2r-186/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor, si încasarea cheltuielilor suplimentare
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor, si încasarea cheltuielilor suplimentare
- Temei legal
- temeiurile declarării recursului
2r-186/25 — modificarea cuantumului pensiei de întretinere a copilului minor, si încasarea cheltuielilor suplimentare (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
D E C I Z I E
cu privire la admiterea recursului declarat de Ion Poiata, reprezentat de
avocatul Lilian Timotin,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Svetlana Poiata împotriva lui Ion Poiata cu privire la modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor, și încasarea cheltuielilor suplimentare,
împotriva încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru,
(Dosarul nr. 2r-186/25
PIGD Nr.2-23118726-01-2r-21052025)
Respingerea pripită de către instanța de apel a cererii privind repunerea în termenul de
declarare a apelului, fără a fi analizate toate circumstanțele. Restituirea neîntemeiată a
cererii de apel în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă.
Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Brăgaru)
Curtea de Apel Centru (jud. A. Panov, D. Corlăteanu, L. Bagrin)
11 iunie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând, în lipsa părților, recursul declarat de Ion Poiata,
reprezentat de avocatul Lilian Timotin,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat, judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 15 august 2023, Svetlana Poiata a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ion Poiata cu privire la modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copilului minor, și încasarea cheltuielilor
suplimentare.
Prin hotărârea din 21 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru
a fost admisă parțial acțiunea depusă de Svetlana Poiata și s-a modificat
cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor Justina-Jasmina Poiata,
stabilit prin încheierea din 2 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul
Ialoveni. S-a încasat de la Ion Poiata în beneficiul Svetlanei Poiata, pensia
de întreținere a copilului minor Justina-Jasmina Poiata, în mărime de 2 800
de lei/lunar, începând cu 15 august 2023 până la atingerea majoratului
copilului minor. S-a anulat documentul executoriu emis în baza încheierii
din 2 martie 2021 a Judecătoriei Hîncești, sediul Ialoveni, prin care s-a dispus
încasarea de la Ion Poiata, în beneficiul Svetlanei Poiata, pensia de
întreținere a copilului minor Justina-Jasmina Poiata, în mărime de 1 000 de
lei/lunar, începând cu 24 iulie 2020 până la atingerea majoratului copilului
minor. S-a încasat de la Ion Poiata, în beneficiul statutului, taxa de stat în
mărime de 1 008 de lei. S-a încasat de la Ion Poiata, în beneficiul Svetlanei
Poiata, cheltuieli de judecată formate din cheltuieli pentru asistență juridică
în mărime de 7 000 de lei. În rest, cererea de chemare în judecată s-a respins
ca neîntemeiată.
La 29 august 2024, prin intermediul poștei electronice, Ion Poiata,
reprezentat de avocatul Lilian Timotin, a declarat apel împotriva hotărârii
din 21 martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a
solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, admiterea cererii de
1
apel, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu trimiterea cauzei spre
rejudecare în prima instanță.
Prin încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău, nu s-
a dat curs cererii de apel și s-a acordat apelantului Ion Poiata și
reprezentantului său avocatul Lilian Timotin, un termen de 10 zile pentru
prezentarea dovezii de plată a taxei de timbru.
La 29 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ion Poiata,
reprezentat de avocatul Lilian Timotin, a prezentat dovada de plată a taxei
de timbru, înlăturând astfel neajunsurile cererii de apel stabilite prin
încheierea din 24 septembrie 2024 a Curții de Apel Chișinău.
La 10 ianuarie 2025, avocatul Oxana Ivanov, în interesele lui Ion
Poiata, a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 21 martie 2024 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând repunerea apelantului în
termen.
La 26 februarie 2025, Ion Poiata, reprezentat de avocatul Lilian
Timotin, a depus cerere motivată privind repunerea cererii de apel în termen.
Prin încheierea din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru a fost
respinsă cererea apelantului Ion Poiată, cu privire la repunerea apelului în
termen și s-a restituit cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 21
martie 2024 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depusă în afara
termenului legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în
termen.
La 25 aprilie 2025, prin intermediul poștei electronice, Ion Poiata,
reprezentat de avocatul Lilian Timotin a depus cerere de recurs împotriva
încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, solicitînd admiterea
acesteia, casarea încheierii instanței de apel cu soluționarea prin decizie a
problemei respective.
În argumentarea recursului a indicat că consideră încheierea contestată
neîntemeiată, emisă cu încălcarea prevederilor Codului de procedură civilă.
Examinând cererea apelantului Ion Poiată, de repunere în termenul de
declarare a apelului, în situația în care procesul de judecată s-a desfășurat în
absența părții în proces, instanța de apel a formulat niște concluzii arbitrare,
fără a se referi la un suport probatoriu și în mod vădit unilateral a examinat
cauza, ajungând contradictoriu și pripit la concluzia că nu sunt temeiuri de
repunere în termen. Drept temeiuri de repunere în termen a invocat că, odată
2
cu primirea cererii de chemare în judecată spre examinare, instanța de fond
nu a citat partea pârâtă, conform normelor stabilite de lege (art. 105 din
Codul de procedură civilă). Actul judecătoresc nu a fost expediat în adresa
pârâtului și nici înmânat personal sau cel puțin unui membru de familie, la
materialele cauzei lipsind dovada expedierii trimiterii poștale, cu primirea
avizului de recepție sau refuzul de a-l primi, fiind indicată mențiunea
„nereclamat”.
A menționat că nu a fost informat despre existența litigiului, iar în
cererea de chemare în judecată, reclamanta manifestând un comportament
de rea-credință, în mod intenționat a indicat doar adresa din mun. Chișinău,
str. Burebista 22, ap. 71, cu toate că știa despre faptul că Ion Poiată se afla
atât peste hotarele țării, precum și că acesta mai locuiește în rnul Ialoveni,
sat Țipala, unde își are locuință. Mai mult, fiind deja în procedura de
executare, a purtat, prin intermediul executorului judecătoresc Victoria
Stanciu, dialog cu reclamanta, care la fel îi cunoștea și datele de contact
(Viber, WhatsApp), date pe care însă nu le-a comunicat instanței, din
considerentul ca partea pârâtă să nu aibă posibilitatea să participe în ședința
de judecată în vederea apărării drepturilor sale.
A mai explicat că din materialele cauzei rezultă că a fost contactat
telefonic de către instanță, prin telefonogramă, însă s-a indicat că telefonul
s-a aflat în afara ariei de acoperire, respectiv citarea publică nu era aplicabilă.
Or, în acea perioadă apelantul circula peste hotarele țării și nu dispunea de
telefonul activ pe teritoriul Republicii Moldova, însă folosea aplicațiile
menționate, prin care ținea legătura cu reclamanta și executorul judecătoresc.
A susținut că prin copiile pașaportului internațional se confirmă că a
intrat în Republica Moldova pe 24 decembrie 2023 și a ieșit la 12 ianuarie
2024, în această perioadă nefiind contactat sau citat în modul stabilit de lege,
la locul cunoscut de reclamant. Mai mult, după plecarea din 12 ianuarie
2024, Ion Poiata nu a mai revenit pe teritoriul Republicii Moldova, nu a
cunoscut despre examinarea cererii de chemare în judecată, despre existența
hotărârii și nici nu a recepționat-o, până la contestarea cu apel, contrar
prevederilor art. 100 din Codul de procedură civilă.
A relatat că la moment se află în Germania, nu este angajat în câmpul
muncii, având fracturi la coaste, în urma unui accident, fapt ce denotă
temeinicia repuneri în termen întru înaintarea cererii de apel.
3
A mai notat că instanța de apel reținând existența probatoriului ce
confirma absența recurentului de pe teritoriul Republicii Moldova, de la
momentul emiterii hotărârii contestate și până la depunerea cererii de apel,
pledează în mod arbitrar și neîntemeiat asupra faptului că acesta ar avea
posibilitatea să călătorească cu pașaportul Republicii Moldova. Însă, în acest
sens, partea adversă nu a prezentat obiecții/probe precum că Ion Poiată ar fi
prezent pe teritoriul Republicii Moldova. Astfel, instanța inferioară a dat
dovada de judecare în mod părtinitor și arbitrar al cazului, contrar rigorilor
stabilite la art. 9, 12, 15, 26, 27, 118, 119, 123 alin. (6), 239 din Codul
procedură civilă, care garantează egalitatea în drepturi a părților, precum și
caracterul legal al unei hotărâri judecătorești, ce urmează a fi dedus doar din
probele cercetate în cadrul ședinței de judecată, la care au avut acces toate
părțile.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă:
,,Curtea Supremă de Justiție examinează recursurile declarate împotriva încheierilor
emise de către curțile de apel.”
Art. 425 din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la
comunicarea încheierii.”
Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din
3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a
referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.”
Art. 427 lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: b)
să admită recursul și să caseze integral sau parțial încheierea, restituind spre rejudecare
problema soluționată prin încheierea casată.”
Art. 100 alin. (1), (11) din Codul de procedură civilă:
„Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la
proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei
împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul
biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în
judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor,
sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea
primirii lui, precum și prin delegație judiciară. Cererea de chemare în judecată și actele
de procedură ale instanței de judecată se comunică autorităților publice, persoanelor
juridice de drept privat și avocaților prin intermediul Programului integrat de gestionare
4
a dosarelor, la care aceștia sînt conectați prin adresa electronică indicată în cererea de
chemare în judecată, în mandatul de avocat, în alte acte ce atestă utilizarea poștei
electronice. Actele de procedură expediate prin intermediul Programului integrat de
gestionare a dosarelor se consideră comunicate.”
Art. 108 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Dacă locul de aflare a pîrîtului nu este cunoscut și reclamantul dă asigurări că, deși a
făcut tot posibilul, nu a reușit să afle domiciliul acestuia, președintele instanței dispune
citarea acestuia prin publicitate. Publicarea în presă se consideră citare legală”.
Art. 110 din Codul de procedură civilă:
„Termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în
interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de
activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un
ansamblu de acte.”
Art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
„Dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment sau moment în
timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea actului de procedură,
atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se ia în considerare la calcularea
termenului.”
Art. 113 din Codul de procedură civilă:
„Dreptul de a efectua actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului
prevăzut de lege ori stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după
sine decăderea din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 362 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă:
„Termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării
dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. (3) Repunerea în termen de apel se
face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.”
Art. 116 alin. (1), (3), (4) din Codul de procedură civilă:
„Persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de
procedură pot fi repuse în termen de către instanță. (3) La cererea de repunere în termen
se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie
efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să
fie prezentate documentele respective etc.). (4) Repunerea în termen nu poate fi dispusă
decât în cazul în care partea și-a exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea
termenului de 30 de zile, calculat din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască
încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de procedură.”
Art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă:
„Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: b) apelul a fost depus în
afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a
refuzat să efectueze repunerea în termen.”
Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă:
5
„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor
procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.”
Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor
procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin
abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Cu referire la termenul de declarare a recursului prevăzut de art. 425
din Codul de procedură civilă, instanța de recurs reține, că încheierea Curții
de Centru a fost pronunțată la 19 martie 2025, fiind expediată participanților
la proces, la 12 mai 2025, prin intermediul poștei electronice (f.d.129). Prin
urmare, recursul depus la 25 aprilie 2025, este în interiorul termenului legal.
Din materialele cauzei rezultă că recursul este formulat împotriva
încheierii din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, prin care a fost respinsă
cererea apelantului Ion Poiată, cu privire la repunerea apelului în termen și
s-a restituit cererea de apel declarată împotriva hotărârii din 21 martie 2024
a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind depusă în afara termenului
legal, iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține ca fiind
pripită concluzia instanței de apel cu privire la respingerea cererii de
repunere în termenul de declarare a apelului și restituirea apelului ca fiind
tardiv, deoarece circumstanțele referitoare la comunicarea/înștiințarea părții
în proces, au fost examinate superficial.
În context, instanța de apel nu a reținut argumentul
recurentului/apelantului precum că nu a cunoscut despre existența dosarului
civil intentat în privința sa, întrucât citațiile expediate pe adresa mun.
Chișinău, xxxxx, nu au fost recepționate, odată ce el se afla peste hotarele
țării, în acest sens anexând copia pașaportului.
La fel, instanța de apel nu a stabilit dacă adresa pârâtului indicată de
reclamanta Svetlana Poiata în cererea de chemare în judecată - mun.
Chișinău, xxxxx, unde au și fost expediate pârâtului citațiile, dispozitivul
hotărârii, reprezenta la acel moment adresa de domiciliu și/sau reședința
temporară a pârâtului Ion Poiata. Or, pe lângă respectiva adresă de domiciliu
indicată de reclamantă, din extrasul Registrul bunurilor imobile rezultă că
domiciliul lui Ion Poiata este rxxxxx (f.d.46).
6
Completul de judecată consideră ca fiind pripită concluzia instanței de
apel precum că pârâtul Ion Poiata a fost citat legal și prin citare publică, or,
această modalitate, prin prisma art. 108 alin. (1) din Codul de procedură
civilă, urmează a fi aplicată doar dacă locul de aflare a pârâtului nu este
cunoscut și reclamantul dă asigurări că, deși a făcut tot posibilul, nu a reușit
să afle domiciliul acestuia, situație, ce la caz nu a fost verificată de către
instanța inferioară.
În această ordine de idei se reține că, instanța de apel nu a verificat
minuțios dacă remiterea citațiilor în adresa pârâtului se încadrează în
exigențele legale privind citarea părților, iar, un extras din Registrul de stat
al populației care să determine cu certitudine, la momentul examinării cauzei
în prima instanță, adresa de domiciliu și/sau reședința temporară a pârâtului
Ion Poiata, la materialele cauzei nu se regăsește.
Pornind de la principiul respectării dreptului de acces liber la justiție,
garantat de art. 6 CEDO, art. 20 din Constituție și art. 5 din Codul de
procedură civilă, relevat și în jurisprudența CtEDO, în cadrul soluționării
cererilor cu privire la repunerea în termenul de declarare a apelului, se
examinează cu minuțiozitate fiecare caz concret pentru a nu admite
îngrădirea dreptului persoanei la „un tribunal”. La soluționarea acestor cereri
instanțele se bazează atât pe normele dreptului național, cât și pe prevederile
CEDO și jurisprudenței CtEDO.
Astfel, întru acordarea posibilității părților de a-și valorifica pe deplin
drepturile procesuale și întru asigurarea unui proces echitabil, Completul de
judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite
recursul declarat de Ion Poiata, reprezentat de avocatul Lilian Timotin, de a
casa încheierea din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru și de a restitui
cauza în instanța de apel, pentru rejudecarea problemei soluționate prin
încheierea casată.
La rejudecare instanța de apel urmează să țină cont de circumstanțele
menționate, precum și de prevederile art. 116 alin. (2) din Codul de
procedură civilă, și, reexaminând cauza, să se expună asupra tuturor
împrejurărilor, și drept urmare să emită o soluție legală și întemeiată,
respectând dreptul părților la un proces echitabil. Or, dreptul la o cale de
atac este consfințit și în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, care, în
jurisprudența sa constantă, a reiterat că articolul 6 §1 din Convenție nu
7
garantează dreptul la apel asupra unei hotărâri de primă instanță. Cu toate
acestea, atunci când dreptul intern prevede un drept la apel, procedura
respectivă va fi examinată ca o extensiune a procesului de judecată și, prin
urmare, va constitui un drept garantat de articolul 6 din Convenție.
În conformitate cu art. 427 lit. b), art. 428 din Codul de procedură
civilă
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Admite recursul declarat de Ion Poiata, reprezentat de avocatul Lilian
Timotin.
Casează încheierea din 19 martie 2025 a Curții de Apel Centru, în cauza
civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Poiata
împotriva lui Ion Poiata cu privire la modificarea cuantumului pensiei de
întreținere a copilului minor, și încasarea cheltuielilor suplimentare, cu
restituirea cauzei la Curtea de Apel Centru, pentru rejudecarea problemei
soluționate prin încheierea casată.
Decizia nu se supune niciunei căi de atac.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
8