2ra-232/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si incasarea cheltuielilor de judecata
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si incasarea cheltuielilor de judecata
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-232/25 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor si incasarea cheltuielilor de judecata (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Vitalie Veștiman,
reprezentat de avocatul Oleg Gorlenco,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Ecaterina Bădărău împotriva lui Vitalie Veștiman, cu privire la modificarea
cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor și încasarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 18 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul
Central,
(Dosarul nr. 2ra-232/25
NR PIGD 2-23119462-01-2ra-06052025)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Cahul, sediul Central, jud. M. Bușuleac
Instanța de apel: Curtea de Apel Sud, sediul Central, jud. N. Bondarenco, V. Movilă, S. Pilipenco
18 februarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților admisibilitatea cererii de recurs depusă de
Vitalie Veștiman, reprezentat de avocatul Oleg Gorlenco,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 17 august 2023, Ecaterina Bădărău, reprezentată de avocatul Artur
Josu, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Vitalie Veștiman, cu
privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul minor și
încasarea cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a indicat că, s-a
aflat în relație de concubinaj cu Vitalie Veștiman și ambii sunt părinții copilului
minor, ******, născut la ******.
Prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, s-
a stabilit domiciliul copilului minor, ******cu mama, Ecaterina Bădărău și s-a
încasat din contul lui Vitalie Veștiman în beneficiul său pentru copilul minor
pensia de întreținere în sumă de 741,10 de lei lunar începând cu 12 decembrie
2017 până la atingerea majoratului de către copil.
Având în vedere că prețurile s-au mărit considerabil, suma de 741,10 de
lei lunar este foarte mică și neechitabilă în raport cu cheltuielile necesare pentru
întreținerea minorului.
Potrivit informației Biroului Național de Statistică, minimul de existență
pentru întreținerea copilului de vârsta de la 7 la 17 ani constituie suma de 2885
de lei, însă nici aceasta nu corespunde cheltuielilor reale suportate pentru
întreținerea unui copil.
În drept, reclamanta și-a întemeiat cererea de chemare în judecată pe
dispozițiile art. 74, art. 75 alin. (2) din Codul familiei.
Reclamanta, Ecaterina Bădărău, a solicitat modificarea cuantumului
pensiei de întreținere stabilit, prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei
Cimișlia, sediul Leova, prin încasarea de la Vitalie Veștiman în beneficiul său a
pensiei de întreținere pentru copilul minor, ******în sumă fixă de 2500 de lei și
încasarea cheltuielilor de judecată.
1
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 13 august 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, s-a
admis cererea de chemare în judecată înaintată de Ecaterina Bădărău.
S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere încasat de la Vitalie
Veștiman în beneficiul Ecaterinei Bădărău pentru întreținerea copilului minor:
******, din suma de 741,10 de lei, stabilită prin hotărârea din 27 aprilie 2018 a
Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, în sumă bănească fixă în cuantum de 1450
de lei lunar, începând cu data de 13 august 2024 până la atingerea majoratului de
către copil.
S-a încasat de la Vitalie Veștiman în beneficiul statului cheltuielile de
judecată, în cuantum de 721,96 de lei, cu titlu de taxă de stat.
S-a încasat de la Vitalie Veștiman în beneficiul Ecaterinei Bădărău suma
în cuantum de 4000 de lei, cu titlu de cheltuieli pentru asistență juridică.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 20 august 2024, Vitalie Veștiman, reprezentat de avocatul Oleg
Gorlenco, a depus cerere de apel nemotivată, iar, la 04 septembrie 2024, a depus
cerere de apel motivată împotriva hotărârii din 13 august 2024 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central, solicitând admiterea cererii de apel, casarea parțială a
hotărârii instanței de fond, în partea modificării cuantumului pensiei de
întreținere de la suma de 741,10 de lei până la 1450 de lei, precum și în partea
încasării cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 4000 de lei și în această
parte să fie pronunțată o nouă hotărâre, prin care să fie modificat cuantumul
pensiei de întreținere și anume să fie încasată pensia de întreținere în mărime de
¼ din salariu și/sau alte venituri ale sale, începând cu 13 august 2024 până la
atingerea majoratului de către copil, încasarea taxei de stat proporțional cu
cuantumul pensiei de întreținere încasate și respingerea pretenției cu privire la
încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 18 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Central,
s-a respins cererea de apel depusă de Vitalie Veștiman, reprezentat de avocatul
Oleg Gorlenco, și s-a menținut hotărârea din 13 august 2024 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central.
2
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, potrivit
informației Biroului Național de Statistică, minimul de existență pentru un copil
în vârstă de 7-17 ani în semestrul II al anului 2022, a constituit 2855 de lei (f. d.
11), iar pentru semestrul II al anului 2023, a fost de 2947,90 de lei.
Instanța de apel a menționat că această sumă revine ambilor părinți, or,
prin prisma art. 74 alin. (1) din Codul familiei, ambii părinți sunt obligați să
întrețină copiii minori, și respectiv fiecărui părinte revine suma de 1473,95 de
lei.
Totodată, instanța de apel a reținut că apelantul, Vitalie Veștiman, a
anexat contractul individual de muncă din ******, prin care se atestă că, a fost
angajat în calitate de ******, la serviciul social ,,Centrul de asistență de
plasament pentru copii satul Cupcui” din cadrul Structurii Teritoriale de
Asistență Socială Leova, cât și adeverința de la locul de muncă pentru anul
2024, potrivit căreia salariul apelantului este de ******lei (f.d. 30, 48-49).
Din aceste considerente, apelantul a solicitat încasarea pensiei de
întreținere conform dispozițiilor art. 75 alin. (1) din Codul familiei, în mărime
de ¼ din salariul și/sau alte venituri, invocând că are un venit stabil.
Însă, instanța de apel a considerat că această poziție a apelantului este
neîntemeiată și contravine interesului superior al copilului, or, dispozițiile art. 76
din Codul familiei reglementează încasarea pensiei de întreținere în sumă
bănească fixă, inclusiv și în cazul în care încasarea pensiei de întreținere sub
formă de ¼ din salariul și/sau alte venituri lezează substanțial situația unei din
părți.
Instanța de apel a constatat că, reieșind din datele cu privire la salariul
de care beneficiază apelantul, Vitalie Veștiman, rezultă că ¼ din salariul de
4364 de lei constituie suma de 1091 de lei, ceea ce reprezintă o sumă mai mică
decât minimul de existență prevăzut de Biroul Național de Statistică.
Prin urmare, instanța de apel a considerat că prima instanță corect a
constatat imposibilitatea încasării pensiei de întreținere în mărime de ¼ din
salariul și/sau alte venituri, invocând că acest cuantum este mai mic decât
minimul prevăzut de Biroul Național de Statistică, or, încasarea pensiei de
întreținere în mărime de ¼ din salariul și/sau alte venituri al apelantului, Vitalie
Veștiman, contravine interesului superior al copilului
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 aprilie 2025, prin intermediul oficiului poștal, Vitalie Veștiman,
reprezentat de avocatul Oleg Gorlenco, a depus cerere de recurs împotriva
3
deciziei din 18 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Central și hotărârii
din 13 august 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, solicitând admiterea
cererii de recurs, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe,
cu emiterea unei noi decizii de admitere parțială a cererii de chemare în judecată
depusă de Ecaterina Bădărău, modificarea pensiei de întreținere stabilită prin
hotărârea din 27 aprilie 2018 a Judecătoriei Cimișlia, sediul Leova, cu încasarea
de la recurent pensia de întreținere în mărime de ¼ din salariu și/sau alte venituri
ale sale, începând cu 13 august 2024 până la atingerea majoratului de către
copil, iar pretenția cu privire la încasarea cheltuielilor pentru asistență juridică să
fie respinsă.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurentul a reiterat motivele de fapt și de drept
expuse în cererea de apel, invocând că instanțele inferioare eronat au stabilit
încasarea în continuare a pensiei de întreținere în sumă bănească fixă, astfel
hotărârea, cât și decizia se bazează pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
La 20 mai 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatei copia
cererii de recurs depusă de Vitalie Veștiman, reprezentat de avocatul Oleg
Gorlenco, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimata nu și-a valorificat
drepturile sale procedurale și nu au depus referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei
integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu excepția
cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță fundamentală pentru
dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
4
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat inadmisibil în
temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a
Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea
competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost
invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară
recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de
Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că, la 14 martie 2025, decizia motivată din
18 februarie 2025 a Curții de Apel Sud, sediul Central a fost expediată, prin
intermediul oficiului poștal, reprezentantului recurentului, avocatului Oleg
Gorlenco, cât și recurentului, fiind recepționată de ultimii, la 28 martie 2025, cât
și la 04 aprilie 2025, fapt ce se confirmă prin avizele de recepție anexate la
materialele cauzei ( f.d. 92-93).
Astfel, cererea de recurs depusă de Vitalie Veștiman, reprezentat de
avocatul Oleg Gorlenco, la 24 aprilie 2025, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
5
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la
formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului
și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de casare
a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
cererea de recurs depusă de Vitalie Veștiman, reprezentat de avocatul Oleg
Gorlenco, nu conține argumente concrete față de decizia instanței de apel, ci s-a
limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu soluția pronunțată. Recursul nu
îndeplinește condițiile legale de admisibilitate, întrucât nu conține motive de
drept și nici temeiuri care să justifice reformarea deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul
arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia
hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din
Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța
a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța
de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei
asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
6
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în
această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct.
85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un
apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și
nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Vitalie Veștiman,
reprezentat de avocatul Oleg Gorlenco, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Vitalie Veștiman, reprezentat de
avocatul Oleg Gorlenco, împotriva deciziei 18 februarie 2025 a Curții de Apel
Sud, sediul Central.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
7