2ra-399/23 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreţinere pentru copii minori
- Temei legal
- Temeiurile inadmisibilităţii recursului
2ra-399/23 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori (Curtea Supremă de Justiție, 2023)
Dosarul nr. 2ra-399/23
2-21096153-01-2ra-20032023
Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud. D. Dubcovețchi)
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Pruteanu, I. Țurcan, I. Cotruță)
ÎNCHEIERE
14 iunie 2023 mun. Chișinău
Curtea Supremă de Justiție
Completul de judecată, în componența:
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Aliona Miron
Mariana Pitic
examinând admisibilitatea recursului declarat de Pavlov Igor, reprezentat de
avocatul Sergiu Russ,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pavlov Cristina
împotriva lui Pavlov Igor, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială,
protecție a familiei Ștefan Vodă cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori,
împotriva deciziei din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a
fost admis apelul declarat de Pavlov Cristina și a fost modificată hotărârea din 04 aprilie
2022, în partea pretenției privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, fiind
majorat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori,
c o n s t a t ă:
La data de 28 iunie 2021, Pavlov Cristina a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Pavlov Igor, intervenient accesoriu Direcția generală asistență socială,
protecție a familiei Ștefan Vodă cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea
domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copii minori.
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că la 09 septembrie 2010, a încheiat
căsătoria cu Pavlov Igor, care a fost înregistrată la primăria s. Căplani, r-nul Ștefan
Vodă și trecută în registrul actelor de stare civilă cu nr.10.
În timpul căsătoriei s-au născut doi copii – Pavlov XXXXX și Pavlov XXXXX.
A relatat că după o perioadă de timp relațiile familiare cu soțul, Pavlov Igor, au
început să se răcească, fiind o atmosferă tensionată. Toate problemele apărute, au dus
la faptul că reclamanta și pârâtul au început să locuiască separat. După aceasta, au fost
tentative de a relua relația dintre soți, însă, au fost nereușite.
În prezent, reclamanta și pârâtul nu mai întrețin careva relații familiale.
1
Suplimentar, a mai indicat reclamanta că nu sânt careva pretenții patrimoniale.
Consideră că domiciliul copiilor minori, care sânt fiice, urmează a fi stabilit cu ea.
În concluzie, reclamanta având ferma convingere că păstrarea familiei în
continuare este imposibilă, manifestă liberul consimțământ privind desfacerea
căsătoriei.
Reclamanta a solicitat determinarea domiciliului copiilor minori, Pavlov XXXXX
născută la XXXXX și Pavlov XXXXX născută la XXXXX, cu ea.
Cu referire la cerința privind încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,
Pavlov Cristina, a menționat că din momentul de când s-a separat cu pârâtul, el nu își
îndeplinește obligațiunile de întreținere a copiilor minori.
Totodată a specificat că nu cunoaște dacă pârâtul are venituri stabile, de aceea,
solicită încasarea din contul pârâtului a pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor
minori, în sumă de 2 200 de lei lunar, pentru fiecare copil. Motivul solicitării sumei fixe
este determinat de faptul că pârâtul nu are, la moment, venituri lunare stabile.
Prin hotărârea din 04 aprilie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, a fost
admisă parțial acțiunea depusă de Pavlov Cristina. Căsătoria între Pavlov Cristina și
Pavlov Igor, înregistrată la 09 septembrie 2010, la primăria Căplani, r-l Ștefan Vodă,
înregistrarea nr.10, a fost desfăcută.
Pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei s-a încasat de la pîrît taxa de stat în mărime
de 1000 % a unei unități convenționale – 200 de lei, reclamanta de la plata taxei de stat s-
a eliberat, deoarece are la întreținere copii minori.
S-a determinat domiciliul copiilor minori Pavlov XXXXX, născută la XXXXX și
Pavlov XXXXX, născută la XXXXX cu reclamanta Pavlov Cristina.
S-a încasat de la Pavlov Igor în beneficiul Cristinei Pavlov pensia de întreținere a
copiilor minori: Pavlov XXXXX, născută la XXXXX și Pavlov XXXXX, născută la
XXXXX în mărime de cîte 1 500 de lei, pentru fiecare copil, începînd cu 28 iunie 2021,
pînă la atingerea majoratului de către copii.
S-a încasat de la Pavlov Igor în bugetul de stat taxa de stat în sumă de 1 080 de lei.
La data de 03 mai 2022 Pavlov Cristina, reprezentată de avocatul Spoială
Vladimir, a declarat apel împotriva hotărârii din 04 aprilie 2022 a Judecătoriei Căușeni,
sediul Ștefan Vodă, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială a hotărârii în partea
ce ține de cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori și emiterea unei hotărâri
noi, prin care acțiunea să fie admisă integral.
Prin decizia din 18 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul
declarat de Pavlov Cristina, reprezentată de avocatul Spoială Vladimir, și a fost
modificată hotărârea din 04 aprilie 2022 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, în
partea pretenției ce ține de cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, fiind
majorat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori de la 1 500 de lei la 2 000 de
lei.
În rest a fost menținută hotărârea din 04 aprilie 2022 a Judecătoriei Căușeni,
2
sediul Ștefan Vodă.
Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut că fiind învestită cu judecarea
pricinii în fond, prima instanță a admis parțial acțiunea, dispunând încasarea de la
Pavlov Igor, în beneficiul Cristinei Pavlov a pensiei de întreținere a copiilor minori:
Pavlov XXXXX, născută la XXXXX și Pavlov XXXXX, născută la XXXXX în
mărime de câte 1 500 de lei, pentru fiecare copil, începând cu 28 iunie 2021, până la
atingerea majoratului de către copii.
De asemenea, a notat că, dezacordul apelantei cu hotărârea atacată se reduce la
mărimea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor, solicitând admiterea integrală a
pretenției cu privire la încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în sumă
bănească fixă în mărime de 2 200 de lei lunar.
Instanța de apel a accentuat că având în vedere că, în cadrul examinării cauzei,
nu au fost prezentate probe care ar confirma că Pavlov Igor ar fi angajat oficial în
câmpul muncii sau ar dispune de un salariu sau venituri stabile, instanța de fond, cu
referire la prevederile art. 76 alin. (l) Codul familiei, just a concluzionat în privința
stabiliri modului de încasare a pensiei de întreținere, într-o sumă fixă.
Totodată, Curtea de Apel Chișinău a considerat că prima instanță, deși corect a
ajuns la concluzia temeiniciei acțiunii și necesitatea de a încasa pensia de întreținere în
beneficiul Cristinei Pavlov, incorect a stabilit cuantumul pensiei de întreținere în
mărime de 1 500 de lei lunar, pentru fiecare copil.
Astfel, instanța de apel a apreciat ca fiind întemeiate argumentele Cristinei
Pavlov precum că la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,
instanța nu a ținut cont de interesele copiilor și posibilitățile acestora de a beneficia de
studii și servicii medicale calitative, de activități extrașcolare, acordând suma de 1 500
de lei, care este una insuficientă pentru a acoperi cheltuielile necesare pentru
întreținerea acestora.
La data de 24 februarie 2023 Pavlov Igor, reprezentat de avocatul Sergiu Russ, a
declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului,
casarea integrală a deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii primei instanțe.
În motivarea recursului s-a invocat că decizia instanței de apel este neîntemeiată și
ilegală.
Reprezentantul recurentului a indicat că, suma stabilită de instanța de apel este
una nejustificat de mare, respectiv, instanța de apel nu a adus careva motive plauzibile
în susținerea deciziei sale.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă
legea nu prevede altfel.
Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 18 octombrie
2022.
Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată
în adresa recurentului Pavlov Igor la data de 27 decembrie 2022 (f.d. 65), însă, lipsesc
date cu privire la recepționarea acesteia.
Astfel, recursul, declarat la 24 februarie 2023, este în termen.
3
La 26 ianuarie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei (f.d.
76), cu înștiințarea despre depunerea referinței.
Până la examinarea cauzei, nu a fost depusă referință la cererea de recurs prin
care intimata să-și exprime opinia referitor la recursul declarat.
Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul
de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din
următoarele motive.
În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți
participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea
esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept
procedural.
Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în
cazul în care instanța judecătorească:
a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;
b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;
b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;
c) a interpretat în mod eronat legea;
d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.
Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat
în cazul în care:
a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la
judecarea ei;
b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a
comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;
c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a
procesului;
d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost
implicate în proces;
e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;
f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de
declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut
duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că
aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care
erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.
Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.
În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs
se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat
de Pavlov Igor, reprezentat de avocatul Sergiu Russ, nu se încadrează în temeiurile
prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.
4
Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau
aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de
către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul
exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul
judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural,
verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.
În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează
și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele
invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din
Codul de procedură civilă.
Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform
jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere
îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a
îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie
1995), pe când în recursul declarat de Pavlov Igor, reprezentat de avocatul Sergiu Russ,
asemenea aspecte nu se regăsesc.
Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme
de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Pavlov Igor,
reprezentat de avocatul Sergiu Russ, ca inadmisibil.
În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de
procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție
d i s p u n e:
Recursul declarat de Pavlov Igor, reprezentat de avocatul Sergiu Russ, se
consideră inadmisibil.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva
Judecători Aliona Miron
Mariana Pitic
5