2ra-335/25 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor

2ra-335/25 — incasarea pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către Cojocari

Olga, reprezentată de avocatul Doroftei Roman,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Cojocari

Alexandru împotriva Olgăi Cojocari cu privire la încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord,

(Dosarul nr. 2ra-335/25

NR. PIGD 2-24025620-01-2ra-02062025)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat,

în temeiul art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul

recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a

ei.

Au examinat anterior cauza judecătorii:

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Central, jud. G. Tocaiuc

Instanța de apel: Curtea de Apel Nord, jud. S. Grosu, A. Țihonschi, R. Holban

30 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

către Cojocari Olga, reprezentată de avocatul Doroftei Roman,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din

Stela Procopciuc, Președinte,

Gheorghe Stratulat,

Ion Munteanu, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

Ludmila Ciuhrii, a depus în adresa Judecătoriei Soroca, sediul Central, cerere

de chemare în judecată împotriva Olgăi Cojocari cu privire la încasarea

pensiei de întreținere a copilului minor.

hotărârea din 10 iulie 2020 a Judecătoriei Soroca, sediul Central, căsătoria

dintre Cojocari Alexandru și Cojocari Olga a fost desfăcută, iar domiciliul

copilului minor XXXXX a fost stabilit cu tata Cojocari Alexandru.

venituri destul de mari, dar nu-și onorează obligația părintească de a susține

material copilul, practic îl ignoră. Respectiv, toate grijile legate de copil au

rămas pe seama reclamantului. Ultimului îi vine greu să asigure toate

necesitățile materiale ale copilului, or nu are un loc de muncă permanent și

venit constant.

și dacă veniturile ei sunt constante, de aceea solicită încasarea pensiei de

întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă.

din Codul familiei, art. 5, 6, 7, 166 – 167 din Codul de procedură civilă, s-a

solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 4000

lei lunar, începând cu data înregistrării acțiunii și până la atingerea

majoratului.

art. 173 alin. (3) din Codul de procedură civilă, s-a restituit cererea

reconvențională înaintată de reprezentantul pârâtei, avocatul Doroftei

Roman, privind stabilirea graficului de întrevederi.

Central, s-a admis parțial acțiunea și s-a încasat de la Cojocari Olga, în

beneficiul lui Cojocari Alexandru, pensia de întreținere pentru copilul minor

XXXXX, în mărime fixă de 1600 lei lunar, începând cu data adresării în

judecată – 06.03.2024 și până la atingerea vârstei de majorat a copilului.

Roman, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 19 aprilie 2024 a

Judecătoriei Soroca, sediul Central, prin care a solicitat casarea hotărârii

1

menționate, casarea încheierii protocolare din 19 aprilie 2024 privind

restituirea cererii reconvenționale formulate de Cojocari Olga și trimiterea

cauzei la rejudecare.

cererea de apel depusă de Cojocari Olga, reprezentată de avocatul Doroftei

Roman și s-a menținut hotărârea din 19 aprilie 2024 a Judecătoriei Soroca,

sediul Central.

corect a conchis necesitatea încasării pensiei de întreținere în sumă fixă, într-

un cuantum de 1600 lei, care este o sumă rațională și proporțională

cheltuielilor pentru întreținerea unui copil minor în vârstă de XXX, reieșind

din informația plasată de Biroul Național de Statistică al R. Moldova și

ținând cont de necesitățile reale de întreținere a unui copil în coraport cu

circumstanțele în lume în prezent, care cu certitudine nu se reflectă în indicii

statistici de referință. Or, părinții sunt obligați să creeze copilului condiții

adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și

psihologică, astfel încât suma dispusă spre încasare de către instanță, să

acopere necesitățile specifice vârstei copilului, iar aceasta reclamă costuri ce

depășesc simpla întreținere.

contraindicată activitatea de muncă. Corespunzător, aceasta este obligată să

întreprindă toate acțiunile necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor sale

părintești.

obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea

acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a

fi acordată doar la nivelul minimului de existență. Din acest motiv, suma

propusă de apelanta de 869,75 lei, lunar, care de altfel nici nu poate fi

raportată la jumătate din valoarea minimului de existență pentru anul 2024,

nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului

reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere. Iar conform art. 3.1 al

Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie

1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții

publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități

administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului

trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

încă XX copii, XXXXXX, născut la XXXXX și XXXXXX, născută de

XXXXXX, care deja a atins majorat, Curtea de apel a reținut că, aceasta nu

o exonerează pe mama copilului de plata pensiei de întreținere a minorului

XXXXX, născut la XXXX, suma, care a fost încasată practic la limita

minimală, garantată prin lege.

întemeiat a încasat pensia de întreținere pentru minorul XXXXX, născut la

XXXXX, în sumă de 1600 lei, lunar, ținând cont de informația Biroului

2

Național de Statistică și faptul că ambii părinți sunt obligați să contribuie la

suportarea cheltuielilor pentru întreținerea copilului minor.

neatragerea în proces a Direcției Protecția Copilului Soroca și solicitarea de

anulare a încheierii protocolare de restituire a cererii reconvenționale,

Colegiul civil al Curții de Apel Nord a constatat netemeinicia acestora.

încasare a pensiei de întreținere nu implică soluționarea chestiunii cu privire

la drepturile sau obligațiile Direcției Protecția Copilului Soroca, or, nici într-

o măsură nu influențează interesele acesteia.

procedeu, la caz, nu contravine prevederilor art. 172 coroborat la art. 173

Cod de procedură civilă, în esența cărora, acțiune reconvențională poate fi

intentată de pârât împotriva reclamantului pentru a fi judecată odată cu

acțiunea inițială, conform regulilor generale de intentare a acțiunii, dacă: a)

aceasta urmărește compensarea pretenției inițiale; b) admiterea ei exclude,

total sau parțial, admiterea acțiunii inițiale; c) ea și acțiunea inițială sânt în

conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la soluționarea rapidă și justă

a litigiilor.

nu întrunește mai multe condiții cerute de lege. În primul rând, aceasta

impune respectarea unei proceduri extrajudiciare în condițiile art. 64 din

Codul familiei, care prevede expres că litigiile apărute între părinți se

soluționează de către autoritatea tutelară teritorială, care stabilește un

program de întrevederi, iar decizia acesteia poate fi atacată în instanța

judecătorească, care va emite hotărîrea respectivă. Din lucrările dosarului nu

rezultă, că apelanta s-a adresat cu cererea de stabilire a unui program de

întrevederi către autoritatea tutelară teritorială și că ultima a emis o decizie

nefavorabilă pentru Cojocari Olga. De altfel, cererea reconvențională de

stabilirea graficului de întrevedere nu se încadrează în nici un temei prevăzut

la art. 173 alin. (1) Cod de procedură civilă.

concluzionat că, instanța de fond just a dispus restituirea cererii

reconvenționale, depuse de pârâta/apelantă Cojocari Olga. Or, prin

restituirea cererii reconvenționale, în condițiile enunțate supra, apelantei nu

i s-a încălcat nici un drept, dat fiind că ultima poate depune acțiunea în

judecată în condiții generale, cu respectarea procedurii stabilite de legislația

în vigoare.

Roman a depus în adresa Curții Supreme de Justiție cerere de recurs

împotriva deciziei din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, prin care a

solicitat casarea deciziei din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, cu

trimiterea cauzei la rejudecare.

3

art. 76 din Codul familiei, stabilind o pensie în sumă fixă de 1600 lei, fără

analiza veniturilor reale ale recurentei, a existenței altor copii aflați la

întreținerea sa și a capacității reale de muncă.

Soroca afectează drepturile și interesele Direcției Protecția Copilului Soroca,

care nu a fost atrasă în proces, deși avea un rol legal în monitorizarea

interesului superior al copilului.

o apreciere vădit nerezonabilă a probelor, ignorând dovezile privind situația

materială și familială a recurentei și aplicând o abordare unilaterală în

favoarea intimatului Cojocari Alexandru.

lit. a), art. 431 alin. (1), art. 432 alin. (1) lit. a), b), d), e), art. 434 alin. (1),

art. 436-437, art. 445 alin. (1) lit. c), c1) din Codul de procedură civilă.

intermediul poștei electronice în adresa avocatului Ludmila Ciuhrii, care

acționează în interesele lui Cojocari Alexandru, copia recursului depus de

Cojocari Olga, fiindu-i explicat dreptul de a depune referință la recursul

declarat.

Cojocari Alexandru nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune

referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la proces,

în primul rînd a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale,

de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.”

„(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de

drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de

aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea

sa în eroare.”

„(1) Persoana interesată într-un proces pornit între alte persoane poate interveni în

el alături de reclamant sau de pîrît pînă la închiderea dezbaterilor judiciare în prima

instanță dacă hotărîrea pronunțată ar putea să influențeze drepturile sau obligațiile

lui față de una din părți.

(3) Intervenientul accesoriu poate fi introdus în proces și la cererea uneia dintre

părți sau din oficiul instanței.”

„(1) Judecătorul primește acțiunea reconvențională dacă:

4

a) aceasta urmărește compensarea pretenției inițiale;

b) admiterea ei exclude, total sau parțial, admiterea acțiunii inițiale;

c) ea și acțiunea inițială sînt în conexiune, iar judecarea lor simultană ar duce la

soluționarea rapidă și justă a litigiilor.

(3) Dacă cererea depusă ca reconvențională nu se încadrează în niciun temei

prevăzut la alin.(1) din prezentul articol sau este depusă peste termenul stabilit la

art.172, instanța o restituie părții printr-o încheiere protocolară nesusceptibilă de

recurs, cu posibilitatea depunerii acesteia în condiții generale.”

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărîrii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

f) recursul este vădit neîntemeiat.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

al Curții Supreme de Justiție menționează că, recursul declarat de către

Cojocari Olga, reprezentată de avocatul Doroftei Roman, a fost înaintat în

termen. Or, decizia integrală din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, i-

a fost comunicată Olgăi Cojocari la 14 mai 2025, iar cererea de recurs a fost

depusă la 02 iunie 2025, adică în interiorul termenului de 2 luni, prevăzut de

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

de recurs se consideră inadmisibilă dacă este vădit neîntemeiată. Această

normă oferă Curții o prerogativă de filtrare a recursurilor care nu conțin o

motivare suficientă în drept, nefiind apte să declanșeze un control de

legalitate în sensul art. 432 Cod de procedură civilă.

că acestea nu întrunesc exigențele unei motivări conforme cu cerințele

legale, întrucât exprimă în esență dezacordul recurentului cu soluția instanței

de apel, fără a invoca sau demonstra încălcări veritabile ale normelor de drept

material sau procesual.

civilă, interpretarea contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de

Justiție, recurentul nu a indicat nicio hotărâre a instanței supreme care ar fi

fost încălcată de către instanța de apel. Simpla afirmație, nesusținută de

5

jurisprudență relevantă și aplicabilă cauzei, nu poate constitui un temei de

recurs valabil.

consolidarea sau schimbarea jurisprudenței Curții Supreme de Justiție,

recurentul nu identifică o problematică de drept asupra căreia Curtea

Supremă de Justiție ar fi chemată să-și revizuiască ori să-și unifice practica.

Criticile se axează pe particularități factuale ale speței și nu descriu

interpretări divergente ale normelor de drept.

de procedură civilă, neatragerea unei persoane în proces, argumentul că

Direcția Protecția Copilului Soroca nu ar fi fost atrasă în calitate de

intervenient accesoriu a fost deja pus în discuție și examinat de instanța de

apel, fiind considerat neîntemeiat. Distinct, recurentul nu a demonstrat care

drept material al persoanei subiectiv ar fi fost afectat de soluția instanței.

Verificarea acestui aspect din oficiu de către instanța de judecată, nu a

constatat apariția unui raport material subsecvent dintre părțile în proces și

Direcție, urmare a adoptării hotărârii judecătorești.

probelor, art. 432 alin. (1) lit. e) Cod de procedură civilă, instanța constată

că probatoriul a fost analizat de instanțele de fond și apel în mod complet și

motivat. Simpla reformulare a propriei versiuni asupra faptelor nu

echivalează cu o apreciere vădit nerezonabilă. Nu se identifică nici o eroare

manifestă sau arbitrară în examinarea probelor, iar recurentul nu

demonstrează caracterul determinant al presupusei erori asupra soluției

adoptate.

veritabil, ci exprimă o nemulțumire subiectivă față de soluțiile instanțelor

anterioare, camuflând obiecțiile de fond, în argumente formale de procedură.

art. 433 alin. (1) lit. f), art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Declară inadmisibil recursul declarat de către Cojocari Olga,

reprezentată de avocatul Doroftei Roman împotriva deciziei din 11 februarie

2025 a Curții de Apel Nord.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Gheorghe Stratulat

Ion Munteanu

6