2ra-286/24 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor
- Temei legal
- recursul nu se incadreaza in temeiurile prevazute la art.432 alin.1 CPC.
2ra-286/24 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat Gaiduc Ilie,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Oprea Ludmila împotriva lui Ilie Gaiduc cu privire la modificarea
cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor,
împotriva deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, prin
care s-a respins apelul declarat de Gaiduc Ilie, reprezentat de avocata Melega
Anastasia și menținută hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Călărași,
(Dosarul nr. 2ra-286/24
NR. PIGD 2-22105442-01-2ra-15032024)
Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă.
Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Călărași (jud: A. Ucraințeva)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: N. Budăi, I. Țurcan, I. Cotruță)
02 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de Gaiduc
Ilie,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte
Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat, Judecători
constată următoarele:
ÎN FAPT:
La 21 iulie 2022, Oprea Ludmila a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Ilie Gaiduc cu privire la modificarea cuantumului
pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor.
În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că prin hotărârea din
04 ***** 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași s-a încasat din contul
lui Ilie Gaiduc pensia pentru întreținerea copilului minor ***** în mărime fixă
de ***** de lei lunar, până la atingerea majoratului copilului.
Până în prezent nu a încasat nicio sumă bănească din contul lui
Ilie Gaiduc, în scopul executării hotărârii din 04 ***** 2021 a Judecătoriei
Strășeni, sediul Călărași, deoarece pârâtul a folosit toate căile de atac. La 15
***** 2022 hotărârea a devenit irevocabilă prin încheierea Curții Supreme de
Justiție, recursul declarat de Gaiduc Ilie a fost considerat inadmisibil.
Reclamanta a notat că s-a aflat în concubinaj cu Ilie Gaiduc
aproximativ ***** ani. Din această relație, la *****, s-a născut fiul *****. La
naștere copilului i-a fost stabilit grad de dizabilitate.
În prezent, mai mult de 5 ani, copilul minor se află doar în grija
dânsei, locuiesc împreună în casa părintească din satul *****, r-nul *****.
Potrivit certificatului CTAS, din anul 2016, nu este angajată în
câmpul muncii și la moment se află în imposibilitate de a se angaja din motiv
că mereu are grijă de copilul minor cu dizabilități, nu are rude care să o susțină,
decât doar vecinii o ajută și asistenții sociali.
La moment, pârâtul Gaiduc Ilie se află la muncă peste hotarele
țării, are o nouă relație de concubinaj, ignoră orice apel de ajutor și susținere
financiară a copilului său minor.
Copilul *****, are vârsta de ***** ani, diagnostic cu „*****”,
fapt ce se confirmă prin extrasul medical din 29 ***** 2022.
Potrivit procesului-verbal examenul ***** din 23 ***** 2022 s-
a fost constatat la copilul minor *****: „******.”. Conform extrasului
medicului *****, IMSP SR ***** din *****, copilul prezintă *****. Istoricul
bolii – ***** de la ***** ani, administrează zilnic *****.
1
Din certificatul de încadrare în grad de dizabilitate nr.***** din
***** rezultă că, minorul ***** a fost încadrat în grad de dizabilitate „*****„
pentru perioada *****, cu următoarele recomandări: *****.
Conform tratamentului prescris de către medicul din cadrul
Spitalului *****, copilului ***** i-a fost indicat următorul tratament
medicamentos: „*****” ș.a.
Reclamanta a subliniat că fiul ***** are nevoie permanent de
îngrijire din cauza gradului ***** de dezabilitate, aflându-se în imposibilitate
de a frecventa instituțiile școlare, instituții specializate în localitate, nu există.
O dată la 2 luni minorul efectuează investigații la Spitalul *****,
suportând cheltuieli de deplasare în jur de ***** de lei, precum și tratament
special care este destul de costisitor, astfel, pentru perioada *****, conform
bonurilor fiscale, a procurat medicamente pentru tratamentul copilului, în
sumă de ***** de lei.
Afară de aceasta, copilul are nevoie de o alimentație specială
pentru dezvoltarea sa, ceea ce presupune cheltuieli suplimentare.
Reclamanta consideră că suma de ***** de lei stabilită anterior
pentru întreținerea copilului minor *****, prin hotărâre din 04 ***** 2021 a
Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, este insuficientă, reieșind din
cheltuielile lunare pentru medicamente, tratament, alimentație și strictul
necesar pentru dezvoltare, care lunar ajunge la ***** de lei = ***** de lei
pentru medicamente + ***** de lei pentru alimentație și strictul necesar de
dezvoltare (conform minimului de existență prevăzut de BNS).
Din motiv că copilul minor are nevoie de îngrijire specială, dânsa
permanent se află lângă fiu, dat fiind faptul că manifestă accese de epilepsie
necontrolabile. Din aceste motive, dânsa nu se poate angaja în câmpul muncii
pentru a beneficia de un salariu stabil pentru asigurarea ei și a copilului minor
cu strictul necesar.
Având în vedere că s-a aflat în relație de concubinaj cu pârâtul,
în prezent nu poate înainta cerere de întreținere materială în sensul
prevederilor art.82 alin.(2) lit.d) din Codul familiei.
În viziunea reclamantei, circumstanțele cauzei impune în regim
de importanță majoră de a soluționa de către instanța de judecată situația
neechitabilă față de copil și a dumneaei, care își dedică în totalitate viața
pentru îngrijirea copilului minor cu grad de dezabilitate sever, fiind limitată la
un mod de viață normal, în coraport cu pârâtul Gaiduc Ilie care duce un mod
de viață bun, se bucură de confort și stabilitate financiară, și-a aranjat viața
personală, muncește peste hotarele țării.
Pârâtul rămâne în continuare a fi indiferent de soarta copilului
minor, nu participă la întreținerea și educația lui.
2
La caz, instanța de judecată urmează să se pronunțe pe marginea
litigiului dat, ținând cont de interesul superior al copilului, care are grad *****
de dizabilitate, care are nevoie permanent de îngrijire, precum și ținând cont
de situația materială și financiară a dânsei precare.
Reclamanta consideră că majorarea pensiei de întreținere a
copilului minor încasată din contul lui Gaiduc Ilie în beneficiul său de la suma
de ***** de lei la suma de ***** de lei lunar este o soluție echitabilă.
Cu trimitere la art.75 alin.(1), art.79 alin.(1)-(3), art.110 din
Codul familiei, Oprea Ludmila a solicitat admiterea acțiunii și majorarea
cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor ***** stabilit anterior
prin hotărârea din 04 ***** 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași, de
la ***** de lei la ***** de lei lunar.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:
Prin hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Strășeni, sediul
Călărași a fost admisă integral acțiunea depusă de Oprea Ludmila. S-a încasat
din contul lui Gaiduc Ilie în beneficiul Ludmilei Oprea pensia de întreținere
pentru copilul minor ***** în mărime fixă, lunar, a câte ***** de lei,
începând cu data înaintării acțiunii – 21.07.2022 – până la atingerea
majoratului copilului. Instanța a menționat că titlu executoriu nr.***** din 07
***** 2021 a Judecătoriei Strășeni, sediul Călărași devine caducă. S-a încasat
din contul lui Ilie Gaiduc în bugetul de stat taxa de stat de care Oprea Ludmila
a fost scutită prin lege la înaintarea acțiunii în mărime de ***** de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:
La 30 iunie 2023, Gaiduc Ilie, reprezentat de avocata Melega
Anastasia a declarat apel (nemotivat), iar la 25 octombrie 2023, prin
intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea apelului, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Călărași, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse
de Oprea Ludmila.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:
Prin decizia din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău a
fost respins apelul declarat de Gaiduc Ilie, reprezentat de avocata Melega
Anastasia și menținută hotărârea din 08 iunie 2023 a Judecătoriei Strășeni,
sediul Călărași.
3
Prima instanță și instanța de apel au motivat soluțiile de admitere
a acțiunii depuse de Oprea Ludmila constatând, din relația de concubinaj
dintre Oprea Ludmila și Ilie Gaiduc, la ***** s-a născut copilul *****.
Conform certificatului de naștere eliberat pe numele lui *****, seria *****
eliberat la ****** la rubrica ” tata ” este indicat Gaiduc Ilie și ,,mama” Oprea
Ludmila ( f.d. 7).
Potrivit certificatului de încadrare în grad de dizabilitate nr.
***** din *****, minorul ***** a fost încadrat în gradul de dizabilitate *****
pe perioada ***** (f.d.14). Conform anexei la certificatul de încadrare în grad
de dizabilitate, minorului îi este prescris ***** etc. (f.d.12- 13). Prin hotărârea
Judecătoriei Călărași din 04 ***** 2021, a fost admisă parțial cererea de
chemare în judecată depusă de Oprea Ludmila către Gaiduc Ilie cu privire la
încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. S-a dispus încasarea de la
Ilie Gaiduc, în beneficiul Ludmilei Oprea pensia alimentară pentru
întreținerea copilului minor: *****, în mărime fixă de ***** de lei, începând
cu data depunerii cererii 29 ***** 2021, până la atingerea majoratul de către
copil (f.d. 6).
Instanțele de judecată au concluzionat că cerința reclamantei cu
privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor
***** în mărime de ***** de lei este una rațională și proporțională
cheltuielilor pentru întreținerea copilului, luând în considerare interesul
superior a copilului minor, care este încadrat în grad de dezabilitate ”*****”,
afecțiune din copilărie.
La admiterea acțiunii, instanțele de judecată ierarhic inferioare au
ținut cont în prim-plan de interesul superior al copilului minor, care este
încadrat în grad de dezabilitate ”*****”, în dependență de toate necesitățile
cotidiane, precum și de posibilitățile reale ale ambilor părinți, iar suma de
***** de lei a fost apreciată ca fiind una echitabilă ca mărime și oportună,
confirmată prin probele anexate la materialele cauzei.
Instanța de apel nu a reținut argumentul apelantului Gaiduc Ilie
precum că la calcularea pensiei de întreținere a copilului minor urmează de
ținut cont de datele statistice ale Biroului Național de Statistică, or,
respectivele date statistice formează obiectul examinării fondului cauzei de
stabilire a pensiei de întreținere a copilului minor, dar nu de modificare a
cuantumului pensiei de întreținere deja stabilite.
Cu trimitere la art.46, art.58 alin.(1), art.74 alin.(1), art.110 din
Codul familiei, instanțele de judecată au menționat că starea materială
reprezintă situația socio-economică a persoanei (părinte), determinantă pentru
întreținerea unei vieți decente pasibile stabilirii în rezultatul identificării
tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în proprietate, a veniturilor
obținute din activități generatoare de profit, precum și a factorilor ce
4
influențează nemijlocit aspectul economic al persoanei. De dreptul de a
solicita modificarea cuantumului pensiei de întreținerea pot beneficia, în egală
măsură, ambii părinți, în dependență de starea materială și familială a acestora,
fiind suficientă în acest sens, întrunirea cel puțin a uneia din aceste ipoteze,
însă schimbarea situațiilor specificate nu trebuie să fie formală, ci esențială,
sarcina aprecierii respective aparținând în exclusivitate instanței competente
să o examineze.
Instanțele de judecată au subliniat că la soluționarea a astfel de
categorii de litigii urmează să se țină cont de principiul interesului superior al
copilului consacrat la art.9 din Convenția cu privire la drepturile copilului, la
care Republica Moldova este parte, de menținerea echilibrului drepturilor
copiilor al ambilor părinți care nu se află în relație de căsătorie, precum și de
proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținerea pentru fiecare copil în
parte.
Afară de aceasta, instanțele de judecată au reținut că modificarea
(micșorarea sau majorarea) cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să
favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia trebuie
să fie una rezonabilă și echitabilă, determinată în exclusivitate de instanța de
judecată, a cărei discreție decizională nu trebuie să depășească cadrul legal
pertinent.
În contextul enunțat, instanțele de judecată au rezumat că,
înscrisurile anexate la cererea de chemare în judecată raportate la argumentele
invocate în acțiune, denotă că pensia alimentară încasată prin hotărârea
Judecătoriei Călărași din 04 ***** 2021, în mărime de ***** de lei, este o
sumă insuficientă pentru întreținerea copilului minor *****, reieșind din
diagnoza stabilită și tratamentul prescris acestuia de către Spitalul *****. Cu
atât mai mult, minorul este în imposibilitate de a frecventa instituțiile de
învățământ, în localitate instituții specializate nu există, necesită de asistență
continuă din partea mamei sale. O dată la două luni, reclamanta împreună cu
minorul se deplasează la Spitalul ***** pentru investigații și tratamente
speciale care sunt costisitoare. Concomitent minorul necesită alimentație
specială pentru dezvoltarea sa, ceia ce la fel presupune cheltuieli suplimentare.
Instanțele de judecată au precizat că deși plata pensiei alimentare
este destinată a satisface în primul rând nevoile alimentare ale copilului,
obligația legală de întreținere a copilului este mult mai complexă decât o
simplă îndatorire alimentară, pentru că are menirea de a procura celui
îndreptățit resursele necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele
privind asigurarea unei instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a
tratamentelor medicale (lunare), iar încasarea pensiei de întreținere într-o
sumă mai mică va leza substanțial interesele copiilor minori, or, în orice
5
situație drepturile copilului prevalează, fapt ce rezultă și din prevederile art.3
alin.(1) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS:
La 28 februarie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Gaiduc
Ilie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând casarea
deciziei din 05 decembrie 2023 a Curții de Apel Chișinău, cu emiterea unei
hotărâri noi de respingere a acțiunii depuse de Oprea Ludmila.
SOLICITĂRILE RECURENTULUI:
În susținerea recursului Gaiduc Ilie a invocat că din relația de
concubinaj cu Ludmila Oprea la ***** s-a născut fiul *****, căruia de la
naștere i s-a stabilit grad de dizabilitate. Împreună au locuit în *****, or.
*****, până la sfârșitul anului *****, iar din cauza infidelității a intimatei,
s-au separat cu traiul. În anul *****, Oprea Ludmila s-a stabilit cu traiul
împreună cu fiul lor în or. *****, unde locuiesc până în prezent, iar dânsul a
contribuit la întreținere copilului. La moment plata pensiei o achită prin
intermediul executorului judecătoresc, chiar dacă intimata nu-i permite să
comunice cu fiul, ultima întrevedere a fost la *****, când ei au revenit în
țară în perioadei vacanței.
Intimata s-a adresat în judecată cu prezenta acțiune, solicitând
majorarea pensiei de întreținere a copilului minor până la ***** de lei, din
motiv că dânsul este angajat la muncă peste hotarele țării, în *****. Însă, în
luna octombrie 2023, din motive de sănătate a revenit în Republica Moldova,
fapt ce se confirmă prin viza deschisă la ***** – până la *****.
La moment, nu este angajat în câmpul muncii, fapt ce rezultă
din certificatul ce confirmă statutul de șomer eliberat de Agenția pentru
Ocuparea Forței de Muncă.
Recurentul consideră că suma de ***** de lei stabilită de
instanțele de judecată ierarhic inferioare este exagerată ca mărime, fără să se
țină cont de informația Biroului Național de Statistică și nu de informația
despre salariul mediu lunar.
În viziunea recurentului, instanțele de judecată nu au luat în
calcul toate circumstanțele importante ale cauzei.
Instanțele de judecată ierarhic inferioare au ignorat prevederile
art.2 și 3 din Legea nr.152 din 05.07.2012 cu privire la minimul de existență,
potrivit cărora, minim de existență este indicator ce reprezintă mărimea
valorică a volumului minim de consum al bunurilor materiale și a serviciilor
pentru satisfacerea necesităților principale, menținerea sănătății și pentru
6
susținerea viabilității omului. Mărimea minimului de existență include:
mărimea valorică a coșului alimentar, cheltuielile pentru procurarea
mărfurilor industriale și pentru achitarea serviciilor prestate populației și
mărimea primelor și a contribuțiilor obligatorii. Mărimea minimului de
existență pentru o persoană se determină în lei pe fiecare lună.
La fel, nu s-a ținut cont de prevederile art.60 alin.(2), art.74,
art.76 alin.(1) și (2) din Codul familiei.
Instanțele de judecată nu au luat în considerare faptul că copilul
minor ***** se află peste hotare împreună cu mama sa Oprea Ludmila,
beneficiind de ajutor și servicii din partea Statului de reședință și de pensia
de întreținere. Scopul intimatei de fapt este să-l pună în dificultate să execute
hotărârea judecătorească ca ulterior să fie decăzut din drepturile părintești.
În drept, recurentul Gaiduc Ilie și-a întemeiat recursul pe
prevederile art.432 alin.(2) lit.c) din Codul de procedură civilă (în redacția
legii până la modificările operate prin Legea nr.246 din 31.07.2023, în
vigoare 01.09.2023), potrivit cărora se consideră că normele de drept
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească: c) a interpretat în mod eronat legea.
La 24 mai 2024, Oprea Ludmila, reprezentată de avocatul
Pînzaru Dorian a depus referință, solicitând să fie considerat inadmisibil
recursul declarat de Gaiduc Ilie, deoarece temeiurile de drept la care face
referire recurentul nu se încadrează în prevederile art.432 CPC. Pe lângă
acestea, argumentele recursului sunt similare celor invocate în cadrul
judecării anterioare a cauzei, asupra cărora instanțe de apel s-a pronunțat
corespunzător, călăuzindu-se de lege și suportul probator din dosar.
În esență, dezacordul recurentului cu soluția instanțelor de
judecată ierarhic inferioare nu poate constituie temei de casarea a deciziei
contestate.
Mai mult de ***** ani copilul minor, care se află în grad de
dizabilitate „*****”, se află doar în grija mamei, care locuiesc împreună în
casa părintească din satul *****. Copilul necesită permanent și continuu de
asistență și tratament de *****, fapt ce rezultă și din înscrisurile anexate la
dosar (f.d.12-13). Afară de aceasta, potrivit procesului-verbal al examenului
*****, s-a constatat în privința minorului ***** (f.d.10). Oprea Ludmila,
potrivit certificatului de la CTAS, din anul 2016, nu este angajată în câmpul
muncii, și la moment se află în imposibilitate de a se angaja din motiv că
mereu are grijă de fiul său minor cu dizabilități. La fel, rude nu are care să o
susțină material și financiar.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:
7
Articolul 434 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
prevede că:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Prin Legea nr.246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor
acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții
Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă,
care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023.
Potrivit art.XI alin.(3) din Legea nr.246 din 31 iulie 2023,
recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în
vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a
optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,
cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la
Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.
Recursul declarat la 28 februarie 2024 de către Gaiduc Ilie a fost
depus după data intrării în vigoare a Legii nr.246 din 31 iulie 2023, în vigoare
din 01 septembrie 2023 și va fi examinat în baza temeiurilor în vigoare la
data depunerii recursului.
Distinct, ține de menționat că art.432 „Temeiurile declarării
recursului” din Codul de procedură civilă (în redacția legii până la
modificările operate prin Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din
01.09.2023) avea următorul conținut:
„(1) Părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în
care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau
a normelor de drept procedural.
(2) Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată
neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia
legii sau analogia dreptului.
(3) Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe
la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i
s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost
încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat
problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește
procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(4) Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce
la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
(5) Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
8
Articolul 432 din Codul de procedură civilă (în redacția Legii
nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) indică că:
„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea
recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a
fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel
depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau
hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Articolul 433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură civilă (în
redacția legii în vigoare la data depunerii recursului, 28.02.2024) statuează
că:
„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: a) recursul nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1).”
Articolul 440 alin.(1) și (2) din Codul de procedură civilă
reglementează că:
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la
art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa
părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele
cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții
Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS:
Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de
recurs menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul
deciziei, în ședință publică, la 05 decembrie 2023.
Din actele cauzei rezultă că la 18 ianuarie 2024, Curtea de Apel
Chișinău a expediat copia deciziei motivate din 05 decembrie 2023, la adresa
electronică a reprezentantului recurentului Gaiduc Ilie, avocata Melega
Anastasia, fapt ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc
(f.d.159).
Astfel, recursul declarat la 28 februarie 2024 de către Gaiduc
Ilie se consideră ca fiind depus în interiorul termenului legal prevăzut la
art.434 CPC.
Se reține că examinarea admisibilității recursului presupune
verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu
temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția
legii în vigoare la data declarării recursului.
Din analiza recursului declarat de Gaiduc Ilie rezultă că drept
temei de declarare a recursului s-a invocat în esență prevederile art.432
alin.(2) lit.c) din Codul de procedură civilă, în redacția legii în vigoare până
la 01 septembrie 2023 potrivit cărora, se consideră că normele de drept
9
material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța
judecătorească a interpretat în mod eronat legea.
La acest aspect, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că după cum s-a menționat supra prin Legea nr.246 din
31.07.2023 a fost modificat cadrul normativ conex reformei Curții Supreme
de Justiție, inclusiv prevederile Codului de procedură civilă, în special au
fost modificate și temeiurile recursului prevăzute la art.432, care au intrat în
vigoare din 01 septembrie 2023.
La caz, recurentul Gaiduc Ilie a depus recursul la 28 februarie
2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor operate la articolul 432
CPC, dispozițiile căruia au un text diferit de cel al articolul 432 prevăzut în
redacția legii până la modificările intrate în vigoare din 01 septembrie 2023
Date fiind cele constatate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție atestă că recursul declarat la 28 februarie 2024 de Gaiduc
Ilie, nu se încadrează în temeiurile de drept prevăzute la art.432 alin.(1) din
Codul de procedură civilă, în vigoare din 01 septembrie 2023, și prin urmare,
urmează a fi considerat inadmisibil.
Mai mult, verificând legalitatea și temeinicia decizia contestate
prin prisma argumentelor recursului, Completul de judecată nu a stabilit că
soluția instanței de apel este contrară legii, cu aplicarea sau interpretarea
eronată a legii, sau cu aprecierea arbitrară a probelor. Dimpotrivă, decizia a
fost emisă cu respectarea prevederilor legale, bazată pe o cercetare
multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor
din dosar în ansamblul și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.
De altfel, motivele de casare, invocate în recurs, se referă la
dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Chișinău și
nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit
nerezonabilă a probelor. Mai mult, recursul conține obiecții de fapt similare
celor expuse în cererea de apel, care au fost analizate de instanța de apel,
fiind apreciate în mod corespunzător.
Completul de judecată remarcă că dezvoltarea recursului
trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate
a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei
și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de
procedură civilă, în vigoare la data declarării recursului.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de
lege, ci implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Chișinău și
o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea
probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de
lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a
prevederilor legale de către Curtea de Apel Chișinău, nu echivalează cu un
argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument,
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului
recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
10
La fel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul
rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în
special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea
cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont
pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de
ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că
dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise
[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),
pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui
recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea
statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere
(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui
recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services
împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6
procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile
speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea
procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic
superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie
1996, Reports 1996-1,11p.141, §39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,
procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care
implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu
cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,
, Seria A, nr. 212-A).
Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Gaiduc Ilie la 28
februarie 2024 nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(1)
din Codul de procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în
vigoare din 01.09.2023) și urmează a fi considerat inadmisibil.
În conformitate cu art.433 alin.(1) lit.a) din Codul de procedură
civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI
Consideră inadmisibil recursul declarat Gaiduc Ilie.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Oxana Parfeni
Gheorghe Stratulat
11