2ra-1836/21 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întretinere a copilului minor
- Temei legal
- cuantumul pensiei de întretinere încasate pentru copilul minor
2ra-1836/21 — încasarea pensiei de întretinere a copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)
Dosarul nr. 2ra-1836/21
2-20019442-01-2ra-10112021
Prima instanță: Judecătoria Hîncești, sediul central (jud. I. Dadu)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, I. Secrieru, V. Cotorobai)
DECIZIE
29 decembrie 2021 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit
al Curții Supreme de Justiție
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Maria Ghervas
Victor Burduh
Mariana Pitic
examinând recursul declarat de către Simion Pungă, reprezentat de către
avocatul Ana Nani,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea
Pleșca împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a
copilului minor,
împotriva deciziei din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost
respins apelul declarat de către Simion Pungă și a fost menținută hotărârea din 10
decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,
constată:
La 11 februarie 2020 Olesea Pleșca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Simion Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului
minor.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, din anul 2018, s-a aflat în relație
de concubinaj cu pârâtul și au împreună un copil minor, XXXX.
A menționat că, în luna ianuarie 2020 s-a despărțit de concubinul său, nu mai
locuiesc împreună, iar pârâtul nu acordă ajutor material pentru întreținerea copilului
minor.
A susținut că, pârâtul lucrează oficial în calitate de șofer.
A solicitat încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copilului minor,
XXXX în mărime de 1/4 din toate veniturile lunare, începând cu data depunerii
prezentei cereri până la atingerea majoratului de către copil.
Prin hotărârea din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central,
a fost admisă acțiunea depusă de către Olesea Pleșca și a fost încasată de la Simion
Pungă în beneficiul Olesei Pleșca pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX,
în mărime de 1/4 din salariul și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din
minimul de existență, începând cu 11 februarie 2020 până la atingerea majoratului
1
dc către copil, sau până la schimbarea situației părților. A fost încasată de la Simion
Pleșca în contul statului taxa de stat în mărime de 150 de lei, pentru pretenția de la
care a fost scutită reclamanta.
La 28 decembrie 2020 Simion Pungă a declarat apel nemotivat, iar la 16
aprilie 2021 a declarat apel motivat împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând
admiterea acestuia, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu
privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de 1000 de lei
lunar, până la atingerea de către copil a majoratului.
Prin decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul
declarat de către Simion Pungă și a fost menținută hotărârea primei instanțe.
La 29 octombrie 2021 Simion Pungă, reprezentat de către avocatul Ana Nani,
a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia,
casarea deciziei instanței de apel și hotărârea primei instanțe și pronunțarea unei noi
hotărâri cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor în sumă de
1000 de lei lunar, până la atingerea de către copil a majoratului.
În motivarea recursului a indicat că, nu este de acord cu decizia instanței de
apel și hotărârea primei instanțe, deoarece instanțele judecătorești nu au luat în
considerare toate circumstanțele cauzei și, anume, recurentul nu este încadrat în
cîmpul muncii și nu are careva venituri și eronat au aplicat prevederile art. 75 alin.(1)
din Codul familiei.
A susținut că, în speță urmau a fi aplicate prevederile art. 76 din Codul
familiei.
A afirmat că, în anul 2020 recurentul a fost supus unei intervenții chirurgicale
ca urmare a depistării unei tumori la stomac. În consecință, acesta a fost încadrat în
grad de dizabilitate accentuat. Astfel, din cauza stării de sănătate nu poate să se
încadreze în cîmpul muncii, să cîștige resurse financiare suficiente pentru
întreținerea sa și a celor trei copii minori, pe care îi are.
A notat că, recurentul mai are la întreținere încă doi copii minori, pentru care
este obligat, conform hotărârii din 12 aprilie 2018 a Judecătoriei Hîncești, sediul
central, să achite pensie de întreținere a acestora în mărime de cîte 1000 lei lunar
pentru fiecare copil.
A declarat că, încasarea pensiei de întreținere în mărime de ¼ din salariu și/sau
alte venituri, dar nu mai puțin de minimul de existență pentru copilul XXXX lezează
substanțial interesele recurentului, cît și ale celorlalți doi copii minori, deoarece
recurentului îi este dificil să facă față cheltuielilor necesare a fi achitate cu titlu de
pensie pentru întreținerea celor trei copii.
Prin notificarea din 10 noiembrie 2021 Curtea Supremă de Justiție a expediat
în adresa intimatei copia recursului, înștiințând-o despre necesitatea depunerii
referinței (f. d. 91), însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus referință.
În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din
3 judecători prin încheierea din 22 decembrie 2021 a considerat recursul admisibil
și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
2
Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recurs,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție consideră recursul neîntemeiat și care urmează a fi respins, cu menținerea
deciziei instanței de apel și hotărârii primei instanțe din următoarele considerente.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) CPC, instanța, după ce judecă
recursul, este în drept să respingă recursul și să mențină decizia instanței de apel și,
după caz, hotărârea primei instanțe.
Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Simion Pungă s-a aflat în
relații de concubinaj cu intimata Olesea Pleșca, iar din urma acestor relații au un
copil minor, XXXX (f. d. 3).
Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Olesea Pleșca a solicitat
încasarea de la Simion Pleșca a pensiei de întreținere a copilului minor, XXXX în
mărime de 1/4 din toate veniturile lunare, începând cu data depunerii prezentei cereri
până la atingerea majoratului de către copil.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia temeiniciei acțiunii, încasând de la Simion Pungă în beneficiul Olesei
Pleșca pensia pentru întreținerea copilului minor, XXXX în mărime de 1/4 din
salariul și/sau alte venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență,
începând cu 11 februarie 2020 până la atingerea majoratului dc către copil, sau până
la schimbarea situației părților și în contul statului taxa de stat în mărime de 150 de
lei, pentru pretenția de la care a fost scutită reclamanta.
Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către
Simion Pungă, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia, menținând hotărârea
primei instanțe, pe care a considerat-o întemeiată și legală.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația
în vigoare ce guvernează raportul juridic litigios, a ajuns la concluzia că, soluția dată
de către instanțele judecătorești este una întemeiată și legală.
Conform art. 58 alin. (1) din Codul familiei, părinții au drepturi și obligații
egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în
afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Tot aceste dispoziții se conțin și în art. 18 alin. (2) din Legea privind drepturile
copilului nr. 338-XIII din 15 decembrie 1994, care prevede că, ambii părinți, în egală
măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspundere principală pentru
dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în primul
rînd de interesele acestuia.
Conform art. 74 alin. (1) din Codul familiei, părinții sunt obligați să-și
întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.
Art. 75 alin. (1) și (2) din Codul familiei prevede că, pensia de întreținere
pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale părinților în
mărime de 1/4 - pentru un copil, 1/3 - pentru 2 copii și 1/2 - pentru 3 și mai mulți
copii. Cuantumul cotelor stabilite la alin. (1) poate fi micșorat sau majorat de instanța
judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părinților, de alte
circumstanțe importante.
3
Reieșind din prevederile legale enunțate, se reține că, Codul familiei permite
stabilirea pensiei de întreținere în sumă bănească fixă atunci când părintele care
datorează întreținere are venituri neregulate sau când încasarea pensiei de întreținere
sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri lezează substanțial interesele uneia
dintre părți.
Din materialele dosarului rezultă că, recurentul Simion Pungă nu a prezentat
probe, ce ar confirma faptul că, nu este încadrat în câmpul muncii, nu are venituri
sau veniturile sale nu sunt regulate. Deci, nu sunt întrunite temeiurile încasării
pensiei de întreținere în sumă bănească fixă.
La actele cauzei a fost anexat certificatul de încadrare al lui Simion Pungă în
grad de dizabilitate, însă conform anexei la certificatul enunțat, recurentului îi este
permisă activitatea de muncă timp parțial (f. d. 65).
Prin urmare, dat fiind că părintele are îndatorirea să contribuie la întreținerea
copilului său, recurentul Simion Pungă are obligația să desfășoare activitatea de
muncă întru a-i asigura copilului un nivel de trai adecvat și suficient pentru
dezvoltarea fizică, mentală, spirituală, morală și socială.
În acest context, se reține că, recurentul nu a explicat prin argumente
convingătoare neîncadrarea sa în câmpul muncii. Or, înscrisurile probatorii
prezentate nu indică faptul că, recurentului îi este contraindicată activitatea de
muncă. Corespunzător, acesta este obligat să întreprindă toate acțiunile necesare în
vederea îndeplinirii obligațiilor sale părintești.
La caz, se mai reține că, conform informației eliberată de către Biroul Național
de Statistică, pentru anul 2020, valoarea minimului de existență în sate, pentru un
copil cu vârsta între 1-6 ani, a constituit 1 638,30 de lei, însă cuantumul stabilit de
Biroul Național de Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu. Or, această sumă
reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult
mai mari.
În această ordine de idei, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ține să menționeze că, părinții sunt
obligați să creeze copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia,
atât fizică cât și psihologică, astfel încât întreținerea nu urmează a fi acordată doar
la nivelul minimului de existență.
Din acest motiv, suma propusă de recurent (1000 de lei lunar) nu poate fi
acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului reclamă costuri ce
depășesc simpla întreținere.
Iar conform art. 3.1 al Convenției internaționale cu privire la drepturile
copilului din 20 noiembrie 1989, în toate deciziile care îi privesc pe copii, fie că sunt
luate de instituții publice sau private de ocrotire socială, de către tribunale, autorități
administrative sau de organe legislative, interesele superioare ale copilului trebuie
să fie luate în considerare cu prioritate.
Prin urmare, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al
Curții Supreme de Justiție consideră că, instanțele judecătorești temeinic și legal au
dispus încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/4 din salariul și/sau din alte
venituri, dar nu mai puțin de jumătate din minimul de existență, acest cuantum fiind
4
unul rezonabil, iar reprezentantul recurentului, avocatul Ana Nani nu a invocat nici
un argument, ce ar răsturna concluzia instanțelor judecătorești.
Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, decizia
instanței de apel și hotărârea primei instanțe sunt întemeiate și legale, iar
argumentele invocate de către reprezentantul recurentului sunt neîntemeiate,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține decizia instanței
de apel și hotărârea primei instanțe.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
decide:
Se respinge recursul declarat de către Simion Pungă, reprezentat de către
avocatul Ana Nani.
Se menține decizia din 24 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău și hotărârea
din 10 decembrie 2020 a Judecătoriei Hîncești, sediul central, în cauza civilă, la
cererea de chemare în judecată depusă de către Olesea Pleșca împotriva lui Simion
Pungă cu privire la încasarea pensiei de întreținere a copilului minor.
Decizia este irevocabilă.
Președintele ședinței,
judecătorul Ala Cobăneanu
judecătorii Dumitru Mardari
Maria Ghervas
Victor Burduh
Mariana Pitic
5