2ra-1422/23 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1422/23 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2024)

Dosarul nr. 2ra-1422/23

2-22055434-01-2ra-12092023

Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud.: V. Sandu)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: A. Pahopol, R. Pulbere, A. Malîi)

ÎNCHEIERE

28 februarie 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Purci Simion,

reprezentat de avocatul Popa Valeriu,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Bojoga

Tatiana împotriva lui Purci Simion cu privire la determinarea domiciliului copilului

minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

a c o n s t a t a t:

La 19 aprilie 2022, Bojoga Tatiana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Purci Simion cu privire la determinarea domiciliului copilului minor,

încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și compensarea cheltuielilor de

judecată.

În motivarea cererii de chemare în judecată, Bojoga Tatiana a invocat că în

perioada anilor 2014 – noiembrie 2021, s-a aflat în relații de concubinaj cu Purci

Simion.

De asemenea a menționat că din relația de concubinaj, la XXXXX s-a născut

copilul XXXXX, care după separare de pârât se află la întreținerea și educația sa.

A specificat că pârâtul nu acordă ajutor material pentru întreținerea copilului.

Bojoga Tatiana a solicitat determinarea domiciliului copilului minor XXXXX,

născut la XXXXX cu mama, încasarea de la Purci Simion a pensiei pentru

întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din salariu și alte venituri și

compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 21 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

s-a admis cererea de chemare în judecată depusă de Bojoga Tatiana.

S-a determinat domiciliul copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX, cu mama Bojoga Tatiana.

1

S-a încasat de la Purci Simion în beneficiul Tatianei Bojoga pensia pentru

întreținerea copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, în cuantum de 1/4 din

salariu și toate veniturile pârâtului lunar, începând cu 19 aprilie 2022, până la

atingerea majoratului de către copilul minor.

Prin hotărârea suplimentară din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău,

sediul Centru, s-a încasat de la Purci Simion în beneficiul Tatianei Bojoga suma de

4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică.

Prin decizia din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins apelul

declarat de către Purci Simion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu și s-a menținut

hotărârea din 21 septembrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și hotărârea

suplimentară din 12 octombrie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În motivarea concluziei, instanța de apel a reținut că în perioada anilor 2014 –

noiembrie 2021, Bojoga Tatiana s-a aflat în relații de concubinaj cu Purci Simion.

La XXXXX s-a născut XXXXX, iar la rubrica părinți, în calitate de tată

figurează ,, Purci Simion”, iar în calitate de mamă ,, Bojoga Tatiana”.

De asemenea, instanța de apel a menționat că potrivit certificatului de

confirmare a statului de șomer din 28 august 2022, se atestă că Purci Simion, se afla

în evidența Agenției pentru ocuparea forței de muncă începând cu 25 august 2022.

Bojoga Tatiana s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Purci

Simion cu privire la determinarea domiciliului copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX cu mama, încasarea de la Purci Simion a pensiei pentru întreținerea

copilului minor în mărime de ¼ din salariu și alte venituri și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Fiind investită cu examinarea cauzei, prima instanță a admis acțiunea.

Instanța de apel a relevat că dezacordul lui Purci Simion cu hotărârea atacată

se reduce la mărimea cuantumului pensiei pentru întreținerea copilului minor.

Cu referire la dezacordul lui Purci Simion cu cuantumul pensiei de întreținere

a copilului minor, instanța de apel a reiterat că, cuantumul stabilit de Biroul Național

de Statistică este unul orientativ și nu obligatoriu pentru instanță. Or, această sumă

reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de întreținere a unui copil fiind mult

mai mari.

De asemenea, instanța de apel a menționat că nu poate reține argumentele

apelantului cu privire la imposibilitatea achitării pensiei în suma stabilită de instanța

de fond - 1/4 din salariu sau alte venituri lunare pe motiv că nu deține un loc

permanent de muncă, aceasta deoarece resursele financiare insuficiente ale

părintelui nu justifică acordarea întreținerii într-un cuantum diminuat copilului

minor.

Iar, suma propusă de apelant, în cuantum de 1 500 de lei/lunar, este insuficientă

pentru întreținerea unui copil, mai cu seamă că necesitățile specifice vârstei copilului

reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere.

Respectiv, instanța de apel a reținut că, Purci Simion nu este inapt de muncă și

nu există anumite impedimente pentru a se angaja la un loc de muncă, inclusiv și

peste hotarele Republicii Moldova, or, are obligația pozitivă de a întreprinde toate

măsurile ce depind de el în vederea asigurării unei întrețineri pentru acordarea

copilului minor un trai decent, iar suma cu care este de acord să o achite apelanul

2

este sub minimul de existență a unui copil minor și indubitabil insuficientă pentru

realizarea acestei sarcini.

Deci, instanța de apel a concluzionat că, dreptul copilului la întreținere nu poate

fi încălcat, deoarece obligația părintelui la întreținerea copilului minor este stipulată

prin lege, părintele urmând să-și îndeplinească cu diligență obligația respectivă,

deoarece achitarea pensiei pentru întreținerea copilului minor, nu este un privilegiu

acordat copiilor sau mamei acestora, dar este o obligație prevăzută de art. 74 din

Codul familiei, care stabilește că părinții sunt obligați să-și întrețină copiii minori.

În acest sens, instanța de apel a considerat că nu poate fi reținut argumentul

apelantului legat de faptul că instanța de fond la stabilirea pensiei de întreținere nu

a aplicat corect legea, în special prevederile art. 76 din codul familiei, care oferă un

drept discreționar instanțelor de judecată de a încasa pensia de întreținere pentru

copilul minor fie într-o sumă fixă, fie într-o cotă partea din salariu și/sau alte venituri

lunare, însă în fiecare caz, urmează a fi luat în considerare interesul superior al

copilului.

Cu referire la dezacordul apelantului în privința încasării sumei de 4 000 de lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, instanța de apel a menționat că potrivit

bonului de plata seria PL nr. 068724 din 18 martie 2022, avocatul Rotari Dorel a

încasat de la Bojoga Tatiana suma de 4 000 de lei cu titlul de cheltuieli de asistență

juridică, prestată conform contractului nr. 07/22 din 18 martie 2022, sumă pe care o

apreciază ca una reală, necesară și rezonabilă.

La 12 septembrie 2023, Purci Simion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,

casarea deciziei instanței de apel, casarea hotărârii primei instanțe în partea încasării

pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din toate veniturile și

casarea hotărârii suplimentare prin care s-a dispus încasarea sumei de 4 000 de lei

cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, cu emiterea unei noi hotărâri, prin care să

fie încasată pensie pentru întreținerea copilului minor în sumă bănească fixă de

1 500 de lei lunar.

În motivarea recursului a menționat că, atât prima instanță, cât și instanța de

apel au interpretat eronat normele de drept material și au dat o apreciere arbitrară

probelor administrate.

La speță, recurentul a invocat că încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

minor sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri poate avea loc numai în

cazul în care pârâtul este angajat în cîmpul muncii, având un loc de bază, dispune de

salariu stabil și/sau alte venituri, cu prezentarea actelor ce confirmă mărimea

salariului și veniturilor sale.

Recurentul a reiterat că, în cazul în care lipsesc date despre locul de bază,

salariu și/sau alte venituri, sau în cazul în care sunt prezentate probe referitor la

angajarea în câmpul muncii, deși reclamanta a solicitat încasarea pensiei de

întreținere sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, instanțele judecătorești

urmează să dispună încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor conform

prevederilor art. 76 alin. (1) din Codul familiei.

În ceea ce privește încasarea sumei de 4 000 de lei cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică, recurentul a menționat că instanțele judecătorești nu au făcut o

analiză obiectivă a acestei solicitări, în care nu sunt specificate pentru care anume

3

servicii a fost încasată suma respectivă.

Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Tatianei Bojoga și Direcția

Generală Asistență Socială și Protecție a Familiei Ialoveni pentru notificare copia

recursului declarat de către Purci Simion, explicându-le dreptul de a depune

referință.

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) Cod de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la

13 iunie 2023.

Decizia motivată din 13 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău a fost notificată

părților la 18 iulie 2023 (f. d. 94).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în

speță, calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 12 septembrie 2023.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a

învedera că, prin Legea pentru modificarea unor acte normative (modificarea

cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) nr. 246 din 31 iulie

2023, în vigoare 18 august 2023, cu excepția art. IV, V pct. 1-9 și 11-16 și art. VII –

01 septembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 318-

321 art. 570 din 18 august 2023, au fost introduse modificări în Codul de procedură

civilă, inclusiv la capitolul XXXVIII – Recursul, secțiunea a 2-a, recursul împotriva

actelor de dispoziție ale curților de apel.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de către

Purci Simion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu împotriva deciziei din 13 iunie

2023 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinat prin prisma temeiurilor stipulate în

redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare de la 01 septembrie 2023.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la art. 440 din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs

depusă de Purci Simion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu este inadmisibilă,

pentru motivele ce succed.

În conformitate cu art. 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, în

cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,

declară recursul inadmisibil.

Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele

cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a

Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (1) și (2)

din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă (în

redacția Legii nr. 246 din 31 iulie 2023, în vigoare de la 01 septembrie 2023).

4

În conformitate cu prevederile art. 432 alin. (1) și (2) din Codul de procedură

civilă, recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței

uniforme a Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența

Curții Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind

tardiv un apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în

proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale.

Temeiurile menționate la alin.(1) lit. d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă

au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

Verificând motivele de casare, invocate în recurs de către Purci Simion,

reprezentat de avocatul Popa Valeriu, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1)

din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu

soluția pronunțată de către instanța de apel și nu relevă existența temeiurilor de

declarare a recursului ca fiind admisibil, respectiv nu constituie temei de casare a

deciziei recurate.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursurile

exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor

de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și

temeinicia ei în fapt.

În conformitate cu art. 433 alin. (1) lit. a) din Codul de procedură civilă,

cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1).

Potrivit jurisprudenței CtEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a

îndrepta în mod direct starea de lucruri.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recursul

declarat de către Purci Simion, reprezentat de avocatul Popa Valeriu conține obiecții

de fapt și de drept, similare celor expuse anterior în cadrul examinării cauzei, care

au fost analizate de către instanța de apel, fiind apreciate corespunzător. În

consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea

tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este

garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1) din Codul

de procedură civilă. Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale

cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie

5

pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a

pronunțat o hotărâre neîntemeiată. Recursul nu se poate limita la o simplă indicare

a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o

minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care

se bazează aceste critici.

Drept urmare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că

argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a

recursului, și respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

concluzionează de a aprecia recursul declarat de către Purci Simion, reprezentat de

avocatul Popa Valeriu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1)

lit. a), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al

Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de Purci Simion, reprezentat de

avocatul Popa Valeriu împotriva deciziei din 13 iunie 2023 a Curții de Apel

Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Mariana Ursachi

Oxana Parfeni

6