2ra-1128/24 — cu privire modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- cu privire modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor
- Temei legal
- temeiurile inadmisibilitatii recursului
2ra-1128/24 — cu privire modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de către
Olga Russu și avocatul Alexandr Russu, în interesele Olgăi Russu,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată
depusă de către Olga Russu împotriva lui Ruslan Chiperi cu privire
la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor
și compensarea cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 16 iulie 2024 a Curții de Apel
Chișinău, prin care s-a admis cererile de apel declarate de avocatul
Vladimir Buga, în interesele lui Ruslan Chiperi și s-a modificat
hotărârea din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru,
(Dosarul nr. 2ra-1128/24
NR. PIGD 2-23091523-01-2ra-08112024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023.
Invocarea declarativă a art. 432 alin. (1) lit. a), b), d) e) din Codul de
procedură civilă nu constituie temei pentru admisibilitatea
recursului.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. O. Boțan,
Curtea de Apel Chișinău, jud. R. Pulbere, A. Cașcaval, D. Pulbere,
26 martie 2025
Copia corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea recursului declarat de
Olga Russu și avocatul Alexandr Russu, în interesele Olgăi Russu
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni,
Ion Malanciuc, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 iunie 2023, Olga Russu a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Ruslan Chiperi, prin care a solicitat modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de
judecată.
În susținea acțiunii reclamanta Olga Russu a indicat că s-a aflat în
relații de căsătorie cu Ruslan Chiperi în perioada 2006-2017.
Împreună cu pârâtul au un copil minor comun, XXXX, anul nașterii
XXXXX.
În anul 2016 a fost desfăcută căsătoria dintre Olga Russu și Ruslan
Chiperi, iar instanța a determinat domiciliul copilului minor cu mama.
Reclamanta a relatat că, Ruslan Chiperi este angajat în câmpul muncii
în Germania, lucrând șofer de tir internațional având un venit lunar în
mărime de 45 000 lei.
A susținut că, venitul nu-i permite asigurarea necesităților adecvate
pentru creșterea și dezvoltarea decentă a copilului, precum alimentația,
procurarea hainelor, rechizitelor școlare, tratamentul medical, plățile în
fondul școlii, frecventarea secțiilor de sport, odihna copilului în timpul
vacanțelor de toamnă, iarnă, primăvară și vară.
Consideră că, stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copilului
în mărime de 2 500 lei vizează nemijlocit interesele acestuia, posibilitățile
copilului de a beneficia de studii și servicii medicale calitative, de o odihnă
mai bună și de activități extrașcolare (accesibile doar contra plată), precum
și de alte beneficii, la care ar avea acces copilul, în condițiile executării cu
bună credință de către pârât a obligației de achitare a unei pensii de
întreținere în decente.
A notat că, caz similar pentru obligarea pârâtului la achitarea perioadei
anterioare a pensiei alimentare este dosarul Victoria Russu vs Andrei Russu,
unde reclamanta Victoria Russu s-a adresat inițial în instanța judecatorească
1
în anul 2014, la care insanța a respins cererea cu privire la obligarea pârâtului
la achitarea pensiei de întreținere. Ulterior, în 2015 reclamanta a depus din
nou o cerere de chemare în judecată cu privire la încasarea pensiei de
întreținere din data adresării inițiale în instanța de judecată, adică din 2014
și instanța a admis cererea reclamantei. A indicat că, din momentul divorțului
pârâtul nu a contribuit cu nimic față de copilul minor.
Astfel, reclamanta Olga Russu a solicitat emiterea unei hotărâri
suplimentare asupra cererilor de chemare în judecată din 2016 cu privire la
obligarea pârâtului la achitarea pensiei alimentare și stabilirea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului în mărime de 2 500 lei începând cu data
adresării în instanța de judecată adică din anul 2016 și până la atingerea
majoratului copilului minor XXXX în beneficiul reclamantei Olga Russu și
compensarea cheltuielilor de judecare.
La 05 februarie 2024, avocatul Svetlana Mazur, în interesele Olgăi
Russu, a depus o cerere de concretizare, prin care a solicitat modificarea
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor stabilit prin hotărârea
din 03 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin majorarea
acestuia de la 1 135 lei până la 5 000 lei lunar, începând cu data depunerii
acțiunii până la atingerea majoratului de către copil. (f.d. 86-89, vol. I)
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a admis în parte cererea de chemare în judecată depusă de Olga
Russu.
S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere încasată de la Ruslan
Chiperi în beneficiul Olgăi Russu, pentru întreținerea copilului minor
XXXXX, anul nașterii XXXXX, stabilit în temeiul hotărârii din 03 februarie
2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în mărime de 1 135,80 lei lunar,
până la atingerea majoratului de către copil.
S-a încasat de la Ruslan Chiperi în beneficiul Olgăi Russu pensia de
întreținere a copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, în sumă
bănească fixă în mărime de 3 000 lei lunar, începând cu 23 iunie 2023 până
la atingerea majoratului de către copil.
În rest, acțiunea s-a respins ca neîntemeiată.
S-a încasat de la Ruslan Chiperi în beneficiul statului taxa de stat în
mărime de 2 160 lei.
Prin încheierea din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, s-a corectat eroarea mecanică de calcul enunțată din cuprinsul
2
dispozitivului hotărârii din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
centru, anume:
S-a corectat în numărul dispozitivului hotărârii din 12 martie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din „nr. 2-23116760-12-2-11082023-1
(Dosarul nr. 2-16707/23)” în numărul corect „nr. 2-23091523-12-2-27062-
23-1 Dosarl nr. 2-12879/23”.
S-a corectat aliniatul 5 (cinci) al părții dispozitive din cuprinsul
hotărârii din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, din: „Se
încasează de la Ruslan Chiperi în beneficiul statului taxa de stat în mărime
de 2160 lei (două mii una sută șaizeci, 00) lei”, în aliniatul corect:
„Se încasează de la Ruslan Chiperi în beneficiul statului taxa de stat
în mărime de 1080 (una mie optzeci, 00) lei.”
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 03 aprilie 2024, avocatul Vladimir Buga, în interesele lui Ruslan
Chiperi, a declarat apel împotriva hotărârii din 12 martie 2024 a Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea cererii de apel, casarea
hotărârii primei instanțe cu emiterea unei noi decizii de respingere a acțiunii.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 16 iulie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
apelul declarat de avocatul Vladimir Buga, în interesele lui Ruslan Chiperi.
S-a modificat hotărârea din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, pronunțată în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă
de Olga Russu împotriva lui Ruslan Chiperi cu privire la modificarea
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea
cheltuielilor de judecată, în partea cuantumului pensiei de întreținere a
copilului minor prin micșorarea acestuia de la 3 000 lei până la 2 000 lei. În
rest, hotărârea din 12 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul centru s-a
menținut.
Pentru a decide astfel, reținând particularitățile și circumstanțele
speței, instanța de apel verificând legalitatea și temeinicia hotărârii primei
instanțe, a constatat că urmează a fi modificarea hotărârii primei instanțe în
partea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, reieșind din
următoarele considerente.
Instanța de apel a reținut că, Ruslan Chiperi nu este de acord cu
modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minori, privind
majorarea cuantumului pensiei de întreținere de la 1 135,80 lei până la 3 000
lei pentru copil, invocând că, nu este angajat în câmpul muncii nici pe
teritoriul Republicii Moldova nici peste hotarele țării, situația financiară a sa
3
nu s-a schimbat de la pronunțarea hotărârii judecătorești din 03 februarie
2023, iar suma de 3 000 lei lunar este una exagerată și urmărește scopul de a
pune doar în sarcina lui problema întreținerii copilului minor.
Astfel, la încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă,
instanțele judecătorești urmează să țină cont de starea materială și familială
a părților și de alte circumstanțe importante, după cum ar fi informația
eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea minimului de
existență pentru un copil. Potrivit informației Biroului Național de Statistică,
pentru semestru II al anului 2023, minimul de existență pentru un copil cu
vârsta cuprinsă între 7-17 ani constituie 3 167 lei. Prin urmare, încasarea
pensiei în mărime de 3 000 lei lunar, ce constituie 100% din minimul de
existență pentru un copil, stabilit de Biroul Național de Statistică, nu este
echitabilă, or, sarcina de întreținere a copilului minor le revine ambilor
părinți în mod egal.
Respectiv, instanța de apel a ajuns la concluzia de a modifica hotărârea
primei instanțe în partea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor,
prin micșorarea acestuia de la 3 000 lei până la 2 000 lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 08 noiembrie 2024, Olga Russu și avocatul Alexandr Russu, în
interesele Olgăi Russu, a declarat recurs împotriva deciziei din 16 iulie 2024
a Curții de Apel Chișinău, prin care a solicitat admiterea recursului, casarea
deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii primei instanțe, sau a
dispune trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
SOLICITAREA RECURENTEI
În motivarea recursului, recurenta a invocat că nu este de acord cu
decizia instanței de apel deoarece instanța și-a motivat soluția prin faptul
interpretării legii care este una contrară jurisprudenței uniforme a Curți
Supreme de Justiție, se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor. În drept a invocat art. 432 alin. (1) lit. a), b), d), e)
din Codul de procedură civilă în redacția de la 01 septembrie 2023.
Recurenta consideră că instanța de apel a omis să analizeze și să
argumenteze aspectul că ea este părintele cu care copilul minor a rămas să
locuiască. Respectiv, își execută nu numai obligația patrimonială de
întreținere a copilului, dar și obligații nepatrimoniale față de copil, și anume,
educația, creșterea și îngrijirea zilnică a copilului minor, însă tatăl copilului
nu a probat că contribuie suplimentar pentru dezvoltarea și creșterea
4
copilului. Astfel, instanța de apel, urma să conchidă că suma de 3 000 lei este
o sumă necesară pentru a acoperi interesele restante ale copilului minor.
A susținut că instanța de apel nu a reținut argumentul că cuantumul
stabilit de Biroul Național de Statistică este unul orientativ și de fapt nefiind
obligatoriu.
Recurenta a invocat practica Curții Supreme de Justiție, și anume,
deciziile nr. 2ra-1247/22 din 07 decembrie 2022 și nr. 2ra-1099/22 din 07
decembrie 2022. Astfel, instanței îi revine sarcina de a stabili acel interes
superior al copilului.
Totodată, consideră că instanța de apel urma să pună în discuție
necesitatea audierii copilului minor în ședința de judecată pentru a înțelege
și din explicațiile acestuia care sunt necesitățile lunare patrimoniale ale
acestuia sau aproximative.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 al Codului de procedură civilă prevede următoarele:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de
decădere și nu poate fi restabilit.”
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs
menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la
16 iulie 2024 și a expediat-o participanților la proces la 19 septembrie 2024,
fapt confirmat prin scrisoarea de expediere prin poșta terestră, însă
confirmarea recepționării la materialele cauzei lipsește (f. d. 22, vol. II).
Astfel, recursul declarat la data de 08 noiembrie 2024 de Olga Russu și
avocatul Alexandr Russu, în interesele Olgăi Russu, este în termen.
La 18 noiembrie 2024 a Curții Supreme de Justiție a expediat, prin
intermediul poștei electronice, intimatului Ruslan Chiperi și avocatului
Vladimir Buga, copia recursului declarat de Olga Russu și avocatul Alexandr
Russu, în interesele Olgăi Russu și s-a comunicat dreptul de depunere, în
termen de până la o lună, a referinței, cu expunerea asupra obiecțiilor
materiale și procedurale invocate în cererea de recurs (f. d. 44, 45, vol. II).
Intimatul Ruslan Chiperi la 27 noiembrie 2024 a depus referință, prin care a
solicitat a respingerea recursul depus de Olga Russu și avocatul Alexandr
Russu, în interesele Olgăi Russu, fiind abuziv, ori a fost încetată procedura
de executare intentată în baza deciziei din 16 iulie 2024 a Curții de apel
Chișinău. (f.d. 46-50, vol. II)
5
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun
de a învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative
(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție)
nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare din 18 august 2023, cu excepția art. IV,
V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII – 01 septembrie 2023, publicată în Monitorul
Oficial al Republicii Moldova nr. 318-321 art. 570 din 18 august 2023, au
fost introduse modificări în Codul de procedură civilă, inclusiv la capitolul
XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva actelor de
dispoziție ale curților de apel. În această consecvență, se deduce că
admisibilitatea recursului depus de Olga Russu și avocatul Alexandr Russu,
în interesele Olgăi Russu, împotriva deciziei din 16 iulie 2024 a Curții de
Apel Chișinău, va fi examinată prin prisma temeiurilor stipulate în redacția
art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.
Art. 433 alin. (1), lit. a) din Codul de procedură civilă relevă că:
„Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)”
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă reglementează că:
„ Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un
apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea
vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere
irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1)
și (2) din Codul de procedură civilă.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că
procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul
de procedură civilă (în redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de
la 01 septembrie 2023).
Din analiza recursului declarat de Olga Russu și avocatul Alexandr
Russu, în interesele Olgăi Russu rezultă că, drept temei de declarare a
recursului au fost invocate prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b), d), e) din
Codul de procedură civilă (vezi pct. 33).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că
argumentele invocate în cererea de recurs nu se încadrează în limitele
stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de casare a hotărârii
contestate, or, motivele invocate în cererea de recurs sunt similare celor
invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanța de apel
s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
De asemenea, motivele menționate în cererea de recurs sunt similare
celor invocate în cadrul judecării anterioare a cauzei, asupra căror instanța
de apel, s-a pronunțat corespunzător cu respectarea prevederilor legale.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea repetată
a situației (redată în instanța de fond), nu constituie temei de casare a deciziei
contestate, or, recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are un caracter
devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție remarcă că potrivit
regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de procedură
civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către
instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul
dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii
sunt în afara controlului instanței de recurs.
În contextul prevederilor art. 432 alin. (2) din Codul de procedură
civilă, în cazul invocării inclusiv în recurs de către recurent a temeiurilor
conținute la art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs
verifică sub aspectul dat temeiurile recursului.
La acest aspect, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în
jurisprudența sa constantă, statuează că, dreptul de acces la instanță nu este
absolut. Există limitări implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului
7
Unit, p. 38, cauza Stanev împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în
special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși
natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această
privință de o anumită marjă de apreciere (cauza Luordo împotriva Italiei, p.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru
un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).
Procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).
Din considerentele redate, completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează că recursul declarat de Olga Russu și avocatul
Alexandr Russu, în interesele Olgăi Russu, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare la data
depunerii recursului și drept urmare prin prisma art. 433 alin. (1) lit. a),
urmează a fi considerat inadmisibil.
Din aceste motive, în conformitate cu art. art. 431 alin. (1) și (2), art.
433 alin. (1) lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de către Olga Russu și avocatul
Alexandr Russu, în interesele Olgăi Russu, împotriva deciziei din 16 iulie
2024 a Curții de Apel Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Ion Malanciuc
8