2ra-839/24 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2ra-839/24 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2024)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul Mihaela Rotari,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Tatiana Groșevan împotriva lui Vladimir
Darnețchi, intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență
Socială Sănătate și Protecția Familiei Bălți cu privire la desfacerea
căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea
pensiei de întreținere,
împotriva deciziei din 12 martie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-839/24
NR. PIGD 2-23122446-01-2ra-09072024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului.
Judecătoria Bălți, sediul Central, jud. N. Costaș,
Curtea de Apel Bălți, jud. E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi,
25 octombrie 2024
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului depus de Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul
Mihaela Rotari,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Mariana Ursachi, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 august 2023, Tatiana Groșevan a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Vladimir Darnețchi, intervenient accesoriu Direcția
Generală Asistență Socială Sănătate și Protecția Familiei Bălți cu privire la
desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea
pensiei de întreținere.
În argumentarea acțiunii reclamanta a indicat că s-a aflat în relații de
căsătorie cu pârâtul începând cu xxxxx, căsătoria fiind înregistrată la
Serviciul Stare Civilă Bălți la xxxxx, act de căsătorie nr.276. Din căsătorie
au un copil minor xxxxx. În perioada căsătoriei, între soți au apărut
divergențe, deseori nu găseau rezolvare amiabilă a diverselor probleme din
viața familială, iar în urma numeroaselor neînțelegeri afecțiunea care există
în mod normal între soți a dispărut. Reclamanta a constatat că au caractere
diferite care constituie un impediment pentru existența acestei familii, iar
timp de o lună nu mai au domiciliul comun. Astfel, toate încercările pentru
a remedia situația nu s-au soldat cu succes, prin urmare consideră că
interesele comune care reuneau familia au dispărut și menținerea căsătoriei
este imposibilă.
Reclamanta a menționat că, la data de 10 august 2023 în adresa
pârâtului a fost expediată cerere prealabilă privind soluționarea problemei pe
cale extrajudiciară, dar acesta nu a reacționat nici într-un fel. Prin urmare,
desfacerea căsătoriei pe cale extrajudiciară este imposibilă din motiv că
pârâtul refuză desfacerea căsătoriei la Agenția Servicii Publice, Serviciul
Stare Civilă.
Totodată, reclamanta a solicitat determinarea domiciliului copilului
minor cu mama, care are condiții de trai necesare pentru a asigura copilului
minor condiții bune pentru dezvoltare și educație, iar pârâtul nu va acorda
grija și educația necesară copilului care are zece luni.
1
A mai specificat că, pârâtul nu contribuie la întreținerea copilului
minor, mai mult ca atât a blocat cardul bancar pe care reclamanta primea
contribuția socială pentru copil. La moment pârâtul este angajat al Societății
cu Răspundere Limitată „Bălți-Gaz” în funcția de electrogazosudor și
respectiv reclamanta a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului
minor în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri.
Tatiana Groșevan a explicat că, în prezent nu este angajată în câmpul
muncii astfel îi este greu să-și plătească întreținerea, prin urmare a solicitat
încasarea pensiei de întreținere a mamei ce îngrijește copilul minor comun
în mărime de 3 100 lei. La fel, la depunerea acțiunii în judecată a avut de
suportat cheltuieli judiciare, care urmează a fi compensate din contul
pârâtului.
Reclamanta a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între Tatiana
Groșevan și Vladimir Darnețchi la xxxxx la Serviciul Stare Civilă Bălți, act
de căsătorie nr.276; stabilirea domiciliului copilului minor Ilia Darnețchi, cu
mama; încasarea de la Vladimir Darnețchi în beneficiul său a pensiei de
întreținere în mărime de ¼ din salariul și/sau din alte venituri pentru
întreținerea fiului minor xxxxx, din ziua depunerii cererii și până la atingerea
majoratului de către copil; încasarea de la Vladimir Darnețchi în beneficiul
său a pensiei de întreținere în valoare de 3 100 lei lunar pentru întreținerea
mamei care îngrijește copilul comun timp de 3 ani după naștere;
compensarea din contul lui Vladimir Darnețchi în beneficiul său a
cheltuielilor de judecată compuse din taxa de stat în sumă de 40 lei, precum
și cheltuielile de asistență juridică în mărime de 5 000 lei.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 31 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
Central a fost admisă parțial acțiunea depusă de către Tatiana Groșevan. S-a
desfăcut căsătoria încheiată între Vladimir Darnețchi și Tatiana Groșevan,
înregistrată la data de xxxxx la Serviciul Stare Civilă Bălți cu nr.276. S-a
determinat domiciliul copilului minor xxxxx, cu mama Tatiana Groșevan. S-
a încasat de la Vladimir Darnețchi în beneficiul Tatianei Groșevan pensie
pentru întreținerea copilului minor în mărime de 1/4 din salariu și/sau alte
venituri lunar, începând cu data de 23 august 2023 și până la atingerea
majoratului de către copil și pensia de întreținere a soției până la atingerea
de către copilul minor a vârstei de 3 ani, în mărime de 1 500 lei lunar
începând cu data de 23 august 2023. S-a încasat de la Vladimir Darnețchi în
beneficiul Tatianei Groșevan cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat
în sumă de 140 lei, cheltuielile de asistență juridică în sumă de 5 000 lei. S-
2
a încasat de la Vladimir Darnețchi în beneficiul statului taxa de stat de a cărei
plată reclamanta a fost scutită în sumă de 1 050 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 28 noiembrie 2023 Vladimir Darnețchi, reprezentat de avocatul
Mihaela Rotari a depus cerere de apel nemotivată, iar la 22 ianuarie 2024 a
prezentat cererea de apel motivată împotriva hotărârii instanței de fond, prin
care a solicitat admiterea acesteia, casarea parțială a hotărârii prime instanțe
cu emiterea unei noi hotărâri prin care pensia de întreținere a copilului minor
să fie încasată în sumă fixă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 12 martie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost respinsă
cererea de apel declarată de Vladimir Darnețchi și s-a menținut hotărârea din
31 octombrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Central.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că apelantul contestă
hotărârea instanței de fond doar în latura stabilirii cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor, astfel instanța de judecată a constatat că,
părinții copilului minor xxxxx, sunt mama Tatiana Groșevan, la întreținerea
căreia se află copilul minor și tata Vladimir Darnețchi, fapt confirmat prin
certificatul de naștere NA-VI 3769939.
Instanța de apel a stabilit că apelantul Vladimir Darnețchi urmează în
conformitate cu prevederile art. 74 din Codul familiei, să achite pensia de
întreținere a copilului minor xxxxx, deoarece este înregistrat drept tată al
acestui copil.
Instanța ierarhic inferioară a precizat că încasarea pensiei de
întreținere a copiilor minori sub forma unei cote-părți din salariu și/sau alte
venituri (art. 75 CF), poate avea loc în cazul în care părintele este angajat în
câmpul muncii, dispune de un salariu și/sau alte venituri stabile, și doar în
cazul în care lipsesc date despre locul de muncă de bază a părintelui, despre
salariul sau alte venituri ale acestuia, sau părintele are venituri neregulate sau
fluctuabile poate fi stabilit cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor
într-o sumă bănească fixă. În context, instanța inferioară a reținut că,
conform adeverinței nr.39 din 03 noiembrie 2022 eliberată de Societatea cu
Răspundere Limitată „Bălți-Gaz” se confirmă faptul că, apelantul Vladimir
Darnețchi activează în cadrul societății începând cu data de 06 februarie
2020 în baza ordinului de angajare nr.127c din 03 februarie 2020 pe o
perioadă nedeterminată deținând funcția de electrogazosudor, sectorul
construcție și montare, filiala „Bălți-Gaz”. Iar potrivit certificatului nr.30 din
18 octombrie 2023 eliberat de către societate rezultă că în perioada ianuarie
3
2023 - aprilie 2023 apelantul Vladimir Darnețchi a avut un salariu net în
sumă totală de 42 132,63 de lei. Prin urmare, în cazul în care s-a stabilit cu
certitudine faptul că apelantul este oficial angajat în câmpul muncii, are
venituri stabile și nu fluctuabile/neregulate, instanța de apel a considerat
întemeiată poziția instanței de fond privind încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor xxxxx în mărime de ¼ din toate veniturile lunare ale
apelantului, aplicând corect dispozițiile art.75 din Codul familiei, întrucât la
caz, nu este posibilă aplicarea prevederilor art.76 din Codul familiei, ceea ce
ar fi în detrimentul minorului. Or, anume instanța de judecată determină
cuantumul pensiei de întreținere, reieșind din starea materială și familială a
părților, precum și de alte circumstanțe importante care ar permite păstrarea
după posibilitate a nivelului anterior de asigurare materială a copilului. Mai
mult ca atât, suma de 2 500 lei pe care apelantul este de acord să o achite
lunar cu titlu de pensie de întreținere a copilului minor, nicidecum nu
depășește ¼ din câștigul/venitul său efectiv primit lunar.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 iulie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Vladimir Darnețchi,
reprezentat de avocatul Mihaela Rotari a declarat recurs împotriva deciziei
din 12 martie 2024 a Curții de Apel Bălți, solicitând admiterea acestuia,
casarea parțială a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond cu
emiterea în această parte a unei noi decizii prin care să fie încasată pensia
alimentară pentru întreținerea copilului minor, în sumă fixă.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a invocat că contrar prevederilor
art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură civilă, instanța de apel a emis
o deciziei nefondată și neîntemeiată. Reținând prevederile art. 75 alin. (2)
din Codul familiei, apelantul a solicitat instanței să țină cont și de faptul că
are la întreținerea sa încă doi copii și mama bolnavă și respectiv instanța de
apel urma să aplice prevederile art. 76 din Codul familiei și să-i stabilească
cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă.
În drept, și-a întemeiat cererea de recurs în baza dispozițiilor art. 429,
430, 431, 432, 434, 445 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele: „Recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi
restabilit.”
4
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Bălți a pronunțat decizia contestată la 12
martie 2024 și a expediat-o reprezentantului recurentului – avocatul Mihaela
Rotari, prin intermediul poștei electronice la 10 mai 2024 (f.d.94). Astfel,
recursul declarat la data de 05 iulie 2024 de Vladimir Darnețchi, reprezentat
de avocatul Mihaela Rotari, este în termen.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. 1, lit. a) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează
în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”.
Art. 431 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară
jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se
schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis
neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în
termen; 4 d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în
proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. Temeiurile
menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel
sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil. Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a
Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Vladimir Darnețchi, reprezentat de
avocatul Mihaela Rotari rezultă că, drept temei de declararea a recursului au
fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. e) din Codul de procedură
5
civilă, conform cărora hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în cererea de apel), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică din oficiu sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
6
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Vladimir Darnețchi,
reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare urmează a fi considerat inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Vladimir Darnețchi,
reprezentat de avocatul Mihaela Rotari, împotriva deciziei din 12 martie
2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Mariana Ursachi
7