2ra-906/24 — modificarea pensiei de întretinere a copilului minor

2ra-906/24 — modificarea pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Pavel Cebotaru și Olga

Cebotaru, reprezentant legal în interesul minorilor XXX, XXX și XXX,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Pavel Cebotaru și Olga Cebotaru, care acționează ca reprezentant legal în interesul

minorilor XXX, XXX și XXX, împotriva Irinei Cebotaru cu privire la anularea

titlului executoriu și modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului

minor,

împotriva deciziei din 20 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău,

(Dosarul nr. 2ra-906/24

nr. PIGD 2-22149830-01-2ra-24072024)

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Sîrbu

Curtea de Apel Chișinău, jud. A. Panov, V. Cotorobai, V. Mihaila

16 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de Olga

Cebotaru și Pavel Cebotaru,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

ca reprezentant legal în interesul copiilor minori XXX, XXX și XXX, au depus

cerere de chemare în judecată împotriva Irinei Cebotaru cu privire la anularea

titlului executoriu și modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului

minor.

chemare în judecată este înaintată în apărarea drepturilor și intereselor copiilor

minori XXX, născută la XXX, XXX, născut la XXX și XXX, născut la XXX, care

sunt lezate prin stabilirea spre încasare de la tatăl acestora, Pavel Cebotaru, al unui

cuantum al pensiei de întreținere al copilului minor XXX, care vine în contradicție

cu mărimea cotelor stabilite de art. 75 din Codul familiei.

2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, s-a admis acțiunea Irinei Cebotaru,

s-a încasat de la Pavel Cebotaru în beneficiul Irinei Cebotaru pensia pentru

întreținerea copilului minor XXX lunar, în mărime de 1/ din salariu și toate

4

veniturile, începând cu 30 octombrie 2013, până la majoratul copilului. Totodată,

s-a decăzut Pavel Cebotaru din drepturile părintești față de copilul XXX.

Chișinău, sediul Rîșcani, a emis titlu executoriu nr. 2-80/2017 privind încasarea

de la Pavel Cebotaru a pensiei de întreținere în beneficiul Irinei Cebotaru, pentru

întreținerea copilului minor XXX lunar, în mărime de 1/ din salariu și toate

4

veniturile, începând cu 30 octombrie 2013 până la majoratul copilului.

căsătoria între Pavel Cebotaru și Olga Cebotaru, în timpul căreia s-au născut trei

copii, XXX, născută la XXX, XXX, născut la XXX și XXX, născut la XXX.

1

Astfel, Pavel Cebotaru are în total patru copii minori, ceea ce presupune că, cota

lunară a pensiei de întreținere în mărime de 1/ din salariu și toate veniturile este

4

incorectă și prejudiciază drepturile și interesele legale ale celorlalți copii. Or, la

data de 29 octombrie 2013, când Irina Cebotaru a depus cererea de chemare în

judecată privind încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/ din salariu și alte

4

venituri ale pârâtului Pavel Cebotaru, ceilalți copii ai lui Pavel Cebotaru încă nu

se născuse.

4

veniturile în favoarea unui copil lezează drepturile celorlalți copii, care se află la

întreținerea lui Pavel Cebotaru, deoarece astfel Pavel Cebotaru, nu are

posibilitatea să le acorde o întreținere corespunzătoare, în așa fel fiind încălcate

drepturile legale ale copiilor minori XXX, XXX și XXX. Or, prin stabilirea unei

cote disproporționate a pensiei de întreținere, aceștia nu primesc mijloacele

necesare pentru întreținerea și dezvoltarea sa. În cazul dat, pentru a asigura o

întreținere echitabilă față de toți copiii pe care îi are Pavel Cebotaru la întreținere,

urmează sa fie anulat titlul executoriu nr. 2-80/17 din 24 septembrie 2018 și să fie

dispusă modificarea cuantumului pensiei de întreținere ținând cont de interesele

tuturor copiilor într-un mod echitabil.

documentul executoriu emis întru executarea acesteia urmează să fie evidențiată

prin stabilirea diferitor perioade, în dependență de faptul câți copii erau la

întreținerea lui Pavel Cebotaru: în perioada XXX – XXX, la întreținerea lui Pavel

Cebotaru erau 2 copii, în perioada XXX – XXX – trei copii, iar din XXX până în

prezent, la întreținerea lui Pavel Cebotaru sunt 4 copii.

condiționează necesitatea modificării cuantumului pensiei de întreținere încasată

prin hotărârea din 24 septembrie 2018 a Judecătoriei Chișinău, sediul Rîșcani, în

dosarul nr. 2-80/2017. Or, din anul 2013, starea familială a lui Cebotaru Pavel

s-a schimbat, numărul copiilor și a persoanelor aflate la întreținere s-a schimbat.

Circumstanța dată afectează starea lor materială, deoarece odată cu creșterea

numărului copiilor aflați la întreținere sunt majorate și cheltuielile necesare pentru

asigurarea copiilor cu cele necesare. Pe cale de consecință, instanța urmează să

țină cont de numărul de persoane aflate la întreținerea lui Pavel Cebotaru, dar și

de veniturile acestuia și să modifice cuantumul pensiei de întreținere, pentru a nu

neglija interesele tuturor copiilor minori aflați la întreținerea lui Pavel Cebotaru.

2

titlului executoriu nr. 2-80/17 din 24 septembrie 2018; modificarea cuantumului

pensiei de întreținere pentru perioada precedentă prin diferențierea perioadelor de

încasare a pensiei de întreținere, în dependență de numărul copiilor aflați la

întreținerea lui Pavel Cebotaru, ținând cont de interesele minorilor XXX, XXX și

XXX; încasarea de la Pavel Cebotaru a pensiei de întreținere în beneficiul Irinei

Cebotaru pentru întreținerea copilului minor XXX lunar, în mărime de 1/ din

8

salariu și toate veniturile.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

Centru, s-a respins cererea Pavel Cebotaru și Olga Cebotaru împotriva Irinei

Cebotaru cu privire la anularea titlului executoriu și modificarea cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor, ca fiind neîntemeiată (f.d. 54, 60-67).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

ca reprezentant legal în interesul copiilor minori XXX, XXX și XXX, reprezentați

de avocatul Alexandru Moloman, au depus cerere de apel nemotivată împotriva

hotărârii din 10 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar la 05

februarie 2024 cererea de apel motivată (f.d. 57, 58-59, 75-82).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Pavel Cebotaru și Olga Cebotaru, fiind menținută hotărârea din

10 noiembrie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru (f.d. 98, 99-108).

corect a ajuns la concluzia netemeiniciei cerințelor reclamanților Pavel Cebotaru

și Olga Cebotaru. Or, deși reclamanții solicită micșorarea pensiei de întreținere,

chiar și cu cuantumul actual, reclamantul Pavel Cebotaru achită o pensie mult mai

mică decât minimul necesar pentru întreținerea unui copil minor de vârsta fiicei

XXX.

ale Biroului Național de Statistică, în semestrul I al anului 2023, minimul de

existență pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-17 ani, în orașe mari, constituie

3

în medie 3 470,40 MDL lunar. Cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică

este unul orientativ și nu obligatoriu, iar minimul de existență, cheltuielile reale

de întreținere a unui copil în vârstă de la 7-17 ani fiind mult mai mari.

veniturile lui Pavel Cebotaru, ce constituie aproximativ 1 800 MDL lunar,

corespunde în mod real nevoilor minorei și necesităților de întreținere la această

vârstă, această sumă fiind rezonabilă. Or, suma pensiei de întreținere a copiilor

minori trebuie să fie reală și necesară, astfel încât să nu fie în detrimentul celuilalt

părinte. În speță, modificarea pensiei de întreținere prin micșorare până la 1/ cotă

8

din toate sursele de venit, pentru întreținerea copilului minor XXX, va fi în

defavoarea copilului minor.

de Apel Chișinău a considerat ca fiind neîntemeiată pretenția cu privire la

micșorarea cuantumului pensiei de întreținere, deoarece tată Pavel Cebotaru are

obligația de a participa la creșterea, educarea și întreținerea copiilor săi minori, la

un nivel și cuantum egal cu cel de al doilea părinte, la întreținerea căruia și cu care

domiciliază copilul după separarea părinților.

Pavel Cebotaru este în imposibilitate de a achita pensie de întreținere a copilului

minor XXX în mărime de 1/ din veniturile sale, deoarece mai are la întreținere

4

trei copiii minori, or, la caz, urmează a fi se ține cont în primul rând de în interesele

superioare ale copiilor minori și în baza cărora părinților le revine în primul rând

responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor lor

financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 20 martie 2024 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 432 alin. (l) lit. a), b) și e) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea

integrală a deciziei recurate și a hotărârii din 10 noiembrie 2023 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru, cu emiterea unei hotărâri noi de admitere integrală a

acțiunii (f.d. 110-115 recto-verso).

ARGUMENTELE RECURSULUI

reiterat circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în

4

cererea de chemare în judecată și cererea de apel, invocând suplimentar că

hotărârea primei instanțe și decizia instanței de apel sunt arbitrare, precum și se

bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

în mod arbitrar probatoriul și neîntemeiat au ajuns la concluzia că Pavel Cebotaru

achita o pensie de întreținere a copilului minor Letizia în sumă de 1 800 MDL, or,

inițial în 2019 și 2020 cuantumul pensiei de întreținere a constituit 1 620 MDL,

din martie 2021 până în decembrie 2023 – 1 900 MDL, iar din decembrie 2023 –

3 160 MDL. Astfel, nu este clar din care raționamente și probe instanța de apel a

identificat suma de 1 800 MDL lunar ca fiind pensia de întreținere a copilului

minor ce o achită Pavel Cebotaru.

lor că, începând cu decembrie 2023, Pavel Cebotaru achită pensia lunară de

întreținere a copilului în mărime de 3 160 MDL, dar nu 1 800 MDL. Reieșind din

aceasta, este incertă concluzia instanței de apel precum că Pavel Cebotaru achită

o pensie mult mai mică decât jumătate din minimul necesar pentru întreținerea

unui copil minor de vârsta fiicei XXX.

pensiei de întreținere în cuantum de 1/ din veniturile lui Pavel Cebotaru, ce

4

constituie aproximativ 1 800 MDL lunar, corespunde în mod real nevoilor

minorei și necesităților de întreținere la această vârstă, fiind rezonabilă. Or,

instanța de apel nici nu s-a clarificat dacă totuși pensia de întreținere este mult mai

mică decât minimul necesar sau corespunde în mod real nevoilor minorei, fiind o

sumă rezonabilă. Astfel de concluzii, care se contrazic între ele, certifică prezența

divergențelor în cauză, ceea ce este incompatibil cu principiul securității juridice

în sensul său larg.

repartizarea cheltuielilor de întreținere prin formulă, când 1/ din salariu și/sau din

4

alte venituri este destinată unui singur copil, iar suma rămasă revine pentru

întreținerea altor 3 copii minori, precum și întreținerea proprie a lui Pavel

Cebotaru, care la fel are cheltuieli legate de existența sa.

judecății era apărarea intereselor celor 3 copii minori ai lui Pavel Cebotaru (XXX,

XXX și XXX), iar instanțele ierarhic inferioare au omis să ia în calculul că acești

trei copii minori, la fel, au dreptul de a beneficia de o întreținere justă și

corespunzătoare a necesităților acestora. Or, în condițiile speței, s-a creat situația

5

în care, în timp ce un copil beneficiază de o cotă supraestimată, alții 3 sunt privați

de asigurarea condițiilor de viața necesare, deoarece aceste mijloace bănești sunt

luate din contul care este destinat pentru întreținerea lor.

s-au pronunțat în privința intereselor celorlalți copii minori și nu i-au luat în

considerare, deși aceleași date statistice sunt relevante și în raport cu ceilalți trei

copii, care au aceleași necesități ca și XXX. Acest fapt denotă că, instanțele

inferioare nu s-au condus de aceleași raționamente în privința celorlalți trei copii

și nu au examinat dacă aceștia sunt asigurați și ei cu un minim necesar.

alin. (1) și art. 110 din Codul familiei, deși aveau obligația de a argumenta din

care considerente în speță nu se ține cont de schimbarea situației familiale și

materiale ale lui Pavel Cebotaru, or, existența încă a 3 copii minori și respectiv

creșterea cheltuielilor legate de întreținerea și acestor copii este un fapt

indiscutabil.

este aplicată o cotă în mărime de 1/ , care este raportată situației unui singur copil.

4

Încasarea pensiei în mărime de 1/ din toate veniturile în favoarea unui singur

4

copil, lezează drepturile altor copii, care se află la întreținerea lui Pavel Cebotaru.

de o atitudine extrem de tendențioasă și de prejudecată față de Pavel Cebotaru,

având o abordare subiectivă și bazată pe aprecieri bazate pe calificative

sentimentale, dar nu al cadrului legal existent. Acest fapt este demonstrat și prin

concluzia instanțelor, care au reținut că, spre deosebire de minora XXX, copii

XXX, XXX și XXX sunt înconjurați de dragostea părintească de la ambii părinți.

instanței, un copil primește mai puțină dragoste părintească. O pensie de

întreținere, este o sumă care trebuie plătită pentru întreținere și care este achitată

sub formă de bani și nu poate fi pusă în legătură cauzală cu dragostea părintească

sau faptul dacă copilul are familie completă sau nu. Pensia de întreținere nu este

o plată de sancțiune pentru traiul separat sau compensare pentru faptul că părinții

s-au despărțit.

calificativul de „dragoste părintească”, totuși prima instanță și instanța de apel au

admis că minorii XXX, XXX și XXX sunt dezavantajați, în raport cu XXX.

6

apreciere faptului că, până la emiterea hotărârii judiciare de încasare pensiei de

întreținere, Pavel Cebotaru în mod regulat depunea bani prin intermediul

ÎS „Poșta Moldovei”, iar când veniturile sale se schimbau acesta achita o suma

mai mare pentru întreținerea minorei Cebotaru Letizia. Iar, separarea părinților nu

este o condiție pentru o atitudine preconcepută și negativă față de tatăl copilului

și încercarea de a compensa faptul traiului separat prin încasarea mijloacelor

bănești, or, Pavel Cebotaru depune toate eforturile necesare pentru a asigura toți

patru copii ai săi cu cele necesare și niciodată nu s-a eschivat de la întreținerea

minorei XXX.

contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție și că,

prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curți

Supreme de Justiție. Or, în cauze similare s-a constatat ca fiind justă și suficientă

încasarea pensiei de întreținere în mărime sumei fixe de 1 750 – 2 000 MDL.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

7

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

Curții Supreme de Justiție atestă că, potrivit scrisorii de expediere a actului

judecătoresc cu numărul de ieșire 2507, copia deciziei motivate din 20 martie

2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată la 06 iunie 2024 pentru notificare

participanților la proces (f.d. 109). Însă, la materialele cauzei lipsesc înscrisuri în

baza cărora ar putea fi stabilit momentul comunicării efective a copiei deciziei

motivate a instanței de apel.

Justiție consideră că, în speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în

interiorul termenului legal, deoarece cererea de recurs a fost depusă în data de 24

iulie 2024 (f.d. 110).

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

8

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recurs nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurenților cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Chișinău și nu relevă interpretarea contrară a legii

și aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta

s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor,

respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Chișinău și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

9

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Chișinău, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services contra Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

10

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Pavel Cebotaru

și Olga Cebotaru, care acționează ca reprezentant legal în interesul copiilor minori

XXX, XXX și XXX, ca fiind vădit neîntemeiat.

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul lui Pavel Cebotaru și Olga Cebotaru,

reprezentant legal al minorilor XXX, XXX și XXX.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

11