2ra-648/22 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- Încasarea pensiei alimentare de întretinere
- Temei legal
- Temeiurile declararii recursului
2ra-648/22 — Încasarea pensiei alimentare de întretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2022)
Dosarul nr. 2ra–648/22
2-21064104-01-2ra-13052022
Prima instanță: Judecătoria Strășeni (sediul Călărași), (jud. A. Ucraințeva)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)
Î N C H E I E R E
15 iunie 2022 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
În componența:
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
examinând admisibilitatea recursului declarat de către Gaiduc Ilie, reprezentat
de avocatul Melega Anastasia,
în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Oprea Ludmila
împotriva lui Gaiduc Ilie cu privire la încasarea pensiei alimentare,
împotriva deciziei din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care
a fost respinsă cererea de apel depusă de către Ilie Gaiduc, reprezentat de avocatul
Melega Anastasia și a fost menținută hotărârea din 04 august 2021 a Judecătoriei
Strășeni (sediul Călărași) prin care acțiunea a fost admisă parțial,
c o n s t a t ă :
La 29 aprilie 2021, Oprea Ludmila a înaintat cererea de chemare în judecată
împotriva lui Gaiduc Ilie cu privire la încasarea pensiei alimentare pentru
întreținerea copilului minor.
În motivarea pretențiilor a indicat că s-a aflat în relațiile de concubinaj cu
pârâtul Gaiduc Ilie timp de aproximativ 10 ani. Din relația de concubinaj, la Xxxxxx,
s-a născut copilul Xxxxxx.
A notat că, la naștere copilului Xxxxxx i-a fost stabilit grad de invaliditate și
diagnosticul de – Xxxxxx.
Din cauza stării de sănătate a copilului relațiile între ea și pârât s-au tensionat,
din care motiv nu au mai putut locui împreună și s-au separat. Reclamanta a mai
susținut că timp de 4 ani, copilul minor locuiește doar cu ea, iar pârâtul se eschivează
de la întreținerea materială. A mai relevat că copilul minor deși are vârsta de 14 ani,
nu vorbește, are Xxxxxx, necesită o îngrijire costisitoare și prezența ei timp de 24
din 24 de ore, fapt care face imposibilă angajarea sa în câmpul muncii.
A mai accentuat că pârâtul nu are un loc stabil de lucru, din acest considerent
pleacă la muncă peste hotarele țării, alți copii pârâtul nu are, și în pofida acestui fapt,
Gaiduc Ilie refuză categoric de a participa la întreținerea materială a copilului minor.
1
Reclamanta Oprea Ludmila a solicitat să fie încasată de la Gaiduc Ilie, pensia
de întreținere pentru copilul minor Xxxxxx, în sumă bănească fixă în mărime de
5 000 de lei lunar, până la atingerea majoratului.
Prin hotărârea din 04 august 2021 a Judecătoriei Strășeni (sediul Călărași)
acțiunea a fost admisă parțial.
A fost încasată de la Ilie Gaiduc, în beneficiul lui Oprea Ludmila, pensia
alimentară pentru întreținerea copilului minor Xxxxxx, în mărime fixă lunar a câte
3000 de lei, începând cu data înaintării cererii de chemare în judecată 29 aprilie
2021, până la atingerea vârstei majoratului de către copil.
A fost încasat de la Gaiduc Ilie în folosul statului, taxa de stat în mărime de
1080 de lei.
Prin decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de apel depusă de către Gaiduc Ilie, reprezentat de avocatul Melega
Anastasia și menținută hotărârea din 04 august 2021 a Judecătoriei Strășeni (sediul
Călărași).
Pentru a decide astfel, instanțele reținând prevederile art.58 alin.(1), art.74
alin.(1), art.76 alin.(1) din Codul familiei, au conchis că, ținând cont de starea de
sănătate a copilului minor Xxxxxx, care are stabilit grad de invaliditate la stabilirea
cuantumului pensiei nu poate fi luată în considerație doar informația Biroului
Național de Statistică privind valoarea minimului de existență, deoarece copilul
necesită o îngrijire deosebită, astfel au concluzionat că pensia alimentară în sumă
de 3000 de lei este reală, necesară, și corespunde în mod real nevoilor și necesităților
de întreținere la această vârstă.
La 15 aprilie 2022 (prin oficiul poștal), Gaiduc Ilie, reprezentat de avocatul
Melega Anastasia, a contestat cu recurs decizia din 14 decembrie 2021 a Curții de
Apel, solicitând casarea acesteia și a hotărârii din 04 august 2021 a Judecătoriei
Strășeni (sediul Călărași) și să fie pronunțată o nouă hotărâre prin care să fie încasată
pensia de întreținere în mărime de 2000 de lei.
În motivarea recursului a invocat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe, deoarece consideră că suma de 3000 de lei dispusă
spre încasare este una exagerată. A mai indicat că este de acord să achite suma de
2000 de lei, deoarece nu are venituri stabile și nu este angajat în câmpul muncii, iar
din luna martie a anului 2021 nu a mai plecat peste hotarele țării la muncă din motiv
de sănătate. A mai indicat că instanțele nu au luat în considerație că copilul se află
peste hotarele țării, astfel beneficiind atât de pensie cât și de alte servicii din partea
statului, iar scopul lui Oprea Ludmila este ca el să fie în imposibilitate de a executa
hotărârea judecătorească și astfel să fie temei pentru a îl decădea din drepturile
părintești.
La 07 iunie 2022, Oprea Ludmila, reprezentată de avocatul Dorin Pînzaru a
depus referință la cererea de recurs depusă de Gaiduc Ilie, reprezentat de avocatul
Melega Anastasia, solicitând declararea recursului ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) al Codului de procedură civilă, recursul
se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.
Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 14
decembrie 2021, expediată în adresa avocatului Melega Anastasia, prin intermediul
poștei electronice la 25 februarie 2022 (f.d.91). Astfel, se constată că recurentul s-a
2
conformat prevederilor legale și a declarat recursul împotriva deciziei instanței de
apel în termenul stabilit de lege.
Analizând temeiurile invocate în cererea de recurs, referință, în raport cu
materialele cauzei și prevederile legale, Completul Colegiului civil, comercial și de
contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră recursul declarat de
către Gaiduc Ilie, reprezentat de avocatul Melega Anastasia, inadmisibil, din
considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 432 alin. (1) al Codului de procedură civilă, părțile și
alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă
încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a
normelor de drept procedural prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de
procedură civilă.
În conformitate cu art. 433 lit. a) al Codului de procedură civilă, cererea de
recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în
temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă. În
conformitate cu art. 440 alin. (1) al Codului de procedură civilă, în cazul în care se
constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3
judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra
inadmisibilității recursului.
Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire
cu privire la fondul recursului. Dat fiind faptul că temeiurile de declarare a recursului
împotriva deciziei curții de apel, prin prisma prevederilor secțiunii a 2-a a capitolului
XXXVIII al Codului de procedură civilă, sunt strict delimitate de art. 432, Completul
reține că reieșind din prevederile art. 437 alin.(1) lit. f) al Codului de procedură
civilă, în sarcina recurentului este impusă obligația delimitării esenței, temeiului și
argumentării acelei/acelor încălcări esențiale și/sau a acelor circumstanțe ce indică
la aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, și care ar dicta
necesitatea considerării recursului ca fiind admisibil.
În speță, însă criticile invocate de către Gaiduc Ilie, reprezentat de avocatul
Melega Anastasia, nu pot duce la admisibilitatea recursului, ori acestea nu pot fi
reținute prin prisma art. 432 al Codului de procedură civilă, în condițiile în care se
insistă în mod exclusiv asupra reaprecierii circumstanțelor cauzei, în detrimentul
evidențierii ilegalității soluției instanței de apel.
Acest fapt denotă caracterul declarativ al recursului, fiind lipsit de esență, care
evidențiază simplul fapt al dezacordului recurentului cu soluția dată de instanța de
apel, precum și lipsa temeiurilor legale de declarare al recursului, având în vedere
faptul că, rolul exclusiv al recursului este de a asigura efectuarea unui control de
legalitate a deciziei atacate în baza temeiurilor legale de declarare a recursului strict
prevăzute de art. 432 alin. (2), (3) și (4) al Codului de procedură civilă.
Or, nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea amănunțită a motivelor de
nelegalitate pe care se întemeiază, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului
înseamnă nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în
apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Aderent, recursul nu se poate limita la
o simplă indicare a textelor de lege, condiția legală a dezvoltării motivelor de recurs
3
implicând determinarea greșelilor anume imputate instanței de apel, o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează. Abordarea recurentului, în speță, însă evidențiază în mod clar dezacordul
acestuia cu soluția dată de instanța de apel, iar argumentele recursului nu permit
identificarea omisiunilor sau erorilor care ar impune considerarea acestuia ca fiind
admisibil.
Prin prisma jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie
capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri, trăsătură distinctivă care nu este evidențiată
în cererea de recurs declarată de către Gaiduc Ilie, reprezentat de avocatul Melega
Anastasia.
Astfel, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție constată lipsa temeiurilor care ar dicta necesitatea
considerării recursului ca fiind admisibil.
În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) ale
Codului de procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios
administrativ al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Gaiduc Ilie, reprezentat de
avocatul Melega Anastasia,
Încheierea este irevocabilă.
Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova
Judecătorii Maria Ghervas
Victor Burduh
4