilier și tehnică necesară în funcție de

particularitățile vârstei sale (f.d. 92, 165-verso-166 vol. I, 54-55, vol. II).

sectorul Botanica, municipiul Chișinău, a prezentat o referință în cadrul

instanței de recurs, invocând imposibilitatea întocmirii și prezentării unui

aviz-concluzie cu privire la examinarea condițiilor de trai ale Svetlanei

Stețchi-Zubcu, deoarece în urma unei vizite efectuate la 13 octombrie 2024,

la adresa XXXXX, indicată de aceasta, ușa a fost deschisă de o persoană care

a comunicat că locuiește la acea adresă din anul 2021 și nu o cunoaște pe

Svetlana Stețchi-Zubcu (f.d. 19, vol. II).

reprezentantul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului, sectorul

Botanica, municipiul Chișinău, a prezentat un aviz cu privire la stabilirea

domiciliului copilului minor XXXXX, datat cu 17 aprilie 2019.

2025, reprezentantul Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului din

sectorul Botanica din municipiul Chișinău a precizat că, la întocmirea

avizului din 17 aprilie 2019, nu a fost dispusă audierea copilului minor, nu a

fost evaluată starea sa emoțională, iar în prezent nu dispune de informații cu

privire la locul de trai al minorului, sau dacă acesta este înmatriculat la careva

instituție de învățământ public (școlară sau preșcolară) din Republica

Moldova.

hotărârea pronunțată de prima instanță, aceasta nu a remediat viciile de

procedură existente. Or, deși domiciliul copilului minor a fost stabilit cu

mama, la data examinării apelului, dosarul nu conținea un aviz eliberat de

Direcția pentru Protecția Drepturilor Copilului din sectorul Botanica al

municipiului Chișinău de la locul de trai a copilului, acesta fiind depus abia

în cadrul ședinței instanței de recurs din 07 aprilie 2025. În consecință,

instanța de apel a soluționat cauza fără a avea la dosar avizul autorității de la

domiciliul minorului.

alin. (3) din Codul Familiei, din care rezultă că pentru a asigura o decizie

corectă și în interesul superior al copilului minor, instanța judecătorească

atunci când stabilește domiciliul copilului este obligată să solicite avizul

autorității tutelare teritoriale competente, respectiv cea în a cărei rază

teritorială se află domiciliul fiecăruia dintre părinți cu care se află copilul.

Acest aviz este menit să reflecte interesul superior al copilului, evaluând în

concret legăturile de atașament ale minorului față de fiecare dintre părinți,

aspecte legate de mediul familial și social în care se dezvoltă copilul.

instanța de apel nu a depus niciun demers pentru a remedia această omisiune

esențială, neefectuând nici un efort în sensul solicitării avizului sau al

analizei consecințelor juridice ale inexistenței acestuia. Lipsa de diligență

din partea instanței de apel reprezintă o încălcare a normelor de procedură,

cu atât mai mult că avizul autorității tutelare este cu caracter obligatoriu și

este de natură să influențeze soluția pe fond.

demers privind prezentarea acestuia constituie o încălcare a prevederilor art.

63 alin. (3) din Codul Familie și echivalează cu o omisiune în cercetarea

fondului cauzei. În speță, nu a fost realizată o evaluare efectivă a interesului

superior al minorului – criteriu fundamental în soluționarea oricărei cauze

care îl privește pe acesta.

evidentă între avizul prezentat abia în ședința instanței de recurs din 07

aprilie 2025, însă datat cu 17 aprilie 2019 și declarațiile reprezentantului în

cadrul aceleiași ședințe, care ridică îndoieli cu privire la completitudinea și

corectitudinea evaluării, fiindcă din conținutul acestuia nu se desprinde că a

fost efectuată o evaluare a stării emoționale a copilului minor.

sectorul Botanica din municipiul Chișinău din 17 aprilie 2019 nu reflectă

interesul superior al copilului raportat la mediul familial, social în care se

dezvoltă copilul, precum și dacă copilul a fost văzut de o autoritate. Simpla

indicare a dimensiunii spațiului locativ într-un aviz nu poate fi considerată o

evaluare completă a situației minorului, întrucât acesta trebuie să cuprindă o

analiză detaliată a tuturor criteriilor prevăzute la art. 63 alin. (2) din Codul

familiei.

Supreme de Justiție ajunge la concluzia că examinarea cauzei în instanța de

apel s-a realizat pripit și evaziv, fiind ignorate și neelucidate circumstanțele

determinante soluționării corecte și obiective a litigiului, ceea ce impune

casarea integrală a deciziei instanței de apel cu trimiterea cauzei spre

rejudecare în instanța de apel, în alt complet de judecată.

aplicabile și prin toate mijloacele legale să prevină acțiuni privind aflarea

adevărului în cauză, pe baza stabilirii faptelor și prin aplicarea corectă a legii,

în scopul pronunțării unei hotărâri temeinice și legale.

urmează să se conducă nemijlocit de principiul adevărului obiectiv, care se

manifestă prin stabilirea multilaterală, completă și obiectivă a tuturor

circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei. De

altfel, o hotărâre judecătorească motivată în sensul respectării cerințelor 6 §

1 CEDO, presupune o examinare reală a problemelor esențiale relevate în

speță, cel puțin pentru a le aprecia pertinența. Pentru a răspunde cerințelor

procesului echitabil, motivarea ar trebui să evidențieze că judecătorul a

examinat cu adevărat chestiunile esențiale ce i-au fost prezentate (Boldea

împotriva României din 15 februarie 2007, paragraful 29; Helle împotriva

Finlandei din 19 februarie 1997, paragraful 60).

singura soluție legală și rezonabilă este casarea integrală a deciziei și

trimiterea spre rejudecare a cauzei.

urmează a fi precedată de toate aceste etape, luând în considerare momentele

conturate supra, ignorate anterior, precum și motivarea să fie efectuată atât

prin prisma poziției părții reclamante, cât și obiecțiilor părții oponente pe

marginea acțiunii formulate în raport cu probele prezentate și normele de

drept pertinente litigiului, rezultând din prevederile art. 130 din Codul de

procedură civilă, ca, în consecință, soluția adoptată să fie certă și coerentă și

să răspundă standardelor unui proces echitabil garantat de art. 6 § 1 CEDO.

Supreme de Justiție va admit recursul declarat și va casa integral decizia

instanței de apel cu trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel, în

alt complet de judecată.

c) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Admite recursul declarat de Ion Zubcu, reprezentat de avocata Doina

Ioana Străisteanu.

Casează integral decizia din 02 februarie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana

Stețchi-Zubcu împotriva lui Ion Zubcu, intervenienți accesorii Direcția

pentru Protecția Drepturile sectorul Buiucani și Direcția pentru Protecția

Drepturile copilului sectorul Botanica cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor și trimite cauza spre rejudecare în Curtea de Apel Centru, în

alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Oxana Parfeni