2ra-217/24 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor

2ra-217/24 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursurilor declarate de Ruslan Ursu și

reprezentatul acestuia, avocatul Igor Filip, precum și de Natalia Rusnac,

reprezentată de avocatul Iurii Guzun,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Natalia Rusnac împotriva lui Ruslan Ursu cu privire la modificarea cuantumului

și modului de încasarea a pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-217/24

nr. PIGD 2-22175749-01-2ra-19032024)

Recurs inadmisibil în temeiul art. 433 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură

civilă, ca fiind depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art. 434.

Argumentele recursului nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă (în vigoare după 01 septembrie 2023).

Judecătoria Edineț, sediul Briceni, jud. P. Dolghieri

Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu

16 iulie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de

Ruslan Ursu, reprezentat de avocatul Igor Filip,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Stela Procopciuc, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată împotriva lui Ruslan Ursu cu privire la modificarea cuantumului și

modului de încasarea a pensiei de întreținere a copiilor minori.

iunie 2006 – 31 decembrie 2014, s-a aflat în relație de căsătorie cu Ruslan Ursu.

În rezultatul relației, au doi copii minori, XXX, născut la XXX și XXX, născut la

XXX, care după desfacerea căsătoriei au rămas la educația și întreținerea mamei.

s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor și s-a încasat de la Ruslan

Ursu în beneficiul Nataliei Rusnac pensia pentru întreținerea copiilor în sumă

bănească fixă în mărime de câte 800 MDL pentru fiecare copil.

chemare în judecată împotriva lui Ruslan Ursu, prin care a solicitat modificarea

pensiei de întreținere a copiilor de la 800 MDL la 1 500 MDL lunar pentru fiul

Cristian și 1 200 MDL lunar pentru fiului Maxim, precum și compensarea

cheltuielilor suplimentare în mărime de 4 950 MDL.

a fost confirmată tranzacția de împăcare din 24 februarie 2022, încheiată între

Natalia Rusnac și Ruslan Ursu, fiind modificată pensia de întreținere a copiilor,

încasată în baza hotărârii din 05 iunie 2019 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,

din suma bănească fixă în mărime de 800 MDL lunar pentru fiecare copil, în suma

de 30 000 MDL anual pentru ambii copii, începând cu data de 17 decembrie 2021

și până la atingerea majoratului de către copii, suma respectivă urmând a fi

achitată de către Ruslan Ursu până la data de 31 iulie, a fiecărui an.

1

întreținere în sumă bănească fixă în mărime de 30 000 MDL anual, pentru doi

copii, ceea ce constituie câte 1 250 MDL lunar pentru un copil.

indicele prețurilor de consum a constituit 124,51 %, iar rata inflației în aceiași

perioadă a constituit 24,51 %, ceea ce înseamnă că preturile la mărfuri și servicii

s-au majorat cu 24,51 %.

Ruslan Ursu în beneficiul său în temeiul tranzacției din 24 februarie 2022,

confirmate prin încheierea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul

Briceni, a devenit vădit insuficientă pentru a asigura copiilor o întreținere

adecvată, chiar și în cazul când ambii părinți sunt obligați să contribuie în egală

măsură la întreținerea copiilor săi minori. Cu atât mai mult că, fiul Cristian a

devenit elev la școala profesională din or. Briceni, fapt ce a influențat la majorarea

considerabilă a cheltuielilor pentru întreținerea acestuia.

angajat oficial în câmpul muncii, dar are venituri nedeclarate suficiente pentru a

asigura întreținerea materială necesară a fiilor săi.

în prezent în câmpul muncii, deoarece are la întreținere încă un copil minor în

vârstă de 4 ani, care are nevoie de îngrijire și supraveghere permanentă. Ea nu are

în proprietate bunuri imobile, inclusiv terenuri agricole și nu practică nici o

activitate de întreprinzător, deci nu dispune de alte surse de venit.

copiilor minori prevăzut în tranzacția din 24 februarie 2022 și confirmat prin

încheierea judecătorească din 01 martie 2022, adică o dată în an, lezează grav

dreptul copiilor minori la o întreținere materială adecvată din partea tatălui,

deoarece această întreținere urmează a satisface necesitățile zilnice ale copiilor,

urmând a fi acordată în mod regulat și în intervale de timp relativ mai reduse.

suficient de asigurare materială, precum și de la obligația părinților de a asigura

copiilor săi o dezvoltare normală și un trai decent, reclamanta a consider necesară

majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiul XXX până la suma de

2 000 MDL lunar, iar pentru fiul XXX până la suma de 1 700 MDL lunar.

judecată modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori XXX și

XXX, încasate de la Ruslan Ursu în beneficiul Nataliei Rusnac prin încheierea din

2

01 martie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, cu încasarea de la Ruslan

Ursu, în beneficiul Nataliei Rusnac a pensiei pentru întreținerea fiului XXX în

sumă bănească fixă în mărime de 2 000 MDL lunar, până la atingerea de către

copil a majoratului sau până la schimbarea situației materiale a părților și a pensiei

pentru întreținerea fiului XXX în sumă bănească fixă în mărime de 1 700 MDL

lunar, până la atingerea de către copil a majoratului sau până la schimbarea

situației materiale a părților. Totodată, reclamanta a solicitat compensarea de la

Ruslan Ursu în beneficiul său a cheltuielilor de asistență juridică.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

s-a admis integral acțiunea depusă de Natalia Rusnac și s-a modificat cuantumul

pensiei de întreținere a copiilor minori XXX și XXX, stabilită prin încheierea din

01 martie 2022 a udecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin care s-a confirmat

tranzacția de împăcare din 24 februarie 2022, încheiată între Ruslan Ursu și

Natalia Rusnac. S-a încasat de la Ruslan Ursu în beneficiul Nataliei Rusnac pensia

de întreținere a copilului minor XXX în sumă bănească fixă de 2 000 MDL lunar,

începând cu data de 01 decembrie 2022 până la atingerea majoratului de către

copil sau schimbării situației. S-a încasat de la Ruslan Ursu în beneficiul Nataliei

Rusnac pensia de întreținere a copilului minor XXX în sumă bănească fixă de

1 700 MDL lunar, începând cu data de 01 decembrie 2022 până la atingerea

majoratului de către copil sau schimbării situației. Totodată, s-au compensat din

contul lui Ruslan Ursu în beneficiul Nataliei Rusnac cheltuielile de judecată în

sumă de 2 000 MDL pentru asistența juridică și s-a încasat de la Ruslan Ursu în

beneficiul statului taxa de stat în cuantum de 150 MDL (f.d. 31-32, 46-56).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

împotriva hotărârii din 23 ianuarie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, iar

la 08 iunie 2023, prin intermediul oficiului poștal, cererea de apel motivată

(f.d. 34, 78-79, 81„a”).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

apelul declarat de Ruslan Ursu și s-a modificat hotărârea din 23 ianuarie 2023 a

Judecătoriei Edineț, sediul Briceni, prin micșorarea cuantumului pensiei de

întreținere încasat de la Ruslan Ursu în beneficiul Nataliei Rusnac pentru

întreținerea copilului minor XXX de la 2 000 MDL la 1 600 MDL lunar și a

copilului minor XXX de la 1 700 MDL la 1 600 MDL lunar. În rest, hotărârea s-

a menținut (f.d. 101, 102-106 recto-verso).

3

solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținere pot beneficia, în egală

măsură, ambii părinți, în dependență de starea materială și familială a acestora,

fiind suficientă în acest sens, întrunirea cel puțin a uneia din aceste ipoteze, însă

schimbarea situației nu trebuie să fie formală, ci esențială.

Național de Statistică, minimul de existență pentru semestru II din anul 2022

pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-17, în republică, a constituit 2 855 MDL,

din ce rezultă că fiecare părinte ar trebui să contribuie la întreținerea unui copil cu

vârsta până la 17 ani cu minim 1 427,50 MDL.

existență, însă cheltuielile reale de întreținere a unui copil sunt mult mai mari. Din

acest considerent, s-a apreciat ca fiind întemeiată pretenția reclamantei Natalia

Rusnac cu privire la majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori, doar că nu în mărimea sumelor solicitate.

ca fiind prea mari și necesare de a fi micșorate. În acest sens, Curtea de Apel Bălți

a învederat că, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,

ce urmează a fi încasat de la Ursu Ruslan, urmează a se ține cont de faptul că, la

momentul depunerii cererii de chemare în judecată, minorul XXX a devenit elev

la școala profesională din or. Briceni și este încadrat în grad de dizabilitate din

cauza unei afecțiuni din copilărie, circumstanțe ce influențează considerabil la

cheltuielile pentru întreținerea acestuia.

Curtea de Apel Bălți a consideră necesar de a dispune micșorarea sumei dispuse

spre încasare cu titlu de pensie de întreținere a copilului XXX de la 2 000 MDL

la 1 600 MDL lunar și a copilului minor XXX de la 1 700 MDL la 1 600 MDL

lunar.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

depus prin intermediul poștei electronice, cerere de recurs împotriva deciziei din

09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. a), b) și

c) din Codul de procedură civilă, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și

pronunțarea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii ca fiind neîntemeiată și/sau

încetarea procesului în temeiul art. 265 alin. (2) din Codul de procedură civilă (pe

motivul existenței încheierii din 01 martie 2022 a Judecătoriei Edineț, sediu

Briceni (în dosarul nr. 2-1211/21) asupra aceluiași obiect și între aceleași părți) și

4

cu încasarea din contul lui Ruslan Ursu a pensiei de întreținere a copiilor minori

în cuantum de 1/ din venitul oficial, conform certificatului de salariu anexat

3

(f.d. 113, 114-116 recto-verso, 120-122).

Filip, au depus repetat cerere de recurs (f.d. 120-122).

a depus prin intermediul oficiului poștal cererea de recurs împotriva deciziei din

09 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți, în temeiul art. 432 alin. (l) lit. e) din

Codul de procedură civilă, solicitând casarea integrală a deciziei recurate și

menținerea hotărârii din 23 ianuarie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni

(f.d. 124-127, 128 „a”).

ARGUMENTELE RECURSULUI

de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de apel, invocând

suplimentar că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, or, aceasta l-a

obligat la plata pensiei de întreținere a copiilor minori în cuantum total de 3 200

MDL lunar, deși conform materialelor cauzei el are un salariul de 4 400 MDL,

fapt confirmat prin certificatul de salariu anexat la materialele dosarului. Astfel,

nu s-a ținut cont de cadrul legal, prin prisma căruia pensia de întreținere nu poate

depăși 1/ din salariu, ceea ce constituie 1 467 MDL.

3

25.1. Ruslan Ursu a menționat că, obligațiile de întreținere sunt solidare în

aplicabilitate față de părinți și o parte nu poate fi favorizată în coraport cu cealaltă.

Astfel, încasarea pensiei de întreținere în cuantum de 3/ din salariul tatălui Ruslan

4

Ursu constituie o de-favorizare a drepturilor sale în coraport cu obligațiile de

întreținere ale mamei Natalia Rusnac.

25.2. Succesiv, recurentul Ruslan Ursu a notat că, instanța de apel nu s-a

expus asupra cerinței sale cu privire la încetarea procesului în temeiul art. 265 din

Codul de procedură civilă, pe motiv că există o hotărâre judecătorească cu privire

la același obiect și între aceleași părți (încheierea din 01 martie 2022 a Judecătoriei

Edineț, sediu Briceni, în dosarul nr. 2-1211/21).

25.3. În opinia recurentului Ruslan Ursu, hotărârea judecătorească emisă în

prezenta cauză, de fapt, constituie o imixiune într-o tranzacție de împăcare între

părți și în actul judecătoresc deja înfăptuit.

25.4. Finalmente, recurentul Ruslan Ursu a atras atenția asupra faptului că,

gradul de dezabilitate a fiului XXX este consecința unui accident rutier, de

producerea căruia a fost recunoscură vinovată conducătorul auto Inga Bostan

(sentința în dosarul nr. 1-62/2017). Astfel, prin prisma art. 62 alin. (4) din Codul

5

familiei, Natalia Rusnac poartă răspundere pentru exercitarea drepturilor

părintești în detrimentul intereselor copiilor, deoarece nu a înaintat pretenții

materiale în interesele copilului minor împotriva conducătorului auto Inga Bostan,

care este culpabilă de producerea invalidității copilului minor.

circumstanțele de fapt și de drept ale speței, similare celor cuprinse în cererea de

chemare în judecată și în referința depusă pe marginea cererii de apel, suplimentar

invocând că instanța de apel a dat o apreciere vădit nerezonabilă și eronată

probelor prezentate și a emis o decizie arbitrară.

26.1. Recurenta Natalia Rusnac a considerat că, modificând hotărârea

instanței de fond, instanța de apel a dat o apreciere vădit nerezonabilă probelor

prezente în materialele dosarului și a micșorat fără nici un temei cuantumul

pensiei de întreținere a copiilor minori, stabilit prin hotărârea primei instanțe. Or,

la determinarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, instanțele

judecătorești urmează să pornească de la interesul superior al copilului, care are

dreptul la un nivel suficient de asigurare materială din partea părinților sau, după

caz, a reprezentanților săi legali.

26.2. În opinia recurentei Natalia Rusnac, datele Biroului Național de

Statistică privind minimul de existență a unui copil minor în vârstă de 7-17 ani

pentru semestrul II al anului 2022, la care se face referire în decizia recurată, nu

constituie o normă legală imperativă de la care nu se permite derogare, dar

urmează a fi apreciate cu titlu de circumstanță importantă ca nivelul minim, de la

care instanța de judecată pornește la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere.

Astfel, la caz, urma a se da apreciere circumstanțelor specifice, și anume că fiul

Cristian a atins deja vârsta de 17 ani și este elev la o școală profesională din

or. Briceni și are afecțiuni fizice, fiind o persoană cu dizabilități. Din aceste

considerente, pentru întreținerea șui sunt necesare cheltuieli mult mai ridicate. La

fel, trebuia să se țină cont de majorarea permanentă a prețurilor la toate mărfurile

și serviciile de larg consum, precum și a ratei inflației. Respectiv, pensia de

întreținerea a copiilor minori în mărime de 1 600 MDL lunar nu corespunde

interesului primordial al copiilor, care au dreptul la un nivel suficient de asigurare

materială. Cu atât mai mult că, intimatul Ruslan Ursu este apt de muncă și are

posibil ițea de a activa și de a obține venituri suficiente pentru a le acorda copiilor

săi o întreținere, care să le asigure o dezvoltare normală și un trai decent.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

„(1) Pot fi atacate cu recurs deciziile pronunțate de curțile de apel în calitatea lor de

instanțe de apel, cât și hotărârile pronunțate de curțile de apel.”

6

„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.”

„(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv

un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:

a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);

a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția

cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);

b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;

c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;

d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;

e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru

dezvoltarea jurisprudenței;

f) recursul este vădit neîntemeiat.

(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil

în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții

Supreme de Justiție și se expediază părților.”

7

„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în

interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate

de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să

încheie un ansamblu de acte.”

„(1) Actele de procedură se efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care

nu este stabilit prin lege, termenul de procedură se fixează de către instanța

judecătorească.

(2) Termenul de procedură se instituie prin indicarea unei date calendaristice, datei

comunicării actului de procedură, a unei perioade sau prin referire la un eveniment

viitor și cert că se va produce. În ultimul caz, actul de procedură poate fi efectuat în

decursul întregii perioade.

(3) Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment

în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de

procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în

considerare la calcularea termenului.”

„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului

prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage

după sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu

prevede altfel.”

„(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică

participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul

persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire,

prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat

de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului

cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.”

„(5) ... Dacă părțile și alți participanți la proces sunt reprezentați de avocați, citațiile

și înștiințările se expediază la sediul avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu

de citare a participanților. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa

electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră

recepționate de către părți și alți participanți la proces.”

„(4) Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale

sunt obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate

de ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.”

8

MOTIVAREA INSTANȚEI

necesar de a se expune în privința recursului declarat de Natalia Rusnac,

reprezentată de avocatul Iurii Guzun.

Codul de procedură civilă, termenul de declarare a recursului de 2 luni, de la data

comunicării deciziei integrale.

Apel Bălți a adoptat decizie prin care a admis apelul declarat de Ruslan Ursu și a

modificat hotărârea din 23 ianuarie 2023 a Judecătoriei Edineț, sediul Briceni,

prin micșorarea cuantumului pensiei de întreținere încasat de la Ruslan Ursu în

beneficiul Nataliei Rusnac pentru întreținerea copilului minor XXX de la 2 000

MDL la 1 600 MDL lunar și a copilului minor XXX de la 1 700 MDL la 1 600

MDL lunar. În rest, hotărârea s-a menținut (f.d. 101, 102-106 recto-verso).

primei instanțe, cât și în fața instanței de apel, drepturile și interesele reclamantei-

recurente, Nataliei Rusnac, au fost reprezentate și apărate de către avocatul Iurii

Guzun, în baza contractului de asistență juridică nr. 29 noiembrie 2022 și a

împuternicirilor eliberate prin mandatul de avocat seria și numărul MA 1883557

din 29 noiembrie 2022 (f.d. 14).

„roxana.iacubovscaia@justice.md”, decizia motivată din 09 noiembrie 2023 a

Curții de Apel Bălți a fost notificată în mod electronic reprezentantului Nataliei

Rusnac, avocatului Iurii Guzun, în data de 12 ianuarie 2024 (f.d. 107 verso).

pentru Nataliei Rusnac și avocatul Iurii Guzun, începutul curgerii termenului de

declarare a recursului a început a curge din ziua imediat următoare comunicării

deciziei motivate a Curții de Apel Bălți, adică din 13 ianuarie 2024, iar termenul

limită fiind 13 martie 2024, ora 00:00.

Guzun a depus cererea de recurs prin intermediul oficiului poștal la data de 15

martie 2024 (f.d. 124-127, 128 „a”).

Justiție consideră inadmisibilă cererea de recurs depusă de Natalia Rusnac,

reprezentată de avocatul Iurii Guzun, împotriva deciziei din 09 noiembrie 2023 a

9

Curții de Apel Bălți, din motiv că a fost depusă cu omiterea evidentă a termenului

legal prevăzut la art. 434 din Codul de procedură civilă.

avocatul Igor Filip, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție atestă că,

potrivit extrasului din poșta electronică Zimbra cu adresa

„roxana.iacubovscaia@justice.md”, copia deciziei motivate din 09 noiembrie

2023 a Curții de Apel Bălți a fost notificată în mod electronic în data de 12

ianuarie 2024 (f.d. 107 verso). Astfel, în speță, calea de atac în ordine de recurs

se consideră a fi demarată în interiorul termenului legal, deoarece Ruslan Ursu,

reprezentat de avocatul Igor Filip, a depus cererea de recurs la 19 februarie 2024

(f.d. 113).

acestuia, avocatul Igor Filip, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

învederează că, din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile

Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate

veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un

drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă

o motivare suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

invocate în recursuri nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul

de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțată de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea contrară a legii și

aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar

baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu

constituie temei de casare a deciziei recurate.

10

recursul depus conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse în fața

Curții de Apel Bălți și cărora le-a fost dată apreciere în mod corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în prima instanță,

în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care

se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar

exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea

tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat

o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Bălți și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către Curtea de Apel

Bălți, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unui

asemenea pretins argument, completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder contra

Regatului Unit, § 38; Stanev contra Bulgariei (MC), § 230]. Acesta este în special

cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

11

anumită marjă de apreciere (Luordo contra Italiei, § 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services contra Franței, § 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem.

(Botten contra Norvegiei, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p. 141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers contra Suediei, 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

de Justiție ajunge la concluzia de a declara inadmisibil recursul lui Ruslan Ursu și

a reprezentatului acestuia, avocatului Igor Filip, ca fiind vădit neîntemeiate.

art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibile recursurile lui Ruslan Ursu și a reprezentatului acestuia,

avocatului Igor Filip, precum și cel al Natalia Rusnac, reprezentată de avocatul

Iurii Guzun.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni

12