2ra-1099/22 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor

2ra-1099/22 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2ra-1099/22

2-19194608-01-2ra-10082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. Z. Talpalaru)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan)

DECIZIE

07 decembrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Pavel Scrob,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scrob

împotriva lui Pavel Scrob, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei și

determinarea domiciliului copilului minor și la cererea reconvențională depusă de

Pavel Scrob împotriva Svetlanei Scrob intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la

determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru

copilul minor,

împotriva deciziei din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Pavel Scrob și a fost menținută hotărârea din 20 ianuarie

2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 05 decembrie 2019, Svetlana Scrob a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Pavel Scrob cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea

domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 10 octombrie 2010 a încheiat

căsătoria cu Pavel Scrob, iar la XXXXX s-a născut copilul XXXXX.

A menționat că, căsătoria s-a dovedit a fi nefericită și la un moment dat a ajuns

la concluzia că în relația cu soțul sunt străini unul față de altul și nimic nu îi leagă,

decât creșterea și educarea fiului minor. Soțul nu este împotriva divorțului, însă nu

1

vrea să se prezinte la Oficiul Stării Civile pentru a-l perfecta pe cale extrajudiciară.

Reclamanta a afirmat că domiciliul copilului urmează să fie stabilit cu ea,

deoarece fiul este crescut, supravegherea, îngrijit și educat în mare măsură de ea și

este mai mult atașat de mamă decât de tată. Pârâtul este de acord ca copilul să

locuiască cu mama, dar nu dorește să semneze acordul în acest sens.

A solicitat desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copilului minor

XXXXX împreună cu mama.

În cadrul ședinței de judecată din 05 martie 2020, Pavel Scrob a înaintat acțiune

reconvențională împotriva Svetlanei Scrob, solicitând determinarea domiciliului

copilului minor XXXXX împreună cu tata.

În motivarea acțiunii reconvenționale a indicat că Svetlana Scrob de două luni a

abandonat familia și locuiește pe o altă adresă, iar fiul XXXXX a rămas la

întreținerea și educația tatălui.

Prin încheierea protocolară din 27 mai 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția pentru

protecția drepturilor copilului sect. Botanica, mun. Chișinău.

La data de 08 decembrie 2020, Pavel Scrob a depus cerere de concretizare a

acțiunii reconvenționale, solicitând determinarea domiciliului copilului minor

XXXXX împreună cu tata și încasarea din contul Svetlanei Scrob în beneficiul său a

pensiei de întreținere pentru copilul minor XXXXX în mărime fixă de 2000 de lei

lunar.

În motivarea cererii, Pavel Scrob a indicat suplimentar că la întreținerea și

educației Svetlanei Scrob se află fratele ei minor XXXXX, elev al clasei IX la Liceul

Teatral Chișinău.

Având în vedere cele menționate, în temeiul art. 38 alin. (2) lit. d) din Codul

familiei, consideră că determinarea domiciliului împreună cu tata este în interesele

fiului XXXXX, din contul mamei urmând a fi încasată pensia de întreținere.

Prin hotărârea din 20 ianuarie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost

admisă acțiunea inițială depusă de Svetlana Scrob și a fost desfăcută căsătoria

încheiată între Svetlana Scrob și Pavel Scrob la data de 10 octombrie 2010 la Oficiul

Stării Civile sect. Botanica, mun. Chișinău și trecută în Registrul actelor de stare

civilă cu nr. 1439. A fost stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, născut la

XXXXX cu mama Svetlana Scrob. Acțiunea reconvențională înaintată de Pavel

Scrob a fost respinsă ca nefondată.

La data de 16 februarie 2021, Pavel Scrob a declarat apel împotriva hotărârii

primei instanțe, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii primei

instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea reconvențională să fie

admisă.

Prin decizia din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul

declarat de Pavel Scrob și a fost menținută hotărârea din 20 ianuarie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

La data de 29 iulie 2022, Pavel Scrob a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

2

trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului, recurentul a indicat că instanța de apel a cercetat și

apreciat doar probele prezentată de către intimată.

A menționat că în decizia contestată, instanța de apel a indicat că cererea de apel

a fost examinată în lipsa apelantului, deși a fost citat legal, fapt ce nu corespunde

adevărului, deoarece a fost prezent la ședința de judecată din data de 15 martie 2022,

când a fost pronunțat dispozitivul deciziei, și-a expus părerea, și-a susținut și

argumentat poziția, fiind vorba de interesele propriului copil.

Recurentul a comunicat că a solicitat să fie examinate condițiile de trai ale

ambilor părinți, însă, Direcția pentru protecția drepturilor copilului a examinat doar

condițiile de trai ale Svetlanei Scrob, formulând o concluzie subiectivă care nu

corespunde realității.

A afirmat că instanța de apel nu a ținut cont că la examinarea cererii de apel

copilul minor avea deja vârsta de 10 ani și părerea lui urma a fi ascultată.

Pavel Scrob consideră că aceste încălcări sunt esențiale, iar ignorarea completă

de cercetare și apreciere a probelor prezentate de către el au dus la soluționarea

greșită a cauzei, la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale acestuia.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că la 06 iunie 2022 decizia motivată a instanței

de apel a fost expediată atât la adresa poștală, cât și la adresa electronică a

recurentului (f.d. 130).

Astfel, recursul, declarat la 29 iulie 2022, este în termen.

Prin notificările din 10 august 2022 și 03 octombrie 2022, Curtea Supremă de

Justiție a expediat în adresa participanților la proces copia recursului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii referinței (f.d. 138, 140-142, 147-148).

Prin referința depusă la 24 august 2022, Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sect. Botanica a solicitat ca la pronunțarea deciziei să se țină cont în

exclusivitate de interesul superior al copilului.

La data de 18 octombrie 2022 Svetlana Scrob, reprezentată de avocatul Mariana

Caliga, a solicitat declararea recursului ca fiind inadmisibil, menționând că

argumentele invocate în recurs nu corespund adevărului, instanța de apel a dat o

apreciere multiaspectuală, completă, nepărtinitoare și nemijlocită tuturor probelor

prezentate de ambele părți.

Referitor la audierea copilului minor, reprezentantul intimatei a indicat că

potrivit normelor de drept material copilul care are vârsta de 10 ani nu poate alege cu

care dintre părinți să locuiască. Mai mult ca atât, în decizia din 15 martie 2022

instanța de apel a specificat că în cazul cînd părinții locuiesc separat, domiciliul

copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină prin acordul părinților, însă,

dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea domiciliului copilului,

domiciliul minorului se stabilește de către instanța de judecată, ținând cont de

interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate. În

3

acest caz, instanța judecătorească a luat în considerare atașamentul copilului XXXXX

față de fiecare dintre părinți, vârsta copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile

existente între fiecare părinte și copil, posibilitățile părinților de a crea condiții

adecvate pentru educația și dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru,

condițiile de trai etc.).

În conformitate cu art. 440 alin. (2) din Codul de procedură civilă, completul

din 3 judecători prin încheierea din 16 noiembrie 2022 a considerat recursul admisibil

și a dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 din Codul de procedură civilă, recursul se

examinează fără înștiințarea participanților la proces.

Studiind materialele dosarului în raport cu argumentele invocate în recursul

declarat și obiecțiile expuse în referințe, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul urmează a fi

admis, cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

instanța de recurs, după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze

integral decizia instanței de apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel

o singură dată dacă eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

Iar, în conformitate cu art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă,

săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în

care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale

omului.

Din suportul probator prezent la materialele cauzei rezultă că la 10 octombrie

2010 a fost încheiată căsătoria între Svetlana Scrob și Pavel Scrob.

În căsătorie s-a născut la XXXXX copilul XXXXX (f.d. 4).

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Svetlana Scrob a solicitat

desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copilului minor XXXXX împreună

cu mama.

Pavel Scrob a înaintat acțiune reconvențională, solicitând determinarea

domiciliului copilului minor XXXXX împreună cu tata și încasarea din contul

Svetlanei Scrob în beneficiul său a pensiei de întreținere pentru copilul minor

XXXXX în mărime fixă de 2000 de lei lunar.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a admis acțiunea

inițială depusă de Svetlana Scrob și a desfăcut căsătoria încheiată între părți, stabilind

domiciliul copilului minor XXXXX, născut la XXXXX, cu mama Svetlana Scrob.

Acțiunea reconvențională înaintată de Pavel Scrob a fost respinsă ca nefondată.

Ulterior, instanța de apel de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de

Pavel Scrob, a ajuns la concluzia netemeiniciei acestuia și a menținut hotărârea

primei instanțe.

4

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că soluția instanței de fond cu

privire la stabilirea domiciliului copilului cu mama și respingerea încredințării

minorului spre creștere și educare tatălui, este una justificată și rezultă dintr-o bază

obiectivă convingătoare.

Instanța apel a menționat că, deși atât mama copilului, cât și tatăl acestuia, se

caracterizează pozitiv, totuși, a reținut dorința și posibilitățile efective ale mamei,

care la caz poate să ofere copilului în vârstă de 10 ani mai multe garanții de creștere

și dezvoltare în acest sens. Mama are grijă de sănătatea copilului, ultimul fiind

periodic la evidența medicilor, se ocupă de educația și dezvoltarea acestuia,

contribuie financiar la întreținerea lui. Un alt argument care dovedește competența

Svetlanei Scrob în ceea ce ține de îngrijirea, educarea și creșterea propriului copil

este faptul încredințării în grija acesteia a fratelui XXXXX, asupra căruia a avut un

impact pozitiv, iar în condițiile în care i-a reușit să aibă grijă de fratele său, va putea

să-și educe, îngrijească și să crească propriul copil.

Totodată, instanța a specificat că prin menținerea domiciliului copilului cu

mama, tatăl Pavel Scrob nu va fi limitat în dreptul de a comunica și a se vedea cu

copilul prin orice modalități posibile.

Verificând legalitatea deciziei contestate în raport cu prevederile aplicabile la

caz și criticile aduse în recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

lărgit al Curții Supreme de Justiție constată că atât prima instanță, cât și instanța de

apel, la examinarea cerinței de stabilire a domiciliului copilului minor, nu au ținut

cont de opinia copilului.

Or, conform art. 63 alin. (1)-(2) din Codul familiei, în cazul când părinții

locuiesc separat, domiciliul copilului care nu a atins vârsta de 14 ani se determină

prin acordul părinților. Dacă lipsește acordul părinților cu privire la stabilirea

domiciliului copilului, iar copilul care a împlinit vârsta de 14 ani refuză să aleagă cu

care părinte vrea să locuiască, domiciliul minorului se stabilește de către instanța de

judecată, ținând cont de interesele și opinia copilului, în conformitate cu vârsta și

gradul său de maturitate. În acest caz, instanța judecătorească va lua în considerare

atașamentul copilului față de fiecare dintre părinți, față de frați și surori, vârsta

copilului, calitățile morale ale părinților, relațiile existente între fiecare părinte și

copil, posibilitățile părinților de a crea condiții adecvate pentru educația și

dezvoltarea copilului (îndeletnicirile și regimul de lucru, condițiile de trai etc.)

De asemenea, instanța de apel a ignorat și prevederile art. 54 din Codul

familiei, potrivit cărora copilul are dreptul să-și exprime opinia la soluționarea în

familie a problemelor care îi ating interesele și să fie audiat în cursul dezbaterilor

judiciare sau administrative. De opinia copilului se ține cont în mod obligatoriu, în

conformitate cu vârsta și gradul său de maturitate, dacă aceasta nu contravine

intereselor copilului.

Astfel, în acest scop, copilului i se va da, în special, posibilitatea de a fi ascultat

în orice procedură judiciară sau administrativă care îl privește, fie direct, fie printr-un

reprezentant sau un organism competent, în conformitate cu regulile de procedură din

5

legislația națională, care stabilește posibilitatea audierii minorului în prezența

pedagogului, cât și în prezența părinților.

Așadar, prin prisma acestor prevederi legale, instanța urma să stabilească

posibilitatea audierii opiniei copilului asupra problemelor care îi ating interesele,

reieșind din vârsta și gradul lui de maturitate.

Acest drept al minorului este consfințit și pe plan internațional, prin prisma

prevederilor art. 12 din Convenția ONU privind drepturile copilului adoptată la 20

noiembrie 1989, la New York, în vigoare pentru Republica Moldova din 25 februarie

1993 prin care statele părți garantează copilului capabil de discernământ dreptul de a-

și exprima liber opinia asupra oricărei probleme care îl privește, opiniile copilului

urmând să fie luate în considerare ținându-se seama de vârsta sa și de gradul său de

maturitate.

Aceste împrejurări devin inevitabile, deoarece instanței de judecată îi revine

sarcina de a stabili acel interes superior al copilului, care ar înclina balanța justiției

către mamă sau către tată, astfel interesul superior al copilului fiind singurul criteriu

după care instanța se călăuzește pentru a decide cu privire la exercitarea drepturilor

părintești.

Pe parcursul examinării cauzei în instanța de apel, Pavel Scrob a depus cerere

în scris, prin care a solicitat să fie audiat copilul minor XXXXX cu privire la opinia

lui cu cine din părinți dorește să locuiască (f.d. 103), însă Curtea de Apel Chișinău,

contrar prevederilor art. 203 din Codul de procedură civilă, care obligă instanța de

judecată să soluționeze cererile și demersurile participanților la proces, nu s-a expus

asupra cererii lui Pavel Scrob și a examinat cauza fără a verifica posibilitatea de a

asculta opinia copilului minor.

Distinct de aceste constatări, se stabilește că soluția instanței de apel nu conține

o argumentare clară din care să rezulte certitudinea adoptării soluției la care s-a ajuns,

având o motivare superficială, fără a fi abordate toate aspectele importante în speță,

respectiv, instanța de recurs fiind în imposibilitatea să exercite controlul judiciar

asupra unei asemenea soluții și să verifice temeinicia și legalitatea hotărârii atacate cu

privire la oricare dintre motivele prevăzute de lege, fapt ce dictează remiterea cauzei

la rejudecare.

În concluzie și în sensul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate motivele

pe care își întemeiază hotărârile, iar, având în vedere caracterul determinant al

concluziilor sale, să precizeze noțiunile ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a admite

recursul și a casa integral decizia instanței de apel, cu restituirea cauzei spre

rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

6

La rejudecare, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate și

reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de

Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de Pavel Scrob.

Se casează integral decizia din 15 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Svetlana Scrob împotriva

lui Pavel Scrob, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului

sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea

domiciliului copilului minor și la cererea reconvențională depusă de Pavel Scrob

împotriva Svetlanei Scrob intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor

copilului sectorul Botanica, mun. Chișinău cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor și încasarea pensiei de întreținere pentru copilul minor, cu restituirea

cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

Victor Burduh

Mariana Pitic

7