2ra-1836/21 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1836/21

2-20019442-01-2ra-10112021

Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (jud. I. Dadu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)

DECIZIE

29 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Simion Pungă, reprezentat de către

avocatul Ana Nani,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea

Pleșca împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a

copilului minor,

împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de către Simion Pungă și a fost menținută hotărârea din 10

decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,

constată:

La 11 februarie 2020 Olesea Pleșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, din anul 2018, s-a aflat în relație

de concubinaj cu pârâtul și au împreună un copil minor, XXXX.

A menționat că, în luna ianuarie 2020 s-a despărțit de concubinul său, nu mai

locuiesc împreună, iar pârâtul nu acordă ajutor material pentru întreținerea copilului

minor.

A susținut că, pârâtul lucrează oficial în calitate de șofer.

A solicitat încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copilului minor,

XXXX în mărime de 1/4 din toate veniturile lunare, începând cu data depunerii

prezentei cereri până la atingerea majoratului de către copil.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,

a fost admisă acțiunea depusă de către Olesea Pleșca și a fost încasată de la Simion

Pungă în beneficiul Olesei Pleșca pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX,

în mărime de 1/4 din salariul și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din

minimul de existență, începând cu 11 februarie 2020 până la atingerea majoratului

1

dc către copil, sau până la schimbarea situației părților. A fost încasată de la Simion

Pleșca în contul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei, pentru pretenția de la

care a fost scutită reclamanta.

La 28 decembrie 2020 Simion Pungă a declarat apel nemotivat, iar la 16

aprilie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând

admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu

privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 1000 de lei

lunar, până la atingerea de către copil a majoratului.

Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de către Simion Pungă și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

La 29 octombrie 2021 Simion Pungă, reprezentat de către avocatul Ana Nani,

a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,

casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe și pronunțarea unei noi

hotărâri cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de

1000 de lei lunar, până la atingerea de către copil a majoratului.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de

apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești nu au luat în

considerare toate circumstanțele cauzei și, anume, recurentul nu este încadrat în

cîmpul muncii și nu are careva venituri și eronat au aplicat prevederile art. 75 alin.(1)

din Codul familiei.

A susținut că, în speță urmau a fi aplicate prevederile art. 76 din Codul

familiei.

A afirmat că, în anul 2020 recurentul a fost supus unei intervenții chirurgicale

ca urmare a depistării unei tumori la stomac. În consecință, acesta a fost încadrat în

grad de dizabilitate accentuat. Astfel, din cauza stării de sănătate nu poate să se

încadreze în cîmpul muncii, să cîștige resurse financiare suficiente pentru

întreținerea sa și a celor trei copii minori, pe care îi are.

A notat că, recurentul mai are la întreținere încă doi copii minori, pentru care

este obligat, conform hotărârii din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul

central, să achite pensie de întreținere a acestora în mărime de cîte 1000 lei lunar

pentru fiecare copil.

A declarat că, încasarea pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu și/sau

alte venituri, dar nu mai puțin de minimul de existență pentru copilul XXXX lezează

substanțial interesele recurentului, cît și ale celorlalți doi copii minori, deoarece

recurentului îi este dificil să facă față cheltuielilor necesare a fi achitate cu titlu de

pensie pentru întreținerea celor trei copii.

Prin notificarea din 10 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat

în adresa intimatei copia recursului, înștiințând-o despre necesitatea depunerii

referinței (f. d. 91), însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din

3 judecători prin încheierea din 22 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează

fără înștiințarea participanților la proces.

2

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea

deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și,

după caz, hotărârea primei instanțe.

Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Simion Pungă s-a aflat în

relații de concubinaj cu intimata Olesea Pleșca, iar din urma acestor relații au un

copil minor, XXXX (f. d. 3).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Olesea Pleșca a solicitat

încasarea de la Simion Pleșca a pensiei de întreținere a copilului minor, XXXX în

mărime de 1/4 din toate veniturile lunare, începând cu data depunerii prezentei cereri

până la atingerea majoratului de către copil.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la

concluzia temeiniciei acțiunii, încasând de la Simion Pungă în beneficiul Olesei

Pleșca pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX în mărime de 1/4 din

salariul și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență,

începând cu 11 februarie 2020 până la atingerea majoratului dc către copil, sau până

la schimbarea situației părților și în contul statului taxa de stat în mărime de 150 de

lei, pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Simion Pungă, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea

primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții

Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația

în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată

de către instanțele judecătorești este una întemeiată și legală.

Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații

egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în

afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Tot aceste dispoziții se conțin și în art. 18 alin. (2) din Legea privind drepturile

copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, care prevede că, ambii părinți, în egală

măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspundere principală pentru

dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul

rînd de interesele acestuia.

Conform art. 74 alin. (1) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și

întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei prevede că, pensia de întreținere

pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în

mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii și 1/2 - pentru 3 și mai mulți

copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin. (1) poate fi micșorat sau majorat de instanța

judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte

circumstanțe importante.

3

Reieșind din prevederile legale enunțate, se reține că, Codul familiei permite

stabilirea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă atunci când părintele care

datorează întreținere are venituri neregulate sau când încasarea pensiei de întreținere

sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri lezează substanțial interesele uneia

dintre părți.

Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Simion Pungă nu a prezentat

probe, ce ar confirma faptul că, nu este încadrat în câmpul muncii, nu are venituri

sau veniturile sale nu sunt regulate. Deci, nu sunt întrunite temeiurile încasării

pensiei de întreținere în sumă bănească fixă.

La actele cauzei a fost anexat certificatul de încadrare al lui Simion Pungă în

grad de dizabilitate, însă conform anexei la certificatul enunțat, recurentului îi este

permisă activitatea de muncă timp parțial (f. d. 65).

Prin urmare, dat fiind că părintele are îndatorirea să contribuie la întreținerea

copilului său, recurentul Simion Pungă are obligația să desfășoare activitatea de

muncă întru a-i asigura copilului un nivel de trai adecvat și suficient pentru

dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

În acest context, se reține că, recurentul nu a explicat prin argumente

convingătoare neîncadrarea sa în câmpul muncii. Or, înscrisurile probatorii

prezentate nu indică faptul că, recurentului îi este contraindicată activitatea de

muncă. Corespunzător, acesta este obligat să întreprindă toate acțiunile necesare în

vederea îndeplinirii obligațiilor sale părintești.

La caz, se mai reține că, conform informației eliberată de către Biroul Național

de Statistică, pentru anul 2020, valoarea minimului de existență în sate, pentru un

copil cu vârsta între 1-6 ani, a constituit 1 638,30 de lei, însă cuantumul stabilit de

Biroul Național de Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă

reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult

mai mari.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, părinții sunt

obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia,

atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar

la nivelul minimului de existență.

Din acest motiv, suma propusă de recurent (1000 de lei lunar) nu poate fi

acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului reclamă costuri ce

depășesc simpla întreținere.

Iar conform art. 3.1 al Convenției internaționale cu privire la drepturile

copilului din 20 noiembrie 1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt

luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități

administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie

să fie luate în considerare cu prioritate.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au

dispus încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/4 din salariul și/sau din alte

venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență, acest cuantum fiind

4

unul rezonabil, iar reprezentantul recurentului, avocatul Ana Nani nu a invocat nici

un argument, ce ar răsturna concluzia instanțelor judecătorești.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia

instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar

argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței

de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de către Simion Pungă, reprezentat de către

avocatul Ana Nani.

Se menține decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea

din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, în cauza civilă, la

cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea Pleșca împotriva lui Simion

Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Maria Ghervas

Victor Burduh

Mariana Pitic

5