2ra-902/24 — încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-902/24 — încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Lungu către Vitalie Ciobanu privind modificarea modului de încasare a pensiei de întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Cahul, (Dosarul nr. 2ra-902/24 PIGD 2-23017639-01-2ra-24072024) Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Judecătoria Cahul, sediul Central: jud. M. Bușuleac Curtea de Apel Cahul: jud. V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvorecenschii 23 ianuarie 2026 Textul corespunde originalului Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea recursului declarat de Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din: Stela Procopciuc, Președinte, Diana Stănilă, Oxana Parfeni, judecători, constată următoarele: ÎN FAPT
La 3 februarie 2023, Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a depus cerere de chemare în judecată către Vitalie Ciobanu solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilul minor și încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-4).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Victoria Lungu a indicat că prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central a fost stabilită pensia pentru întreținerea copilului minor XXX XXX a.n. XXX, în mărime de 1000 lei lunar până la atingerea majoratului de către copil.
Reclamanta a susținut că reieșind din vârsta copilului minor, cheltuielile pentru întreținerea sunt în creștere iar, suma stabilită anterior de către instanța de judecată în cuantum de 1000 de lei este insuficientă.
A fost invocat de către reclamantă faptul că la momentul pronunțării hotărârii judecătorești privind încasarea pensiei de întreținerea a copilului minor, pârâtul Vitalie Ciobanu nu a fost angajat în câmpul muncii, însă la moment este fondatorul ÎI „ Ciobanu Vitalie” situația financiară a ultimului fiind schimbată.
Victoria Lungu a solicitat modificarea modului de încasarea a pensiei de întreținere stabilite anterior prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul Central din suma de 1000 de lei în cuantum de ¼ din salariul și/sau alte venituri lui Vitalie Ciobanu dar nu mai puțin de minimul de existență în mărime de 2000 lei lunar și a cheltuielilor de judecată legate de asistență juridică. 1
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor art. 18 alin.(1), art.27 alin.(2) din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului; art. 18 alin.(1) din Legea privind drepturile copilului; art. 74 alin.(1), art.75 alin.(2), art.76 alin.(1), art. 110 din Codul familiei; art. 166-167 din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
7. Prin hotărârea din 1 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Lungu, s-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXX XX a. n. XXX din suma de 1000 de lei lunar stabilită prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Cahul în suma bănească fixă în cuantum de 1750 de lei lunar, începând cu 1 februarie 2024 până la atingerea majoratului de către copil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
8. La 25 martie 2024, Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, a declarat apel nemotivat (f. d. 42), împotriva hotărârii din 1 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 25 martie 2024 a declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a cererii de chemare în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 55- 56).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
9. Prin decizia din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Cahul, a fost respins apelul declarat Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov și menținută hotărârea din 1 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central (f. d. 67, 68-78).
Colegiul judiciar a considerat că prima instanță corect a stabilit circumstanțele faptice ale litigiului dat, a apreciat probele conform prevederilor art. 130 din Codul din procedură civilă și a adoptat o hotărâre legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept material și procesual.
Instanța de apel, a menționat că potrivit informației plasate pe pagina oficială a Biroului Național de Statistică, valoarea minimului de existență în semestrul I al anului 2023 pentru copiii de vârsta 7-17 ani, pentru orașe mici 2 este de 3 116,6 lei. Minimul de existență reprezintă volumul minimal de produse și servicii, necesare pentru satisfacerea cerințelor primordiale, asigurarea menținerii sănătății și susținerea vitalității omului. Mărimea minimului de existență se calculează prin însumarea mărimii valorice a coșului alimentar, a cheltuielilor pentru procurarea mărfurilor industriale și pentru achitarea serviciilor prestate, precum și a mărimilor primelor și contribuțiilor obligatorii.
Instanța de apel, a apreciat ca fiind corectă soluția instanței de fond care a conchis privind necesitatea modificării sumei pensiei de întreținere a copilului minor XXX XXX. Suma stabilită prin hotărârea Judecătoriei Cahul, sediul Central din 14.05.2021, nu asigura o dezvoltare fizică, mentală, spirituală, morală și socială în mod deplin a copilului, la momentul actual.
Colegiul judiciar, a reiterat că minimul de existență reprezintă volumul minimal de bunuri materiale și servicii necesare pentru satisfacerea cerințelor primordiale, asigurarea menținerii sănătății și susținerii viabilității omului, iar informația Biroului Național de Statistică, în acest sens, vine cu titlu de informare și nu este obligatorie. 14.Totodată, a fost subliniat de către instanța de apel că răspunderea pentru creșterea și asigurarea dezvoltării copilului, revine în primul rând părinților, aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și a-și îndeplini obligațiile față de copil, cât și de faptul că, părinții au îndatorirea de a crește copilul în condițiile care să asigure dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului.
De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că domiciliul copilului a fost stabilit cu mama, cât și faptul că veniturile tatălui nu pot fi stabilite cu certitudine iar, în scopul respectării interesului superior al copilului, a fost întemeiat admisă cerința privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere.
Colegiul judiciar, a considerat că prima instanță a elucidat corect toate circumstanțele cauzei și just a conchis necesitatea admiterii parțiale a cererii de chemare în judecată depusă de Lungu Victoria, fiind corect modificat cuantumul pensiei de întreținere încasat de la Ciobanu Vitalie în beneficiul lui Lungu Victoria pentru întreținerea copilului minor din suma de 1 000 lei lunar stabilită prin hotărârea din 14 mai 2021 Judecătoriei Cahul, în sumă 3 bănească fixă în cuantum de 1 750 lei lunar, începând cu data de 01 februarie 2024 până la atingerea majoratului de către copil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
17. La 24 iulie 2024, Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov a declarat recurs împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii, încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 81- 83).
SOLICITAREA RECURENTULUI
18. În motivarea recursului, recurenta a invocat prevederile art. 432 alin. (1) lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă, care reglementează că recursul poate fi admis dacă a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
19. Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacălegea nu prevede altfel. (2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa Victoriei Lungu și avocatului Maxim Todorov care reprezintă interesele Victoriei Lungu la 11 iulie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 79), iar cererea de recurs a fost depusă la 24 iulie 2024 (f. d. 81-83). 4
La 19 mai 2025, în adresa intimatului Vitalie Ciobanu și avocatului Ignat Dumitran a fost expediată copia recursului declarat de Victoria Lungu, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f. d. 91).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului, Vitalie Ciobanu, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
23. Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă (1) Recursul este admis dacă: a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții Supreme de Justiție; c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un apel depus în termen; d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor; f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale. (2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă „(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil. (2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
26. Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în 5 condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea de Apel Cahul și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci 6 implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, ca fiind inadmisibil. 7
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă. COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Declară inadmisibil recursul declarat de Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim Todorov, împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Cahul. Încheierea este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Diana Stănilă Oxana Parfeni 8
Grupate prin similitudine semantică
Caută în toată jurisprudența, nu doar în această hotărâre.
Contul gratuit ridică limita la 40 de căutări pe zi, deschide căutarea semantică în română, rusă și engleză și 3 întrebări zilnice către asistentul AI. Fără card.