2ra-857/24 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a art. 432 alin. 1-3 lit. b din Codul de procedură civilă -în vigoare până la 01 septembrie 2023 nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului
2ra-857/24 — cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere pentru copiii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Serghei Crețu,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Olga Crețu împotriva lui Serghei Crețu, intervenient accesoriu Direcția
Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca cu privire la desfacerea
căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de
întreținere pentru copiii minori,
împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți
(Dosarul nr. 2ra-857/24
NR. PIGD 2-23102149-01-2ra-18092024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Invocarea declarativă a
art. 432 alin. (1)-(3) lit. b) din Codul de procedură civilă (în vigoare până la
01 septembrie 2023) nu constituie temei pentru admisibilitatea recursului
Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. – L. Popescu
Curtea de Apel Bălți, jud. – E. Grumeza, D. Corolevschi N. Chircu
15 ianuarie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților recursul declarat de către Serghei Crețu,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Ion Malanciuc,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 14 iulie 2023, Olga Crețu, reprezentată de avocata Iraida Ursu, a
depus cerere la cererea de chemare în judecată împotriva lui Serghei Crețu,
intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei
Soroca cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor
minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori (f. d. 1-3).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Olga Crețu,
reprezentată de avocata Iraida Ursu a indicat că se află în relații de căsătorie
cu pârâtul Serghei Crețu, începând cu 02 august 2017, căsătoria fiind
înregistrată la Oficiul Stării Civile Soroca, sub nr.104.
În comun părțile au doi copii minori XXXXX, născută la XXXXX și
XXXXX, născută la XXXXX, care se află la întreținerea și educația
reclamantei.
A indicat că XXXXX frecventează IPLT,, Ion Creangăˮ mun. Soroca,
iar XXXX frecventează IET ,,Șoricelˮ, mun. Soroca, la adunările părintești
participă mama și bunica pe linie maternă, la fel toate cheltuielile sunt
suportate de către ele, fapt confirmat din certificatele anexate la materialele
dosarului.
A precizat că, chiar de la începutul căsniciei, relațiile dintre părți au
fost tensionate, ultimul aplica violența fizică asupra sa, deseori consuma
băuturi alcoolice, o numea cu cuvinte necenzurate chiar și în prezența
copiilor, ultimii nedorind să audă și nici să vorbească cu tatăl, amenințându-
i chiar cu moartea, a fost nevoită să apeleze la organele de drept. De
nenumărate ori a încercat să discute cu pârâtul despre comportamentul său,
însă ultimul nu dorește să se schimbe.
Astfel a indicat că deja de un an de zile cu pârâtul nu locuiește
împreună, nu mai duce o viață de familie și comunică din ce în ce mai rar,
1
ultimul nu ajută financiar copiii, care zilnic au nevoie de hrană,
îmbrăcăminte și încălțăminte, nemaivorbind de momentele în care acestia se
îmbolnăvesc, medicamentele fiind destul de costisitoare astfel consideră că
pensia de întreținere în sumă de 2 000 de lei pentru un copil ar fi rezonabilă
din punct de vedere al egalității drepturilor și obligațiilor dintre părinți.
Totodată, a evidențiat că, încasarea pensiei de întreținere în cuantum
fix este generată de faptul că reclamanta nu are posibilitatea de a prezenta
careva acte privind venitul pârâtului, astfel a considerat că suma solicitată se
raportează la suma necesară pentru creșterea și educația copiilor și este una
rezonabilă fiind în interesul superior al copiilor care au dreptul la o viață
decentă.
Oportunitatea stabilirii domiciliului copiilor cu mama rezidă din faptul
că fiicele locuiesc cu reclamanta separat de tatăl lor și din atașamentul
copiilor față de mamă și viceversa. Totodată, stabilirea domiciliului copiilor
este necesară și în vederea perfectării actelor, în situația lipsei pe perioade
îndelungate a pârâtului pe teritoriul Republicii Moldova.
În drept, reclamanta Olga Crețu, reprezentată de avocata Iraida Ursu,
și-a întemeiat pretențiile în baza prevederilor art. 36, 37, 58, 63, 74, 76 din
Codul familiei.
Reclamanta Olga Crețu, reprezentată de avocata Iraida Ursu a solicitat
desfacerea căsătoriei încheiată la 02 august 2017 între ea și Serghei Crețu,
înregistrată la Oficiul Stării Civile Soroca, sub nr. 104, stabilirea domiciliului
copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX, născută la
XXXXX cu mama Olga Crețu, încasarea de la pârât a pensiei de întreținere
pentru copiii minori în mărime de 2 000 de lei lunar pentru fiecare copil,
începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată, precum și
compensarea cheltuielilor de judecată.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 09 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central, a fost admisă parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olga
Crețu. A fost desfăcută căsătoria încheiată între Olga Crețu și Serghei Crețu,
înregistrată la 02 august 2017, la Oficiul Stării Civile Soroca, sub nr. 104.
A fost stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama Olga
Crețu. S-a încasat de la Serghei Crețu în beneficiul Olgăi Crețu pensia pentru
2
întreținerea copiilor minori XXXXX, născută la XXXXX și XXXXX,
născută la XXXXX în mărime de 1 800 de lei lunar pentru fiecare, începând
cu data adresării cererii de chemare în judecată – 14 iulie 2023, până la
atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de la Serghei Crețu în
beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 296 de lei. S-a încasat de la
Serghei Crețu în beneficiul Olgăi Crețu cheltuielile judiciare în mărime de
5 000 de lei (f. d. 33, 40-43).
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 18 octombrie 2023, Serghei Crețu, reprezentat de avocatul Daniel
Ghidirim, a declarat apel nemotivat (f. d. 38-39-verso) împotriva hotărârii
din 09 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, iar la 16
noiembrie 2023, a prezentat apelul motivat, solicitând admiterea acestuia,
casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri prin
care să fie modificată plata pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime
de 1 800 lei, lunar, în conformitate cu certificatul eliberat de Direcția
Statistică Soroca 50% din minimul de existentă a unui copil cu vârsta 1-6 ani
- 2411,70 lei, modificată plata taxei de stat de 1 296 de lei și a cheltuielilor
de judecată de 5 000 de lei, proporțional admiterii cerințelor (f. d. 57-58).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, a fost respins
apelul declarat de Serghei Crețu, reprezentat de avocatul Daniel Ghidirim și
menținută hotărârea din 09 octombrie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul
Central (f. d. 101, 102-107-verso).
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a constatat cu
certitudine că potrivit certificatului de căsătorie seria CS-V nr.1404069, la
02 august 2017 a fost încheiată căsătoria între Serghei Crețu și Olga Spataru
(numele după căsătorie – Crețu), înregistrată și trecută în registrul actelor de
stare civilă cu nr.104 de către Oficiul Stare Civilă Soroca (f. d. 7).
Totodată, conform certificatului de naștere seria NA-VI nr.XXXXX
eliberat la 16 august 2017 de Oficiul Stare Civilă Soroca, se confirmă
nașterea XXXXX la XXXXX, în rubrica părinți fiind indicați: tata – Serghei
Crețu, IDNP XXXXX, și mama Olga Crețu, IDNP XXXXX (f .d. 5).
3
Iar prin certificatul de naștere seria NA-VI nr.XXXXX eliberat la 10
ianuarie 2018 de Serviciul Stare Civilă Soroca, se confirmă nașterea
copilului XXXXX la XXXXX, în rubrica părinți fiind indicați: tata – Serghei
Crețu, IDNP XXXXX, și mama Olga Crețu, IDNP XXXXX (f. d. 6).
Cu referire la cerința cu privire la desfacerea căsătoriei, instanțele de
judecată ierarhic inferioare au considerat că conviețuirea părților în calitate
de soți și păstrarea familiei acestora în continuare este imposibilă.
În atare ordine de idei, instanțele de judecată au remarcat faptul că
imperativele asigurării celei mai bune protecții a intereselor copilului dispun
de prioritate în raport cu interesele sau sentimentele părinților, motiv din care
protecția, buna dezvoltare a copilului, inclusiv atașamentul sentimental și
siguranță acestuia vor constitui circumstanțe determinante pentru instanță la
stabilirea domiciliului copilului minor.
Reieșind din prevederile art. 38 alin. (2) lit. d) din Codul familiei și
interesul superior a copiilor minori, care este singurul criteriu după care
instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor
părintești, având în vedere că de educația copiilor se ocupă mama, la
adunările părintești participă mama și bunica de pe linia maternă, la fel toate
cheltuielile sunt suportate de către ele, instanțele de judecată au ajuns la
concluzia de a determina domiciliul copiilor minori cu mama Olga Crețu.
La fel, în interesul superior al copiilor și pentru menținerea pe cât este
posibil a nivelului anterior de asigurare materială a copiilor, luând în
considerare care este salariul mediu pe economie și situația materială a
părților, datele Biroului National de Statistică privind minimul de existență
a copilului minor, instanța de apel a susținut soluția primei instanțe privind
încasarea pensiei de întreținere pentru XXXXX și XXXXX, în cuantum de
1 800 de lei, lunar pentru fiecare din data depunerii prezentei acțiuni în
instanța de judecată.
Cu privire la cerința reclamantului privind încasarea cheltuielilor de
judecată în baza art. 96 alin. (1) și (11), art. 98 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a dispus
încasarea sumei în mărime de 1 296 de lei, cu titlu de taxă de stat și 5 000 de
lei, cu titlu de cheltuielile de asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
4
La 06 iulie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Serghei Crețu, a
declarat recurs împotriva deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel
Bălți, prin care a solicitat admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei
instanței de apel.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul Serghei Crețu a invocat prevederile
art.432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. Mai mult ca atât a
indicat că au fost încălcate normele de drept procedural prevăzute la art. 432
alin. (3) lit. b) din Codul de procedură civilă și anume: cauza a fost examinată
în absența participanților la proces cărora nu li s-a comunicat locul, data și
ora ședinței de judecată la Curtea de Apel Bălți.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurentul s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost notificată recurentului
Serghei Crețu, la 07 mai 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere
(f. d. 111), fiind recepționată la 15 mai 2024, fapt confirmat prin avizul de
recepție (f. d. 113), iar cererea de recurs a fost depusă la 03 iulie 2024 (f. d.
121-122).
Ulterior, în adresa părților a fost expediat copia recursului declarat de
Serghei Crețu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de
o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea
de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 155).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Olga Crețu și Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Soroca nu au
făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
5
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (a) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1);
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
Art. 442 alin. (1) din Codul de procedură civilă
1) Judecând recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în
limitele invocate în recurs, legalitatea hotărârii contestate prin prisma temeiurilor
prevăzute la art.432. Instanța invocă, din oficiu, neatragerea în proces a persoanelor ale
căror drepturi sunt lezate prin hotărâre.
MOTIVAREA INSTANȚEI
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la data depunerii cererii de recurs), enunțate la pct. 29 din prezenta încheiere.
6
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă
că, deși la data emiterii deciziei instanței de apel (27 februarie 2024), erau
deja în vigoare modificările operate la Codul de procedură civilă, în partea
ce ține de temeiurile de declarare a recursului introduse prin Legea nr.246
din 31 iulie 2023 (în vigoare din 01 septembrie 2023), recurentul nu a dat
dovadă de diligența corespunzătoare și a invocat temeiurile de drept din
redacția anterioară a legislație procesuale, care nu mai produc efecte juridice,
fiind caduce.
Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Serghei Crețu,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de
către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a
recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că
recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai
asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar
legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică
să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede
puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul declarat de Sergiu Crețu, conține obiecții de fapt și de drept, similare
celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care au fost analizate de
către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător.
În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului
recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea
cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul
că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.
432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla
7
expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea
recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum
și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea
nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea
tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a
pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă
indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate
instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum
și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.
Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de
admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a
deciziei recurate.
Cu referire la alegațiile lui Serghei Crețu, indicate în recurs, precum
că Curtea de Apel Bălți a dispus examinarea cauzei în lipsa citării legale a
acestuia, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție le apreciază
critic.
Or, din materialele cauzei rezultă că, instanța de apel a expediat copia
încheierii din 06 decembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, prin care a fost
dispusă acceptarea apelului declarat de Serghei Crețu, reprezentat de
avocatul Daniel Ghidrim și stabilită ședința de judecată pentru 27 februarie
2024, ora 11:30 (f. d. 95) la aceiași dată, la adresa electronică a
reprezentantului recurentului, avocatului Daniel Ghidrim indicată ca adresă
de contact în mandatul avocatului Seria MA nr. 1975060 din 18 octombrie
2023 (f. d. 39), – danielghid@gmail.com, fapt ce se atestă prin extrasul din
poșta electronică anexat la actele cauzei ( f. d. 96).
Conform art. 75 alin. (4) din Codul de procedură civilă, actele
procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sânt
obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost
efectuate de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.
Mai mult ca atât, la 26 februarie 2024, prin poșta terestră, însuși
recurentul a depus cerere de examinare a cererii de apel în lipsa sa (f. d. 108).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme
8
de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Serghei Crețu, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și
(2), art. 433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Serghei Crețu, împotriva
deciziei din 27 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Ion Malanciuc
Oxana Parfeni
9