2ra-902/24 — încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. 1 lit. f din Codul de procedură civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instantei de apel nu constituie un temei de casare a ei.
2ra-902/24 — încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2026)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Victoria Lungu,
reprezentată de avocatul Maxim Todorov,
în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Victoria Lungu către Vitalie Ciobanu privind modificarea modului de
încasare a pensiei de întreținere a copilului minor și încasarea cheltuielilor
de judecată,
împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Cahul,
(Dosarul nr. 2ra-902/24
PIGD 2-23017639-01-2ra-24072024)
Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat.
Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de
casare a ei.
Judecătoria Cahul, sediul Central: jud. M. Bușuleac
Curtea de Apel Cahul: jud. V. Movilă, S. Pilipenco, E. Dvorecenschii
23 ianuarie 2026
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea
recursului declarat de Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim
Todorov,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Diana Stănilă,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 3 februarie 2023, Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim
Todorov, a depus cerere de chemare în judecată către Vitalie Ciobanu
solicitând modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilul minor și
încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 3-4).
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta Victoria Lungu
a indicat că prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei Cahul, sediul
Central a fost stabilită pensia pentru întreținerea copilului minor XXX XXX
a.n. XXX, în mărime de 1000 lei lunar până la atingerea majoratului de către
copil.
Reclamanta a susținut că reieșind din vârsta copilului minor, cheltuielile
pentru întreținerea sunt în creștere iar, suma stabilită anterior de către
instanța de judecată în cuantum de 1000 de lei este insuficientă.
A fost invocat de către reclamantă faptul că la momentul pronunțării
hotărârii judecătorești privind încasarea pensiei de întreținerea a copilului
minor, pârâtul Vitalie Ciobanu nu a fost angajat în câmpul muncii, însă la
moment este fondatorul ÎI „ Ciobanu Vitalie” situația financiară a ultimului
fiind schimbată.
Victoria Lungu a solicitat modificarea modului de încasarea a pensiei
de întreținere stabilite anterior prin hotărârea din 14 mai 2021 a Judecătoriei
Cahul, sediul Central din suma de 1000 de lei în cuantum de ¼ din salariul
și/sau alte venituri lui Vitalie Ciobanu dar nu mai puțin de minimul de
existență în mărime de 2000 lei lunar și a cheltuielilor de judecată legate de
asistență juridică.
1
În drept, reclamanta și-a întemeiat pretențiile în temeiul dispozițiilor
art. 18 alin.(1), art.27 alin.(2) din Convenția internațională cu privire la
drepturile copilului; art. 18 alin.(1) din Legea privind drepturile copilului;
art. 74 alin.(1), art.75 alin.(2), art.76 alin.(1), art. 110 din Codul familiei;
art. 166-167 din Codul de procedură civilă.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 1 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central,
a fost admisă cererea de chemare în judecată depusă de Victoria Lungu, s-a
modificat cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor XXX XX a. n.
XXX din suma de 1000 de lei lunar stabilită prin hotărârea din 14 mai 2021
a Judecătoriei Cahul în suma bănească fixă în cuantum de 1750 de lei lunar,
începând cu 1 februarie 2024 până la atingerea majoratului de către copil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 25 martie 2024, Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim
Todorov, a declarat apel nemotivat (f. d. 42), împotriva hotărârii din 1
februarie 2024 a Judecătoriei Cahul, sediul Central, iar la 25 martie 2024 a
declarat apel motivat, solicitând admiterea apelului, casarea integrală a
hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală
a cererii de chemare în judecată, încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 55-
56).
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 5 iunie 2024 a Curții de Apel Cahul, a fost
respins apelul declarat Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim
Todorov și menținută hotărârea din 1 februarie 2024 a Judecătoriei Cahul,
sediul Central (f. d. 67, 68-78).
Colegiul judiciar a considerat că prima instanță corect a stabilit
circumstanțele faptice ale litigiului dat, a apreciat probele conform
prevederilor art. 130 din Codul din procedură civilă și a adoptat o hotărâre
legală și întemeiată, cu respectarea normelor de drept material și procesual.
Instanța de apel, a menționat că potrivit informației plasate pe pagina
oficială a Biroului Național de Statistică, valoarea minimului de existență în
semestrul I al anului 2023 pentru copiii de vârsta 7-17 ani, pentru orașe mici
2
este de 3 116,6 lei. Minimul de existență reprezintă volumul minimal de
produse și servicii, necesare pentru satisfacerea cerințelor primordiale,
asigurarea menținerii sănătății și susținerea vitalității omului. Mărimea
minimului de existență se calculează prin însumarea mărimii valorice a
coșului alimentar, a cheltuielilor pentru procurarea mărfurilor industriale și
pentru achitarea serviciilor prestate, precum și a mărimilor primelor și
contribuțiilor obligatorii.
Instanța de apel, a apreciat ca fiind corectă soluția instanței de fond care
a conchis privind necesitatea modificării sumei pensiei de întreținere a
copilului minor XXX XXX. Suma stabilită prin hotărârea Judecătoriei
Cahul, sediul Central din 14.05.2021, nu asigura o dezvoltare fizică, mentală,
spirituală, morală și socială în mod deplin a copilului, la momentul actual.
Colegiul judiciar, a reiterat că minimul de existență reprezintă volumul
minimal de bunuri materiale și servicii necesare pentru satisfacerea
cerințelor primordiale, asigurarea menținerii sănătății și susținerii viabilității
omului, iar informația Biroului Național de Statistică, în acest sens, vine cu
titlu de informare și nu este obligatorie.
14.Totodată, a fost subliniat de către instanța de apel că răspunderea pentru
creșterea și asigurarea dezvoltării copilului, revine în primul rând părinților,
aceștia având obligația de a-și exercita drepturile și a-și îndeplini obligațiile
față de copil, cât și de faptul că, părinții au îndatorirea de a crește copilul în
condițiile care să asigure dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială
a copilului.
De asemenea, instanța de apel a menționat faptul că domiciliul copilului
a fost stabilit cu mama, cât și faptul că veniturile tatălui nu pot fi stabilite cu
certitudine iar, în scopul respectării interesului superior al copilului, a fost
întemeiat admisă cerința privind modificarea cuantumului pensiei de
întreținere.
Colegiul judiciar, a considerat că prima instanță a elucidat corect toate
circumstanțele cauzei și just a conchis necesitatea admiterii parțiale a cererii
de chemare în judecată depusă de Lungu Victoria, fiind corect modificat
cuantumul pensiei de întreținere încasat de la Ciobanu Vitalie în beneficiul
lui Lungu Victoria pentru întreținerea copilului minor din suma de 1 000 lei
lunar stabilită prin hotărârea din 14 mai 2021 Judecătoriei Cahul, în sumă
3
bănească fixă în cuantum de 1 750 lei lunar, începând cu data de 01 februarie
2024 până la atingerea majoratului de către copil.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 24 iulie 2024, Victoria Lungu, reprezentată de avocatul Maxim
Todorov a declarat recurs împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de
Apel Cahul, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei
instanței de apel și a hotărârii instanței de fond, cu emiterea unei noi hotărâri
de admitere integrală a acțiunii, încasarea cheltuielilor de judecată (f. d. 81-
83).
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a invocat prevederile art. 432 alin.
(1) lit. a), b), e) din Codul de procedură civilă, care reglementează că recursul
poate fi admis dacă a) interpretarea legii din hotărârea contestată este
contrară jurisprudenței uniforme a Curții Supreme de Justiție; b) prin
admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție; e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în
mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor.
TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI
Art. 434 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă:
„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a
deciziei integrale, dacălegea nu prevede altfel.
(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”
Completul de judecată conchide că recurenta, s-a conformat
prevederilor art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în
termen recursul, or, copia deciziei motivate a fost expediată în adresa
Victoriei Lungu și avocatului Maxim Todorov care reprezintă interesele
Victoriei Lungu la 11 iulie 2024, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire anexată la actele cauzei (f. d. 79), iar cererea de recurs a fost depusă
la 24 iulie 2024 (f. d. 81-83).
4
La 19 mai 2025, în adresa intimatului Vitalie Ciobanu și avocatului
Ignat Dumitran a fost expediată copia recursului declarat de Victoria Lungu,
cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței timp de o lună de la
data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă scrisoarea de însoțire
anexată la materialele dosarului (f. d. 91).
Până la data stabilită pentru examinarea admisibilității recursului,
Vitalie Ciobanu, nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune
referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 433 alin. (1) lit. (f) din Codul de procedură civilă
(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este
vădit neîntemeiat.
Art. 432 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
(1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme
a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții
Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv
un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu
încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au
fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.
Art. 440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă
„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,
completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților,
declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,
motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme
de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/ inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în
5
condițiile Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de
legalitate veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele
citate oferă un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de
recurs care nu prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul Curții Supreme de Justiție notează că pentru a trece
testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se
referă la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea
rezistării testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs,
nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură
civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de
către Curtea de Apel Cahul și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod
determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu
constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute
la art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale
cauzei, fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de
netemeinicie pe care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea
recursului însemnând nu doar exprimarea nemulțumirii față de actul de
dispoziție pronunțat în apel, ci expunerea tuturor motivelor pentru care, din
punctul de vedere al părții, instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
6
implică determinarea greșelilor imputate Curții de Apel Cahul și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care
se bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale, nu
echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea
pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar
substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din
oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției
legale a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea
și interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct.
230]. Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs,
întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care
se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo
împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi
mai stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva
Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire
la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de
drept, și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a
se vedea Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Victoria Lungu,
reprezentată de avocatul Maxim Todorov, ca fiind inadmisibil.
7
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1) și (2),
art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul declarat de Victoria Lungu, reprezentată
de avocatul Maxim Todorov, împotriva deciziei din 5 iunie 2024 a Curții de
Apel Cahul.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte Stela Procopciuc
Judecători Diana Stănilă
Oxana Parfeni
8