2ra-505/24 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întretinere

La 24 noiembrie 2021, Volentir Ilinca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Volentir Alexandru, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Florești cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținere (f. d. 3-4).

În motivarea cererii de chemare în judecată, Volentir Ilinca a indicat că la XXXXX a încheiat căsătoria cu Volentir Alexandru .

Reclamanta a specificat că din căsătorie, la XXXXX s-a născut copilul XXXXX, iar la XXXXX, s-a născut XXXXX.

A menționat că, viața în comun a eșuat, iar păstrarea familiei nu este posibilă.

Reclamanta Volentir Ilinca a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată cu Volentir Alexandru la data de XXXXX, stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu mama, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 2 500 de lei lunar pentru fiecare și compensarea cheltuielilor de judecată.

La 22 februarie 2022, Volentir Alexandru a depus cerere reconvențională împotriva Ilincăi Volentir, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei Florești cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (f. d. 25-26).

În motivarea cererii reconvenționale, Volentir Alexandru a invocat că dispune de condiții de trai pentru determinarea domiciliului copiilor minori cu el.

A menționat că atât regimul său de muncă, cît și al bunicii pe linia paternă creează posibilitatea de a acorda suficient timp copiilor (nepoților) și a participa în mod activ la creșterea și dezvoltarea acestora.

Volentir Alexandru a reiterat că este angajat și are un veni stabil, având surse financiare suficiente pentru întreținerea și educarea copiilor. 1

Volentir Alexandru a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori, XXXXX și XXXXX cu tata, Volentir Alexandru.

În susținerea soluției adoptate, prima instanță a ajuns la concluzia admiterii parțiale a acțiunii înaintate de Volentir Ilinca și desfacerii căsătoriei încheiate între Volentir Alexandru și Volentir Ilinca, deoarece conviețuirea în continuare a soților și păstrarea familiei sunt imposibile.

De asemenea, prima instanță a ajuns la concluzia stabilirii domiciliului copiillor minori, XXXXX și XXXXX cu mama, Volentir Ilinca, luînd în considerație interesul superior al copiilor.

La fel, cu referire la pretenția privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, instanța de judecată a reținut că potrivit datelor Biroului Național de Statistică, minimul de existență pe anul 2022, semestrul I, orașe mari, pentru un copil în vârstă de 1-6 ani este de 2 281,60 de lei, iar pentru un copil în vârstă de 7-17 ani este de 2 936,90 de lei, la care trebuie să contribuie ambii părinți.

Instanța a dispus încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 2 000 de lei lunar, pentru fiecare copil, luînd în considerație interesul superior al copiilor și ținând cont de faptul că necesitățile de întreținere a copiilor minori, cu vârsta preșcolară și școlară în mărime de 2 000 de lei, este o sumă rezonabilă și care va asigura pe cât este posibil un trai de viață decent al copiilor minori.

La 28 martie 2023, Volentir Alexandru a declarat apel împotriva hotărârii din 27 februarie 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul Florești, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond în partea stabilirii domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie stabilit domiciliul copiilor cu tata, Volentir Alexandru și să fie respinsă cerința privind încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori (f. d. 66, 82-83).

În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut corectitudinea și legalitatea soluției date de prima instanță privind stabilirea locului de trai al copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu mama Volentir Ilinca.

De asemenea, instanța de apel a menționat că ținând cont de dreptul copiilor de a beneficia de o întreținere corespunzătoare, precum și starea materială și familială a părinților, suma de 2000 lei cu titlu de pensie de întreținere pentru fiecare copil care a fost dispusă spre încasare de prima instanță, este justificată.

De asemenea, recurentul a reiterat că instanțele de judecată nu au luat în considerație faptul că nu are un loc de muncă stabil și achită singur un credit comun în sumă de 1 700 de lei, fapt ce-i diminuează posibilitatea de a achita pensia pentru întreținerea copiilor minori în sumă de 2 000 de lei pentru fiecare.

Din materialele dosarului rezultă că copia deciziei că motivate din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, a fost expediată în adresa avocatului Guțu Serghei prin intermediul poștei electronice la data de 16 februarie 2024, fapt confirmat prin extrasul din poșta electronică (f. d. 135).

Astfel, se constată că recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat recursul la 16 aprilie 2024, în termenul legal.

La 13 septembrie 2024, în adresa Ilincăi Volentir și Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Florești a fost expediată copia recursului declarat de Volentir Alexandru, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 147).

Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Volentir Ilinca și Direcției Asistență Socială și Protecția Familiei Florești nu au făcut uz de dreptul procedural și nu au depus referință.

Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; 4 d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de Volentir Alexandru, reprezentat de avocatul Guțu Serghei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea 5 lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Volentir Alexandru, reprezentat de avocatul Guțu Serghei, ca fiind inadmisibil.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art.433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul depus de Volentir Alexandru, reprezentat de avocatul Guțu Serghei, împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Mariana Ursachi Oxana Parfeni 6