2ra-1836/21 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1836/21 2-20019442-01-2ra-10112021 Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (jud. I. Dadu) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai) DECIZIE 29 decembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas Victor Burduh Mariana Pitic examinând recursul declarat de către Simion Pungă, reprezentat de către avocatul Ana Nani, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea Pleșca împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Simion Pungă și a fost menținută hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, constată: La 11 februarie 2020 Olesea Pleșca a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, din anul 2018, s-a aflat în relație de concubinaj cu pârâtul și au împreună un copil minor, XXXX. A menționat că, în luna ianuarie 2020 s-a despărțit de concubinul său, nu mai locuiesc împreună, iar pârâtul nu acordă ajutor material pentru întreținerea copilului minor. A susținut că, pârâtul lucrează oficial în calitate de șofer. A solicitat încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copilului minor, XXXX în mărime de 1/4 din toate veniturile lunare, începând cu data depunerii prezentei cereri până la atingerea majoratului de către copil.

Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, a fost admisă acțiunea depusă de către Olesea Pleșca și a fost încasată de la Simion Pungă în beneficiul Olesei Pleșca pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX, în mărime de 1/4 din salariul și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență, începând cu 11 februarie 2020 până la atingerea majoratului 1 dc către copil, sau până la schimbarea situației părților. A fost încasată de la Simion Pleșca în contul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei, pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta.

La 28 decembrie 2020 Simion Pungă a declarat apel nemotivat, iar la 16 aprilie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 1000 de lei lunar, până la atingerea de către copil a majoratului. Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul declarat de către Simion Pungă și a fost menținută hotărârea primei instanțe. La 29 octombrie 2021 Simion Pungă, reprezentat de către avocatul Ana Nani, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe și pronunțarea unei noi hotărâri cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 1000 de lei lunar, până la atingerea de către copil a majoratului.

În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești nu au luat în considerare toate circumstanțele cauzei și, anume, recurentul nu este încadrat în cîmpul muncii și nu are careva venituri și eronat au aplicat prevederile art. 75 alin.(1) din Codul familiei. A susținut că, în speță urmau a fi aplicate prevederile art. 76 din Codul familiei. A afirmat că, în anul 2020 recurentul a fost supus unei intervenții chirurgicale ca urmare a depistării unei tumori la stomac. În consecință, acesta a fost încadrat în grad de dizabilitate accentuat. Astfel, din cauza stării de sănătate nu poate să se încadreze în cîmpul muncii, să cîștige resurse financiare suficiente pentru întreținerea sa și a celor trei copii minori, pe care îi are.

A notat că, recurentul mai are la întreținere încă doi copii minori, pentru care este obligat, conform hotărârii din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, să achite pensie de întreținere a acestora în mărime de cîte 1000 lei lunar pentru fiecare copil. A declarat că, încasarea pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de minimul de existență pentru copilul XXXX lezează substanțial interesele recurentului, cît și ale celorlalți doi copii minori, deoarece recurentului îi este dificil să facă față cheltuielilor necesare a fi achitate cu titlu de pensie pentru întreținerea celor trei copii. Prin notificarea din 10 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia recursului, înștiințând-o despre necesitatea depunerii referinței (f. d. 91), însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3 judecători prin încheierea din 22 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători. În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează fără înștiințarea participanților la proces. 2 Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din următoarele considerente. În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și, după caz, hotărârea primei instanțe.

Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Simion Pungă s-a aflat în relații de concubinaj cu intimata Olesea Pleșca, iar din urma acestor relații au un copil minor, XXXX (f. d. 3). Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Olesea Pleșca a solicitat încasarea de la Simion Pleșca a pensiei de întreținere a copilului minor, XXXX în mărime de 1/4 din toate veniturile lunare, începând cu data depunerii prezentei cereri până la atingerea majoratului de către copil.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii, încasând de la Simion Pungă în beneficiul Olesei Pleșca pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX în mărime de 1/4 din salariul și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență, începând cu 11 februarie 2020 până la atingerea majoratului dc către copil, sau până la schimbarea situației părților și în contul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei, pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta. Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către Simion Pungă, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată de către instanțele judecătorești este una întemeiată și legală. Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Tot aceste dispoziții se conțin și în art. 18 alin. (2) din Legea privind drepturile copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, care prevede că, ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspundere principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul rînd de interesele acestuia.

Conform art. 74 alin. (1) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material. Art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei prevede că, pensia de întreținere pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii și 1/2 - pentru 3 și mai mulți copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin. (1) poate fi micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante. 3 Reieșind din prevederile legale enunțate, se reține că, Codul familiei permite stabilirea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă atunci când părintele care datorează întreținere are venituri neregulate sau când încasarea pensiei de întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri lezează substanțial interesele uneia dintre părți.

Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Simion Pungă nu a prezentat probe, ce ar confirma faptul că, nu este încadrat în câmpul muncii, nu are venituri sau veniturile sale nu sunt regulate. Deci, nu sunt întrunite temeiurile încasării pensiei de întreținere în sumă bănească fixă. La actele cauzei a fost anexat certificatul de încadrare al lui Simion Pungă în grad de dizabilitate, însă conform anexei la certificatul enunțat, recurentului îi este permisă activitatea de muncă timp parțial (f. d. 65). Prin urmare, dat fiind că părintele are îndatorirea să contribuie la întreținerea copilului său, recurentul Simion Pungă are obligația să desfășoare activitatea de muncă întru a-i asigura copilului un nivel de trai adecvat și suficient pentru dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.

În acest context, se reține că, recurentul nu a explicat prin argumente convingătoare neîncadrarea sa în câmpul muncii. Or, înscrisurile probatorii prezentate nu indică faptul că, recurentului îi este contraindicată activitatea de muncă. Corespunzător, acesta este obligat să întreprindă toate acțiunile necesare în vederea îndeplinirii obligațiilor sale părintești. La caz, se mai reține că, conform informației eliberată de către Biroul Național de Statistică, pentru anul 2020, valoarea minimului de existență în sate, pentru un copil cu vârsta între 1-6 ani, a constituit 1 638,30 de lei, însă cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult mai mari.

În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, părinții sunt obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar la nivelul minimului de existență. Din acest motiv, suma propusă de recurent (1000 de lei lunar) nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere. Iar conform art. 3.1 al Convenției internaționale cu privire la drepturile copilului din 20 noiembrie 1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie să fie luate în considerare cu prioritate.

Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au dispus încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/4 din salariul și/sau din alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență, acest cuantum fiind 4 unul rezonabil, iar reprezentantul recurentului, avocatul Ana Nani nu a invocat nici un argument, ce ar răsturna concluzia instanțelor judecătorești. Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței de apel și hotărârea primei instanțe.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție decide: Se respinge recursul declarat de către Simion Pungă, reprezentat de către avocatul Ana Nani. Se menține decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea Pleșca împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu judecătorii Dumitru Mardari Maria Ghervas Victor Burduh Mariana Pitic 5