2ra-839/24 — Desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere

La 23 august 2023, Tatiana Groșevan a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vladimir Darnețchi, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială Sănătate și Protecția Familiei Bălți cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere.

În argumentarea acțiunii reclamanta a indicat că s-a aflat în relații de căsătorie cu pârâtul începând cu xxxxx, căsătoria fiind înregistrată la Serviciul Stare Civilă Bălți la xxxxx, act de căsătorie nr.276. Din căsătorie au un copil minor xxxxx. În perioada căsătoriei, între soți au apărut divergențe, deseori nu găseau rezolvare amiabilă a diverselor probleme din viața familială, iar în urma numeroaselor neînțelegeri afecțiunea care există în mod normal între soți a dispărut. Reclamanta a constatat că au caractere diferite care constituie un impediment pentru existența acestei familii, iar timp de o lună nu mai au domiciliul comun. Astfel, toate încercările pentru a remedia situația nu s-au soldat cu succes, prin urmare consideră că interesele comune care reuneau familia au dispărut și menținerea căsătoriei este imposibilă.

Reclamanta a menționat că, la data de 10 august 2023 în adresa pârâtului a fost expediată cerere prealabilă privind soluționarea problemei pe cale extrajudiciară, dar acesta nu a reacționat nici într-un fel. Prin urmare, desfacerea căsătoriei pe cale extrajudiciară este imposibilă din motiv că pârâtul refuză desfacerea căsătoriei la Agenția Servicii Publice, Serviciul Stare Civilă.

Totodată, reclamanta a solicitat determinarea domiciliului copilului minor cu mama, care are condiții de trai necesare pentru a asigura copilului minor condiții bune pentru dezvoltare și educație, iar pârâtul nu va acorda grija și educația necesară copilului care are zece luni. 1

A mai specificat că, pârâtul nu contribuie la întreținerea copilului minor, mai mult ca atât a blocat cardul bancar pe care reclamanta primea contribuția socială pentru copil. La moment pârâtul este angajat al Societății cu Răspundere Limitată „Bălți-Gaz” în funcția de electrogazosudor și respectiv reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri.

Tatiana Groșevan a explicat că, în prezent nu este angajată în câmpul muncii astfel îi este greu să-și plătească întreținerea, prin urmare a solicitat încasarea pensiei de întreținere a mamei ce îngrijește copilul minor comun în mărime de 3 100 lei. La fel, la depunerea acțiunii în judecată a avut de suportat cheltuieli judiciare, care urmează a fi compensate din contul pârâtului.

Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între Tatiana Groșevan și Vladimir Darnețchi la xxxxx la Serviciul Stare Civilă Bălți, act de căsătorie nr.276; stabilirea domiciliului copilului minor Ilia Darnețchi, cu mama; încasarea de la Vladimir Darnețchi în beneficiul său a pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri pentru întreținerea fiului minor xxxxx, din ziua depunerii cererii și până la atingerea majoratului de către copil; încasarea de la Vladimir Darnețchi în beneficiul său a pensiei de întreținere în valoare de 3 100 lei lunar pentru întreținerea mamei care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după naștere; compensarea din contul lui Vladimir Darnețchi în beneficiul său a cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 40 lei, precum și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că apelantul contestă hotărârea instanței de fond doar în latura stabilirii cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, astfel instanța de judecată a constatat că, părinții copilului minor xxxxx, sunt mama Tatiana Groșevan, la întreținerea căreia se află copilul minor și tata Vladimir Darnețchi, fapt confirmat prin certificatul de naștere NA-VI 3769939.

Instanța de apel a stabilit că apelantul Vladimir Darnețchi urmează în conformitate cu prevederile art. 74 din Codul familiei, să achite pensia de întreținere a copilului minor xxxxx, deoarece este înregistrat drept tată al acestui copil.

Instanța ierarhic inferioară a precizat că încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori sub forma unei cote-părți din salariu și/sau alte venituri (art. 75 CF), poate avea loc în cazul în care părintele este angajat în câmpul muncii, dispune de un salariu și/sau alte venituri stabile, și doar în cazul în care lipsesc date despre locul de muncă de bază a părintelui, despre salariul sau alte venituri ale acestuia, sau părintele are venituri neregulate sau fluctuabile poate fi stabilit cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor într-o sumă bănească fixă. În context, instanța inferioară a reținut că, conform adeverinței nr.39 din 03 noiembrie 2022 eliberată de Societatea cu Răspundere Limitată „Bălți-Gaz” se confirmă faptul că, apelantul Vladimir Darnețchi activează în cadrul societății începând cu data de 06 februarie 2020 în baza ordinului de angajare nr.127c din 03 februarie 2020 pe o perioadă nedeterminată deținând funcția de electrogazosudor, sectorul construcție și montare, filiala „Bălți-Gaz”. Iar potrivit certificatului nr.30 din 18 octombrie 2023 eliberat de către societate rezultă că în perioada ianuarie 3 2023 - aprilie 2023 apelantul Vladimir Darnețchi a avut un salariu net în sumă totală de 42 132,63 de lei. Prin urmare, în cazul în care s-a stabilit cu certitudine faptul că apelantul este oficial angajat în câmpul muncii, are venituri stabile și nu fluctuabile/neregulate, instanța de apel a considerat întemeiată poziția instanței de fond privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor xxxxx în mărime de ¼ din toate veniturile lunare ale apelantului, aplicând corect dispozițiile art.75 din Codul familiei, întrucât la caz, nu este posibilă aplicarea prevederilor art.76 din Codul familiei, ceea ce ar fi în detrimentul minorului. Or, anume instanța de judecată determină cuantumul pensiei de întreținere, reieșind din starea materială și familială a părților, precum și de alte circumstanțe importante care ar permite păstrarea după posibilitate a nivelului anterior de asigurare materială a copilului. Mai mult ca atât, suma de 2 500 lei pe care apelantul este de acord să o achite lunar cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor, nicidecum nu depășește ¼ din câștigul/venitul său efectiv primit lunar.

În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429, 430, 431, 432, 434, 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 12 martie 2024 și a expediat-o reprezentantului recurentului – avocatul Mihaela Rotari, prin intermediul poștei electronice la 10 mai 2024 (f.d.94). Astfel, recursul declarat la data de 05 iulie 2024 de Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, este în termen.

Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; 4 d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

Din analiza recursului declarat de Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari rezultă că, drept temei de declararea a recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură 5 civilă, conform cărora hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs verifică din oficiu sub aspectul dat temeiurile recursului.

La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45). Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991). 6

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept urmare urmează a fi considerat inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de către Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Mariana Ursachi 7