2ra-658/24 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor si compensarea cheltuielilor de judecata.

2ra-658/24 — modificarea cuantumului pensiei pentru intretinerea copilului minor si compensarea cheltuielilor de judecata. (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Florea Denis,

reprezentat de avocatul Bunduchi Vitalie,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Iordachi Cristina împotriva lui Florea Denis cu privire la modificarea

cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea

cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 22 februarie 2024 a Curții de Apel Bălți, prin care

s-a respins apelul declarat de Florea Denis, reprezentat de avocatul Bunduchi

Vitalie și menținută hotărârea din 19 mai 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești,

(Dosarul nr. 2ra-658/24

NR.PIGD 2-23020358-01-2ra-31052024)

Recursul declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie temei de casare a actului

judecătoresc contestat.

Prima instanță: Judecătoria Soroca, sediul Florești (jud: Al. Zadorojniuc)

Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți (jud: E. Grumeza, N. Chircu, D. Corolevschi)

08 mai 2025

Textul corespunde originalului

Examinând, în lipsa părților, admisibilitatea recursului declarat de

Florea Denis, reprezentat de avocatul Bunduchi Vitalie,

Curtea Supremă de Justiție, în completul de judecată compus din:

Stela Procopciuc, Președinte

Oxana Parfeni,

Gheorghe Stratulat Judecători

constată următoarele:

ÎN FAPT:

chemare în judecată împotriva lui Florea (Iordachi) Denis cu privire la

modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și

compensarea cheltuielilor de judecată.

relații de căsătorie cu pârâtul Florea Denis, încheiată la *****, care ulterior

a fost desfăcută prin hotărârea din ***** a Judecătoriei Florești, iar

domiciliul copilului minor *****, născut la *****, a fost determinat

împreună cu dânsa.

a solicitat încasarea din contul pârâtului a pensiei pentru întreținerea fiului

din motiv că dânsul și-a asumat angajamentul că contribuie benevol la

întreținerea copilului comun, promisiune rămasă doar la nivel de declarații.

încasarea din contul lui Florea (Iordachi) Denis în beneficiul său pensia

pentru întreținerea copilului minor *****, născut la *****, în mărime de

*****, lunar, din toate veniturile lui Iordachi Denis, începând cu *****, până

la atingerea majoratului copilului.

executorul judecătoresc *****, fiind intentată procedura de executare

nr.*****, pentru care pârâtul a făcut o achitare neordonată, admițând

multiple restanțe, fapt ce se confirmă prin încheierea din ***** și adeverința

nr.***** din 02 aprilie 2018, prin care executorul judecătoresc *****

informează că cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor *****

dispusă spre încasare din contul lui Florea (Iordachi) Denis este de ***** de

lei lunar, însă la acel moment ultimul deja avea acumulată o datorie în

mărime de ***** de lei pentru anii precedenți, iar pentru anul 2017, restanța

la plata pensiei de întreținere, constituia suma de ***** lei.

1

***** doar în sumă de ***** de lei lunar, sumă care chiar și dacă rezultă

dintr-un salariu, echivalentă în proporție de ***** (*****%), totuși nu este

suficientă pentru întreținerea unui copil în plină creștere și dezvoltare.

are un salariu cu mult mai mare de ***** de lei lunar, din care se încasează

cele *****%, ce constituie echivalentul sumei de ***** de lei pentru

întreținerea copilului ******.

anul 2022, salariul în domeniul transporturilor variază în sectorul real al

economiei de la 3500 de lei lunar – până la 20 000 de lei lunar, iar media ar

fi de 1175 de lei.

angajate în sfera transporturilor, se atestă că un salariu de doar 3500 de lei

au fost determinați doar la 19 angajați, și chiar dacă în situația în care pârâtul

ipotetic ar face parte din cei 19 angajați, este cert faptul că mărimea pensiei

nu poate fi de ***** de lei lunar pentru întreținerea unui copil, mai ales că

executorului nu i s-a pus prezentat tabelul scripturistic al întreprinderii de

transport în care activează pârâtul.

modifica cuantumul pensiei de întreținere a copilului sunt scumpirile în lanț

la resursele energetice (gaz, cărbune, lemn, energia electrică etc.) necesare

traiului și prepararea bucatelor, la fel, creșterea prețurilor la produsele

alimentare, de igienă personală ș.a..

pârâtul pentru întreținerea fiului *****, care este în continuă creștere, nu

asigură minimul necesar.

determina mărimea reală a veniturilor pârâtului, instanța judecătorească este

îndreptățită de a determina pensia de întreținere a copilului minor în cuantum

cumulat, adică în formă fracționată, după cum s-a stabilit anterior

concomitent și în mărime fixă prin prisma art.76 alin.(2) din Codul familiei,

din care considerente Iordachi Cristina pretinde încasarea de la pârât în

beneficiul dânsei pensia de întreținere a copilului ***** pe lângă mărimea

fracționată de ***** din salariu și/sau toate tipuri de venituri ale pârâtului,

cât și suma fixă de ***** de lei lunar cu începerea din data depunerii acțiunii

în judecată.

pensia de întreținere a copilului minor în sumă bănească fixă de ***** lei pe

2

lângă cea facțională de ***** din salariu și/sau alte venituri ale pârâtului, nu

va prejudicia starea finciară a ultimului, ținând cont de interesul superior al

copilului.

a solicitat admiterea acțiunii, modificarea mărimii pensiei de întreținere

pentru copilul minor *****, născut la *****, (stabilită anterior prin

ordonanța din ***** a Judecătoriei Florești, în cuantum de *****, lunar, din

toate tipuri de venituri ale lui Denis Florea (Iordachi), începând din *****,

până la atingerea majoratului copilului), prin prisma prevederilor art.76

alin.(1) din Codul familiei, prin menținerea cuantumului fracționat de *****

din toate tipurile de venituri ale pârâtului, cu încasarea concomitentă din

contul lui Denis Florea (Iordachi) în beneficiul său și a unei sume fixe în

mărime de ***** de lei pentru întreținerea fiului *****, din data depunerii

prezentei acțiuni.

pretențiilor, solicitând suplimentar încasarea din contul lui Florea Denis în

beneficiul dânsei a cheltuielilor de judecată în mărime de 3010 lei, sumă

constituită din 900 de lei pentru redactarea de către avocatul Guțu Serghei a

cererii de chemare în judecată, 2000 de lei pentru reprezentare dânsei în

instanță de judecată și 100 de lei cheltuieli pentru eliberarea extrasului din

Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE:

Florești a fost admisă parțial acțiunea depusă de Iordachi Cristina. S-a

modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor *****, stabilită

prin ordonanța din ***** a Judecătoriei Florești, și s-a încasat din contul lui

Denis Florea în beneficiul Cristinei Iordachi pensia pentru întreținerea

copilului minor *****, născut la *****, în mărime fixă de ***** de lei,

lunar, începând cu data adresării în judecată – *****, până la atingerea

majoratului copilului. S-a încasat din contul lui Florea Denis în bugetul de

stat taxa de stat pe marginea pretenției privind încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minori, în cuantum de 3% din suma obligațiilor pe

un an, ceea ce constituie 900 de lei. S-a încasat din contul lui Florea Denis

în beneficiul Cristinei Iordachi suma de 3010 lei cu titlu de cheltuieli de

judecată. În rest, acțiunea Cristinei Iordachi a fost respinsă ca neîntemeiată.

3

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL:

Bunduchi, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe, iar la 20

septembrie 2023, prin intermediul oficiului poștal, a prezentat motivarea

apelului, solicitând modificarea hotărârii din 19 mai 2023 a Judecătoriei

Soroca, sediul Florești, prin micșorarea cuantumului pensiei de întreținere

a copilului minor *****, de la ***** de lei până la ***** de lei.

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL:

respins apelul declarat de Florea Denis, reprezentat de avocatul Bunduchi

Vitalie și menținută hotărârea din 19 mai 2023 a Judecătoriei Soroca, sediul

Florești.

admitere parțială a acțiunii depuse de Iordachi Cristina constatând că, din

actele dosarului se atestă că Iordachi Cristina a încheiat căsătoria cu

Iordachi Denis la *****, la Primăria **** mun. Chișinău, iar în căsătorie,

la *****, s-a născut copilul ***** (f.d.4).

Florești din ***** a fost desfăcută căsătoria încheiată între Iordachi

Cristina și Iordachi Denis, iar domiciliul copilului minor ***** a fost

determinat împreună cu mama Iordachi Cristina (f.d.3). Prin ordonanța

Judecătoriei Florești din ***** s-a încasat din contul lui Florea (Iordachi)

Denis în beneficiul Cristinei Iordachi pensia pentru întreținerea copilului

minor ***** în mărime de ***** din toate veniturile lunare ale pârâtului,

începând cu *****, până la atingerea majoratului copilului (f.d.5).

anul 2017 și 2018, eliberate de executorul judecătoresc *****, în gestiunea

căreia se află documentul executoriu privind încasarea pensiei de întreținere

a copilului minor *****, din anul *****, Florea (Iordachi) Denis urmează

să achite pensia de întreținere a câte ***** lei lunar, însă debitorul a

înregistrat restanță la plata pensiei de întreținere (f.d.7,8).

(Iordachi) Denis și-a modificat numele de familie din ”Iordachi” în

”Florea”, ceea ce rezultă din copiile certificatelor de naștere a copilului

minor *****, eliberate la ***** și la ***** de ASP (f.d.4).

4

litigiu constituie modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului

minor *****.

judecată au invocat că în cazul în care starea materială sau familială a uneia

dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și

alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia

dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească

pe debitorul întreținerii de plata acesteia.

materială reprezintă situația socio-economică a persoanei (părinte),

determinantă pentru întreținerea unei vieți decente pasibile stabilirii în

rezultatul identificării tuturor bunurilor imobile și mobile deținute în

proprietate, a veniturilor obținute din activități generatoare de profit,

precum și a factorilor ce influențează nemijlocit aspectul economic al

persoanei (ex.: capacitatea de muncă, studiile etc.). Starea familială

definește conjunctura și relațiile persoanei (părintelui) în interiorul

comunității umane în care coabitează, întemeiate prin căsătorie sau izvorâtă

din rudenie. Cu titlu exemplificativ, se remarcă următoarele aspecte

intrinseci, care influențează per ansamblu starea familiei, a cărei listă nu

este una exhaustivă, și anume, numărul copiilor și persoanelor aflate la

întreținere. Sintagma ”alte circumstanțe importante” stipulată la finalul

normei disputate, extinde sfera de aplicare a art.110 din Codul familiei

pentru ipotezele nereglementate de lege, însă care se pot ivi în cadrul

examinării unor litigii de acest gen, lăsând o marjă de apreciere instanței de

judecată, din perspectiva unor factori care nu se încadrează în condițiile

reliefate supra (ex.: chestiuni de ordin medical).

întreținere pot beneficia, în egală măsură, ambii părinți, în dependență de

starea materială și familială a acestora, fiind suficientă în acest sens,

întrunirea cel puțin a uneia din aceste ipoteze, însă schimbarea situațiilor

specificate nu trebuie să fie formală, ci esențială, sarcina aprecierii

respective, aparținând în exclusivitate instanței competente să o examineze.

invocă că suma de ***** de lei, achitată de Florea Denis cu titlu de pensie

pentru întreținerea fiului minor *****, este insuficientă ca mărime pentru

întreținerea copilului și cu mult sub minimul de existență, în contextul

majorării prețurilor și creșterii inflației.

5

primei instanțe, copilul ******, născut la ******, avea vârsta de ***** ani.

informației Biroului Național de Statistică în semestrul II din anul 2022,

minimul de existență în republică pentru copii cu vârsta cuprinsă între 7-17

ani, a constituit 3045,1 lei, din care rezultă că fiecare părinte ar trebui să

contribuie la întreținerea unui copil cu vârsta între 7-17 ani cu minim

1522,55 lei. Iar, media anuală pe republică a minimului de existență în anul

2023 pentru copii cu vârsta cuprinsă între 1-17 ani a constituit 3162,2 lei,

ceea ce denotă majorarea anuală a cuantumului minimului de existență.

instanțele de judecată au rezumat că cuantumul acestuia este în permanentă

creștere de la o perioadă la alta și, raportat la speță, fapt ce implică cheltuieli

mai mari pentru asigurarea nivelului minim pentru întreținerea copiilor

minori, ceea ce constituie circumstanța determinantă pentru modificarea

cuantumului pensiei de întreținere în sensul majorării acestuia.

Național de Statistica privind minimul de existență a unui copilul minor nu

constituie în sine о normă imperativă de la care nu se permite derogare, dar

urmează a fi apreciată cu titlu de circumstanță importantă de raportare, ca

cuantum/nivel minim de la care instanța de judecată pornește la stabilirea

cuantumului pensiei de întreținere.

confirmă că Florea Denis achită pensia de întreținere pentru copilul minor

***** în mărime de ***** de lei lunar, care ca mărime este cu mult mai

mică decât 1/2 din cuantumul minimului de existență pentru copii cu vârsta

cuprinsă între 7-17 ani, cu care ar trebui să contribuie pârâtul/apelant pentru

întreținerea fiului *****.

Cristina, care de una singură asigură copilului minor ***** cele necesare

și acoperă practic toate cheltuielile legate de creșterea, educarea și îngrijirea

acestuia, păstrându-i pe cât posibil nivelul de trai decent, o defavorizează

material față de pârâtul Florea Denis, fapt ce contravine legii, iar suma

achitată de către ultimul, în mărime de ***** din toate veniturile sale, este

una disproporționată în raport cu cheltuielile suportate de Iordachi Cristina.

întemeiată concluzia primei instanțe privind majorarea cuantumului pensiei

de întreținere pentru copilul minor *****, născut la *****, de la ***** lei

6

la ***** lei, care ar constituie o sumă necesară, rezonabilă și reală ca să

asigure pe cât este posibil un trai decent copilului minor.

cofondatorul companiei de transport SRL „*****”, deținând *****% din

capitalul social al întreprinderii, fapt ce se confirmă prin extrasul din

Registrul de stat al unităților de drept (f.d.31).

confirmat în ședința instanței de apel că ultimul activează și peste hotare,

unde salariile sunt cu mai mari decât în Republica Moldova, astfel că suma

dispusă spre încasare de prima instanță în mărime de ***** de lei este

rezonabilă.

a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului său minor.

că pensia de întreținere în cuantumul majorat urmează a fi încasată,

începând cu data adresării cererii de chemare în judecată și până la

majoratul copilului sau până la schimbarea situației materiale a părților.

suportat cheltuieli pentru asistență juridică în sumă totală de 2900 de lei,

potrivit bonurilor de plată seria DAA nr.47040672 din 03.02.23 în sumă de

900 lei, seria GL nr.253326 din 22.03.23 în sumă de 1500 lei, seria GL

nr.253337 din 19.05.23 în sumă de 500 lei (f.d.12, 35, 36), cheltuieli

apreciate ca fiind reale, necesare și rezonabile. La fel, Iordachi Cristina a

suportat cheltuieli pentru eliberarea extrasului din Registrul de Stat, fapt ce

se atestă prin bonul de plată seria A nr.00884882493569 din 15.05.23, în

mărime de 110 lei (f.d.33).

de apel a conchis că prima instanță corect a dispus compensarea

cheltuielilor de judecată din contul lui Florea Denis în beneficiul Cristinei

Iordachi.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS ȘI

SOLICITĂRILE RECURENTULUI:

Bunduchi Vitalie a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel,

solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 22 februarie 2024 a

Curții de Apel Bălți și a hotărârii din 19 mai 2023 a Judecătoriei Soroca,

sediul Florești, cu emiterea unei hotărâri noi de modificare a cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor ***** prin micșorarea acesteia de

7

la ***** de lei la ***** de lei și încasarea din contul său în beneficiul

Cristinei Iordachi suma de ***** de lei, lunar, cu titlu de pensie de

întreținere a copilului minor *****, începând cu data depunerii acțiunii

până la atingerea majoratului de copilul *****, precum și compensarea

cheltuielilor de judecată, la etapa examinării cererii de recurs.

Bunduchi Vitalie a invocat că decizia instanței de apel este arbitrară, bazată

în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

litigiilor de încasare a pensiei de întreținere a copiilor minori urmează să se

ține cont de informația Biroului Național de Statistică despre valoarea

minimului de existență pentru un copil. Potrivit informației Biroului

Național de Statistică în semestrul II din anul 2022, minimul de existență

pe țară pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 7 – 17 ani, a constituit 3045,1

lei, respectiv fiecare părinte trebuie să contribuie la întreținerea unui copil

cu vârsta între 7-17 zi ar trebui să contribuie cu minim 1522,55 de lei. Cu

toate acestea, însă, instanța de apel nu a dat apreciere circumstanței date.

copilului revine ambilor părinți, însă prima instanță a încasat din contul său

suma de ***** de lei cu titlu de pensie pentru întreținerea copilului *****,

ceea ce reprezintă 1/2 din media stabilită de Biroul Național Statistică.

are la întreținere pe copilul minor *****, născut la *****, în a doua

căsătorie.

transport SRL „*****”, în care deține *****% din capitalul social potrivit

extrasului din Registrul de stat al unităților de drept (f.d.31), însă potrivit

răspunsului nr.***** din 16 februarie 2024 a Agenției Servicii Publice,

Direcția înregistrare a unităților de drept, dânsul nu a figurat și nu figurează

în calitate de administrator și/sau asociat la SRL „*****”. La moment

dispune doar de un salariu în mărime de ***** de lei, fiind angajat la ÎI

„*****”.

certificatul de la locul de muncă, cu aplicarea eronată a normelor de drept

material, neaplicând legea care trebuie să fie aplicată și anume prevederile

art.75 alin.(1) din Codul familiei în coroborare cu art.110 din Codul

familiei.

judecată ierarhic inferioare din contul său pentru întreținerea copilului

8

***** ca mărime este peste limita posibilităților sale, nefiind în stare să o

achite, devenind o hotărâre neexecutabilă contrar principiului prevăzut la

art.6 CEDO privind dreptul la un proces echitabil.

Vitalie și-a întemeiat recursul pe prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din CPC,

potrivit cărora recursul este admis dacă: e) hotărârea sau decizia este

arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

Lungu Alexandru a depus referință, solicitând respingerea recursului

declarat de Florea Denis, cu menținerea deciziei instanței de apel și a

hotărârii primei instanțe.

relevă valoarea minimului de existență pe categorii de populație, și anume

la media anuală pentru un copil de vârstă 7-17 ani, însă acest minim este

permanent în creștere și aceste date sunt publicate cu o întârziere de mai

bine de 6 luni.

achitat numai ***** de lei pensia pentru întreținerea copilului *****, care

ca mărime nu corespunde nivelului minim de existență, fiind în

dezavantajul copilului pentru asigurarea unui trai decent. Or, media anuală

pentru anul 2016 – a constituit 1910 lei, pentru anul 2017 – 2023,7 lei,

pentru anul 2018 – 2053, pentru anul 2019 – 2208 lei, pentru anul 2020 –

2260,8 lei, pentru anul 2021 – 2376,3 lei, pentru anul 2022 – 2879,9 lei și

pentru anul 2023 – 3142,3 lei.

pe fondul creșterii prețurilor și a tarifelor, iar părinții sunt obligați în

mărime egală să asigure cele necesare pentru copii săi pentru o bună

creștere și dezvoltare.

necesară consultarea frecventă a medicului, procurarea medicamentelor etc.

întreținere încă 3 copii cu vârste mai mici și anume, *****, ***** și *****,

și îi este dificil să acopere în proporție mai mare deficitul la pensie pentru

întreținere fiului mai mare în raport cu recurentul.

lunar achitat de ÎI „*****”, însă veniturile acestuia în realitate sunt cu mult

mai mari din activitățile sale economice a lui personale și ale actualei soții

9

*****, precum și dânsul mai activează și peste hotarele țării, fapt ce se

confirmă prin conversațiile purtate, prin mesaje, cu recurentul.

Denis deține *****% din capitalul social al SRL „*****”, iar soția acestuia

***** este administratorul și fondatorul SRL „*****”, fapt ce rezultă din

înscrisurile probatorii anexate la dosar.

să-i furnizeze informație cu privire la funcția pe care o deține Florea Denis

în cadrul acestei întreprinderi și mărimea salariului achitată acestuia pentru

luna aprilie-mai 2023, și dacă ***** se află în grad de rudenie cu *****

actuala soție a recurentului, însă nu a primit niciun răspuns.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ:

stipulează că:

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a

deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții

Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă,

care au intrat în vigoare de la 01 septembrie 2023.

din 31 iulie 2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la

data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor

în vigoare la data depunerii recursului.

optat pentru principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale,

cu excepția temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la

Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

declarat la 31 mai 2024, adică după intrarea în vigoare a modificărilor

operate în Codul de procedură civilă, acesta va fi examinat în baza

temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului.

nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) prevede că:

„(1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este

contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea

recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a

10

fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel

depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă

în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau

hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au

fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023) indică că:

„(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este

vădit neîntemeiat.

redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din 01.09.2023)

menționează că:

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la

art.433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa

părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului,

care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe

pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI DE RECURS

Bălți a pronunțat decizia la 22 februarie 2024, în ședință publică.

de apel a fost expediată la 09 aprilie 2024 la adresa electronică a

reprezentantului recurentului Florea Denis, avocatul Vitalie Bunduchi, fapt

ce rezultă din scrisoarea de expediere a actului judecătoresc anexată la dosar

(f.d.132).

reprezentat de avocatul Vitalie Bunduchi a fost depus în interiorul termenului

legal prevăzut de art.434 CPC.

admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în

condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de

legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele

citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de

recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.

Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar

caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din

11

perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural

și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o

motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În

consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se

referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea

rezistării testului și filtrului de admisibilitate.

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu

temeiurile prevăzute în art.432 din Codul de procedură civilă, în redacția

legii în vigoare la data declarării recursului.

Codul de procedură civilă stabilește că instanța de recurs verifică legalitatea

hotărârii atacate doar în limitele invocate în recurs. Această prevedere nu

permite instanței de recurs să admită recursul din alte considerente decât cele

invocate în recurs.

avocatul Vitalie Bunduchi rezultă că drept temei de declararea a recursului a

fost invocat în esență prevederile art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă (în redacția Legii nr.246 din 31.07.2023, în vigoare din

01.09.2023), potrivit cărora recursul este admis dacă hotărârea sau decizia

este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit

nerezonabilă a probelor.

procedură civilă, recurentul susține că decizia instanței de apel este arbitrară

și bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

prevederilor lit.e) art.432 alin.(1) din Codul de procedură civilă, noțiunea de

hotărâre arbitrară ori de apreciere vădit nerezonabilă a probelor urmează

a fi stabilită în coraportul dintre mai multe principii.

art.432 alin.(1) lit.e) CPC, Curtea Supremă de Justiție ține cont, inclusiv, de

sensul atribuit acestei noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Astfel, de exemplu, în cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, §

62, Curtea Europeană a notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă,

în esență, nu are nicio bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio

legătură între faptele litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii.

Curtea Europeană consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare

a dreptății”. De asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie

2021, § 75, Curtea Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie

12

judecătorească a fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o

eroare de drept sau de fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o

vreodată și că aceasta este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

privire la actele normative, la interpretarea actului normativ se ține cont de

nota de fundamentare, care a însoțit proiectul actului normativ respectiv și

de alte documente care permit identificarea voinței autorității publice care a

adoptat, a aprobat sau a emis actul normativ.

următoarele: „…Utilizarea noțiunii de „hotărâre arbitrară” derivă din

practica CtEDO, fiind utilizată pentru a defini situația în care judecătorii nu

aduc nici o motivare pentru deciziile/hotărârile luate, sau când acestea sunt

bazate pe greșeli evidente de fapt sau de drept comise de judecători. În

esență, la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite și cele pronunțate

cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod penal). …”. Iar, în nota

de subsol la textul menționat în paragraful precedent, nota informativă aduce

mai multe exemple din jurisprudența CtEDO în care hotărârile au fost

considerate arbitrare sau bazate pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.

Nota de subsol menționează următoarele în ceea ce privește cauzele civile:

„Exemple de procedură civilă: Respingerea fără o motivarea clară a unui

recurs într-o cauză civilă și menținerea unei decizii care era în mod clar

contrară circumstanțelor cauzei, chiar dacă recurentul indica expres asupra

acestei contradicții (Dulaurans v. France, 2000, § 38); Refuzul judecătorilor,

fără vreun motiv, de a anula ordinul de eliberare din funcție, care era bazat

pe un raport de evaluare a performanțelor anulat anterior de aceiași

judecători (Tel v. Turkey, 2017); Anularea de către instanța de recurs a

deciziei instanței de fond (prin care au fost acordate compensații prevăzute

de legislația muncii) fără a explica în vreun fel acest lucru și fără a face

referire la lege, care prevedea aceste compensații (Anđelković v. Serbia,

2013; Lazarević v. Bosnia and Herzegovina, 2020).

„hotărârea arbitrară” urmează a fi definită prin prisma jurisprudenței

CtEDO. În jurisprudența sa, CtEDO deseori folosește împreună sintagmele

„hotărârea arbitrară” și hotărâre „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a

probelor”, fără a face o distincție clară între ele. Nota informativă

menționează totuși că „la categoria hotărârilor arbitrare ar putea fi atribuite

și cele pronunțate cu bună știință contrar legii (în contextul art. 307 Cod

penal)”. Rezultă că în cazul hotărârii arbitrare, carența principală vizează

încălcarea unei norme legale imperative, adică a unei prevederi normative

care nu oferă nicio discreție judecătorului. Lipsa discreției poate rezulta din

claritatea textului prevederii normative, fie din practica uniformă și clară de

aplicare a normei. Această carență nu se poate datora unei simple greșeli, ci

trebuie comisă cu bună știință sau ca urmare a unei erori inexplicabile.

Suntem în prezența unor asemenea situații atunci când instanța de judecată

13

adoptă o hotărâre ce contravine unei norme imperative invocate participanții

la proces sau de instanța judecătorească ierarhic superioară, fără a explica

convingător de ce nu aplică acea normă.

Constituționale din Hotărârea nr.2 din 16.01.2025 (pct.149-150), potrivit

căreia pentru a elucida înțelesul textelor contestate (inter alia ”hotărâre

arbitrară”), destinatarii pot avea în vedere, inclusiv, sensul atribuit acestei

noțiuni de Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Astfel, de exemplu, în

cauza Bochan v. Ucraina (nr. 2), 5 februarie 2015, § 62, Curtea Europeană a

notat că o decizie judecătorească este arbitrară dacă, în esență, nu are nicio

bază juridică în dreptul intern și nu stabilește nicio legătură între faptele

litigiului, legea aplicabilă și rezultatul procedurii. Curtea Europeană

consideră că o asemenea decizie reprezintă o „denegare a dreptății”. De

asemenea, în cauza Balliktaș Bingöllü v. Turcia, 22 iunie 2021, § 75, Curtea

Europeană a notat că se poate considera că printr-o decizie judecătorească a

fost comisă o „eroare vădită” dacă instanța a comis o eroare de drept sau de

fapt pe care nicio instanță rezonabilă nu ar comite-o vreodată și că aceasta

este aptă să perturbe caracterul echitabil al procedurii.

argument care ar justifica constatarea că decizia instanței de apel și hotărârea

primei instanțe ar fi emise contrar normelor imperative aplicabile speței,

precum și nici instanța de recurs nu a stabilit din textele hotărârilor

contestate, raportate la circumstanțele cauzei.

a probelor” se referă în substanță la aprecierea probatoriului.

necesară întrunirea cumulativă a următoarelor condiții: a) hotărârea să se

bazeze pe o aprecierea eronată a probelor; b) aprecierea să fie vădit

nerezonabilă; c) hotărârea contestată se bazează în mod determinant pe

această apreciere.

la admiterea recursului în temeiul art.432 alin.(1) lit.e) din Codul de

procedură civilă, adică să fie evidentă pentru un profesionist și să nu poată fi

explicată rațional. De asemenea, această eroare trebuie să fie determinantă

pentru soluția din hotărârea contestată. Îi revine recurentului obligația să

convingă instanța de recurs că aceste elemente sunt întrunite.

Vitalie Bunduchi a indicat drept temei a recursului faptul că instanțele

inferioare ar fi apreciat în mod vădit nerezonabil mărimea cuantumului

pensiei de întreținere a copilului minor ***** în raport cu salariul său și

datelor Biroului Național de Statistică.

apreciate arbitrar sau irațional de către instanțele de judecată ierarhic

inferioare. Prin urmare, acest temei de recurs este vădit neîntemeiat.

14

„arbitrară”, cât și „bazată pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor”, însă

fiecare din cele două sintagme urmează a fi invocate și bine argumentate

separat.

Justiție remarcă că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul

XXXVIII din Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele ierarhic inferioare. Forța atribuită

unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și

concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de

recurs.

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Florea Denis,

reprezentat de avocatul Vitalie Bunduchi este unul vădit neîntemeiat. Or,

recursul respectiv conține obiecții de fapt și de drept similare celor expuse

anterior care au fost analizate și apreciate corespunzător de instanța de apel.

Florea Denis la un proces echitabil garantat de art.6§1 CEDO.

cu soluția pronunțata de Curtea de Apel Bălți și nu relevă interpretarea

contrară a legii, aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procedural, sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe

aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, fapt ce nu constituie temei de casare

a deciziei recurate, or, soluția emisă de instanțele de judecată ierarhic

inferioare a fost bazată pe probele administrate la dosar și ținând cont în

primul rând de interesul superior al copilului *****, și având în vedere că

ambii părinți în măsură egală trebuie să contribuie la un trai decent pentru

copil pentru o bună creștere și dezvoltare al acestuia.

menționează că recursul depus de Florea Denis conține în esență obiecții de

fapt și de drept similare expuse anterior în cererea de apel care au fost

analizate de către Curtea de Apel Bălți, fiind apreciate pe o cercetare

multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită a tuturor probelor

din dosar în ansamblu și interconexiunea lor, călăuzindu-se de lege.

să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor

critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care

se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură

civilă, în vigoare la data declarării recursului. Or, recursul nu se poate limita

la o simplă indicare a textelor de lege, ci implică determinarea greșelilor

imputate Curții de Apel Bălți și o minimă argumentare a criticii în fapt și în

15

drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla

trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau

aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel, nu echivalează

cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins

argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui

autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.

accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul

rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în

special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea

cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont

pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de

ordin legal fundamental.

dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise

[Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC),

pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui

recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui

recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services

împotriva Franței, pct. 45).

procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile

speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea

procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic

superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie

1996, Reports 1996-1,11p.141,§39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care

implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu

cerințele articolului 6§1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991,

Supreme de Justiție concluzionează că recursul declarat de Florea Denis,

reprezentat de avocatul Bunduchi Vitalie este vădit neîntemeiat și urmează a

fi considerat inadmisibil.

civilă, art.440 alin.(1), (2) din Codul de procedură civilă,

16

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI

Consideră inadmisibil recursul declarat de Florea Denis, reprezentat de

avocatul Vitalie Bunduchi.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Stela Procopciuc

Judecători Oxana Parfeni

Gheorghe Stratulat

17