2ra-364/23 — stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere si actiunea reconventionala cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori

2ra-364/23 — stabilirea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere si actiunea reconventionala cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-364/23

2-20133416-01-2ra-06032023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: L. Lavric)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Malîi, L. Pruteanu, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

19 iulie 2023 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Olari

(Petrovici) Tatiana,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Petrovici

Tatiana împotriva lui Petrovici Alexei, intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sector Râșcani, municipiul Chișinău cu privire la

determinarea domiciliului și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

și la cererea reconvențională depusă de Petrovici Alexei împotriva Tatianei

Petrovici, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sector

Râșcani, municipiul Chișinău, cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,

împotriva deciziei din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Petrovici Alexei și a fost modificată în parte hotărârea

din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 26 octombrie 2020, Olari (Petrovici) Tatiana s-a adresat cu cerere de

chemare în judecată împotriva lui Petrovici Alexei, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorul Râșcani mun. Chișinău, cu privire la

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori împreună cu mama,

încasarea pensiei de întreținere și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 27 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a

dispus separarea pretenției de desfacere a căsătoriei încheiată la data de 10 mai 2014

între Petrovici Tatiana și Petrovici Alexei.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat, că în căsătoria încheiată cu Petrovici

Alexei la data de 10 mai 2014 s-au născut copiii minori XXXXX, a.n. XXXXX și

XXXXX, născut la data de XXXXX.

A menționat reclamanta că, deși din luna iunie 2020 locuiesc separat, pârâtul

continuă violența psihologică asupra sa prin intimidare, control asupra vieții,

urmărire, filmare ascunsă, amenințări, intrare forțată, fără permisiune în locuința unde

domiciliază cu copiii, influențează psihologic copiii, întru determinarea lor de a se

1

îndepărta și a se comporta urât cu ea, li se impune stilul de viață unde rolul mamei

este nesemnificativ, iar cerințele și recomandările mamei pot fi ignorate. Petrovici

Alexei nu dorește să contribuie la diminuarea conflictelor și violenței în familie, nu

dorește să întrețină familia pe măsura cheltuielilor existente, în schimb urmărește cu

orice scop afectarea reputației ei la serviciu, întru diminuarea surselor de existență.

Consideră că comportamentul agresiv al pârâtului are un impact negativ asupra sa și a

copiilor, afectați moral și psihologic de situația tensionată din familie. Considerându-

se victimă a violenței în familie, s-a adresat Centrului de Drept al Femeilor, fiind

încurajată la depunerea prezentei acțiuni și la efectuarea unei evaluări psihologice,

efectuată la psihologul Marina Valueva.

A afirmat reclamanta că, pârâtul cunoaște slăbiciunea sa, și anume, siguranța,

confortul și sănătatea copiilor și doar prin intermediul lor o poate manipula, controla

și amenința, astfel provocându-i stare de neliniște, suferință și frică de luare a copiilor

fără știrea și acordul său, fapt ce a generat incompatibilitate a viziunilor contrare

asupra modului și principiilor de conviețuire și în contextul atmosferei create, au

condus-o la convingerea fermă despre imposibilitatea păstrării în continuare a

familiei.

Reclamanta ți-a exprimat convingerea că instanța, în interesul major al copiilor

minori care sunt la o vârstă fragedă, va lua în considerare vârsta copiilor atașamentul

față de mama, faptul că își depune toată sârguința și puterea fizică și morală pentru a

le asigura nivelul de trai corespunzător și potrivit, adecvat pentru sănătatea, educația

și dezvoltarea copiilor, dispunând de locuință proprie, asigurând un înalt nivel de

dezvoltare intelectuală, copiilor le este asigurată frecventarea mai multor activități:

dans, bazin, atelier de creație. Grija, dragostea și afecțiunea sa față de copii urmează

să convingă, în opinia sa, instanța să determine domiciliul copiilor împreună cu

mama.

A declarat reclamanta că, având în vedere că pe parcursul conviețuirii pârâtul

permanent se opunea cu înverșunare să participe la întreținerea copiilor în cuantumul

solicitat, iar actualmente participă doar parțial, consideră necesar și oportun încasarea

de la pârât a pensiei lunare pentru întreținerea copiilor în sumă bănească fixă a câte

4000 lei pentru fiecare copil, or, aportul financiar al pârâtului mereu a fost unul de

acoperire a strictului necesar, însoțit de reproșuri și ignoranță, toate cheltuielile au

fost suportate de ea, pârâtul însă, își ascundea proveniența și mărimea veniturilor, a

refuzat de a avea un buget comun, achita parțial doar ce considera de cuviință.

A solicitat reclamanta stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, a.n.

XXXXX și XXXXX, născut la data de XXXXX împreună cu mama Petrovici

Tatiana, încasarea din contul lui Petrovici Alexei în beneficiul Tatianei Petrovici

pensia alimentară pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, și XXXXX, în sumă

fixă de 4 000 lei, lunar, pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului copiilor și

încasarea cheltuielilor de judecată.

La 07 mai 2021, avocatul Bot Alexandru, în interesele lui Petrovici Alexei, a

depus acțiune reconvențională împotriva Tatianei Olari (Petrovici), intervenient

accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului Râșcani, mun. Chișinău, cu

privire la determinarea domiciliului copiilor minori împreună cu tata.

În motivarea acțiunii reconvenționale Petrovici Alexei a indicat, că Petrovici

Tatiana este în permanență ocupată cu obligațiile de serviciu, educația copiilor este

asigurată de persoane terțe - bone, care activează în lipsa unui contract de muncă,

2

precum și în lipsa consimțământului său. Reieșind din faptul că pârâta în permanență

îi limita și chiar interzicea posibilitatea de a avea întrevederi cu proprii copii, a fost

nevoit să apeleze la autoritatea tutelară, astfel, în prezent întrevederile cu copiii sunt

asigurate de prescripțiile Deciziei nr. 52/1 din 25 octombrie 2020, emisă de Direcția

pentru protecția drepturilor copilului sectorul Râșcani, prin care, însă, nu se

soluționează problema educației de care au nevoie copiii. Or, în zilele în care aceștia

sunt încredințați pârâtei, supravegherea și educația lor este asigurată de către bone

asupra cărora el nu deține nici o informație, nici un control și a căror servicii nici nu

le-a contractat, iar orarul său de lucru este unul flexibil, fapt ce îi permite să asigure

grija, întreținerea și educația permanentă și continuă a copiilor, motiv pentru care a

solicitat determinarea domiciliul copiilor minori împreună cu tata.

Prin hotărârea din 28 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

inițială a fost admisă parțial. A fost încasat din contul lui Petrovici Alexei în

beneficiul Tatianei Petrovici pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX, a.n.

XXXXX și XXXXX, născut la data de XXXXX în sumă fixă de 4 000 lei, lunar,

pentru fiecare copil, începând cu data adresării în instanța de judecată -26 octombrie

2020 până la atingerea majoratului copiilor. A fost încasat din contul lui Petrovici

Alexei în beneficiul Tatianei Petrovici suma de 10 130 lei, cu titlu de cheltuieli de

asistență juridică. A fost încasat din contul lui Petrovici Alexei în beneficiul statului

suma de 2880 lei, cu titlu de taxa de stat. În rest, acțiunea inițială a fost respinsă.

Acțiunea reconvențională a fost respinsă, ca neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, instanța de fond a reținut, că este justificată continuarea

modului de trai al copiilor la domiciliul mamei, unde ei se află de la naștere.

Totodată, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă de

4 000,00 lei lunar pentru fiecare copil, instanța de judecată a ținut cont în deplină

măsură de obligația părinților de a-și întreține copiii, cererea reclamantei, evoluția

acestor sume pentru ultimii ani, creșterea și necesitatea asigurării unui nivel de trai

decent pentru copii.

Respingând pretenția reclamantei cu privire la încredințarea și lăsarea la

educația sa a copiilor până la atingerea majoratului, instanța de fond a reținut că,

potrivit prevederilor art.58 Codul familiei, părinții au drepturi și obligații egale față

de copii, indiferent de faptul dacă copiii sînt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă

locuiesc împreună cu părinții sau separat. Drepturile și obligațiile părinților, cu

excepțiile prevăzute de prezentul cod, încetează din momentul atingerii majoratului

sau obținerii capacității depline de exercițiu de către copil. Totodată a reținut și

prevederile art. 60 alin.(1), (2) - părinții au dreptul și sînt obligați să-și educe copiii

conform propriilor convingeri, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau

separat. Părinții poartă răspundere pentru dezvoltarea fizică, intelectuală și spirituală

a copiilor și au prioritate la educația lor față de oricare alte persoane. Astfel, pîrîtul

are dreptul, precum și obligația de a participa la creșterea și educarea copiilor minori

Petrovici Tamara și Petrovici Victor.

Urmare, ținând cont de faptul că instanța de judecată a ajuns la concluzia de a

admite pretenția formulată de reclamantă cu privire la determinarea domiciliului

copiilor minori împreună cu mama, instanța a respins acțiunea reconvențională

înaintată de Petrovici Alexei.

La 20 august 2021, Petrovici Alexei, reprezentat de avocatul Bot Alexandru a

declarat apel nemotivat, iar la 23 martie 2022 a depus cerere de apel motivată,

3

împotriva hotărârii din 288 iulie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

solicitând admiterea cererii de apel, casarea hotărârii contestate în partea încasării

pensiei alimentare cu emiterea unei noi hotărâri în această parte cu privire la

încasarea în beneficiul copiilor minori a pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din

toate tipurile de venit (f.d. 14-20, vol. II).

Prin decizia din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul

declarat de Petrovici Alexei, a fost modificată hotărârea din 28 iulie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea cuantumului pensiei de întreținere a

copiilor minori și a cheltuielilor de judecată.

S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX,

născută la XXXXX și XXXXX, născut la XXXXX, încasată de la Petrovici Alexei în

beneficiul reclamantei Olari (Petrovici) Tatiana, prin micșorarea acesteia de la suma

de 4000 lei lunar, pentru fiecare copil, până la suma de 2000 lei lunar, pentru fiecare

copil.

S-a modificat cuantumul taxei de stat încasată de la Petrovici Alexei în

beneficiul statului, de la plata căreia a fost scutită în temeiul Legii reclamanta la

depunerea acțiunii în partea pretenției de încasare a pensiei, prin micșorarea acesteia

de la suma de 2880 lei, la suma de 1440 lei.

Instanța de apel a reținut că, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copilul minor, instanțele judecătorești vor ține cont și de dispozițiile art. 58

alin. (1) și art. 74 alin. (1) Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și

obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sânt născuți în căsătorie

sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Totodată, conform art.

18 alin. (1) din Legea privind drepturile copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994,

ambii părinți, în egală măsură, sau persoanele subrogatorii legale, poartă răspunderea

principală pentru dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului,

ținând cont în primul rând de interesele acestuia.

De asemenea, instanța de apel a reținut că potrivit art. 18 alin. (1) al Convenției

internaționale din 20 noiembrie 1989 cu privire la drepturile copilului, în vigoare

pentru Republica Moldova din 25 februarie 1993, statele părți vor depune eforturi

pentru asigurarea recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o

răspundere comună pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru

creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților

sau, după caz, reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de

orice după interesul superior al copilului.

Astfel instanța de apel a constatat că instanța de fond greșit a stabilit cuantumul

pensiei de întreținere fără a elucida durata activității în câmpul muncii a pârâtului,

care sunt veniturile stabile și dacă suma atribuită cu titlu de pensie de întreținere în

sumă fixă este sau nu echivalentă cu mărimea cuantumului minim de existență pentru

copilul de vârsta respectivă.

La acest capitol instanța de apel a reținut că, apelantul Petrovici Alexei a fost

angajat la Agenția pentru Știință și Memorie Militară ca specialist în cercetare

științifică, având un salariu de 3796 lei, fapt confirmat prin certificatul nr. 63 din 02

aprilie 2021, eliberat de autoritate, dar la momentul examinării cauzei în apel nu mai

este angajat în câmpul muncii și nu dispune de un venit stabil.

Totodată, instanța de apel a reținut că, potrivit informației Biroului Național de

Statistică, pentru anul 2020, valoarea minimului de existență, pentru un copil a

4

constituit 1994,5 lei, iar pentru anul 2021 - suma de 2044,2 lei. Astfel, stabilirea

cuantumului pensiei de 2000 lei lunar pentru fiecare copil este mult peste ½ din

minimul de existență, însă, consideră instanța de apel că pensia urmează a fi încasată

anume în acest cuantum, pentru a asigura copiilor un trai decent și un conform

apropiat de cel când copiii locuiau în familia integră.

Urmare, instanța de apel a reținut că solicitarea intimatei-reclamante Olari

(Petrovici) Tatiana cu privire la încasarea pensiei în mărime de 4000 lei, lunar pentru

fiecare copil nu este rațională și nici echitabilă, or sarcina de întreținere a copilului

minor le revine ambilor părinți în mod egal.

La data de 02 decembrie 2022, Olari (Petrovici) Tatiana a declarat recurs

împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei

din 23 iunie 2022 a Curții de Apel Chișinău cu menținerea hotărârii din 28 iulie 2021

a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, ca fiind legală și întemeiată.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată,

instanța de apel a interpretat în mod eronat prevederile art. 432 alin. (2) lit. c) CPC,

nu a constatat și elucidat pe deplin circumstanțele care au importanță pentru

soluționarea pricinii, cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să

participe la examinarea cauzei.

A menționat recurenta că, judecătorul Vitalie Cotorobai nu avea dreptul legal de

a participa la examinarea cauzei, deoarece la data de 22 februarie 2022, în

componența judecătorilor Dorin Dulghieru (președinte), Victoria Sîrbu și Vitalie

Cotorobai au examinat recursul declarat de Petrovici Alexei împotriva încheierii din

14 ianuarie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, privind eliberarea ordonanței

de protecție în privința Tatianei Olari (Petrovici) și a copiilor minor, care au decis

respingerea recursului și menținerea încheierii contestate, însă judecătorul Vitalie

Cotorobai a avut opinie separată.

Totodată, recurenta a indicat că la data de 22 martie 2022, completul Curții de

Apel Chișinău, în componența judecătorilor Ala Malîi, (președinte), Vitalie Cotorobai

și Dorin Dulghieru au examinat recursul declarat de Olari (Petrovici) Tatiana

împotriva încheierii din 26 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

privind respingerea cererii cu privire la aplicarea măsurilor de protecție a victimelor

violenței în familie, fiind respins și menținută încheierea instanței de fond.

Astfel, consideră că litigiile la care a participat judecătorul Vitalie Cotorobai au

tangență cu circumstanțele prezentului litigiu, iar judecătorul a avut o părere și

concluzie în coraport cu personalitatea și motivele intimatului Petrovici Alexei,

pentru ce i-a fost înaintată cerere de recuzare, însă ilegal a fost respinsă.

Consideră că i-a fost încălcat dreptul la un proces echitabil, fapt ce se

demonstrează și prin opinia separată a judecătorului Gh. Mîra asupra încheierii de

respingere a cererii de recuzare a judecătorului Vitalie Cotorobai.

La fel, susține că instanța de apel eronat a interpretat prevederile art. 74 și art. 76

din Codul familiei, or instanța de fond corect a constatat faptul că intimatul deși

dispune de mijloace financiare destul de considerabile evită și ignoră participarea

benevolă la întreținerea copiilor minori.

De asemenea, invocă că instanța de apel abuziv a ignorat necesitatea de a ține

cont de principiul interesul superior al copilului, prevăzut de art. 9 din Convenția cu

privire la drepturile copilului, la care RM este parte.

5

A afirmat că, modificarea cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să

favorizeze interesele părinților în detrimentul intereselor copilului și nu trebuie să

depășească cadrul legal pertinent.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Materialele cauzei atestă că decizia Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la

23 iunie 2022 și a fost expediată la adresa poștală a recurentei la data de 25

octombrie 2022, dar date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele

cauzei lipsesc, inclusiv a fost expediată și la poșta electronică a avocatului acesteia,

Rodica Bevziuc rodicabevziuc@yahoo.com, iar recursul a fost depus la 02

decembrie 2022.

Astfel, recursul, este în termen.

La 09 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimaților

Petrovici Alexei și Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Rîșcani

mun. Chișinău cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 14, vol. IV).

Prin referința depusă la 21 aprilie 2023, Petrovici Alexei a solicitat declararea

ca fiind inadmisibil recursul declarat de Olari (Petrovici) Tatiana.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este

inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate

eronat în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră

6

că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul

în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din

oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul

declarat de Olari (Petrovici) Tatiana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă

motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că,

conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie

capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții

contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Olari (Petrovici)

Tatiana, asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme

de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Olari (Petrovici)

Tatiana, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Olari (Petrovici) Tatiana, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Aliona Miron

Judecători Ion Malanciuc

Mariana Pitic

7