2ra-694/23 — desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere

2ra-694/23 — desfacerea casatoriei, determinarea domiciliului copiilor minori si incasarea pensiei de intretinere (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-694/23

2-21065162-01-2ra-18052023

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Criuleni (jud. S. Caraman)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău ( jud. A. Malîi, A. Braga, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

11 octombrie 2023 mun. Chișinău

CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE

Completul de judecată, în componența:

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

examinând recursul declarat de către Petru Lupașcu, reprezentat de avocatul

Cristina Iachimov,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Lupașcu

împotriva lui Petru Lupașcu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecție a Familiei Criuleni, cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a admis apelul declarat de Valentina Lupașcu, reprezentată de avocatul Larisa

Voloșina și s-a modificat hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul

Criuleni,

c o n s t a t ă:

La 04 mai 2021, Valentina Lupașcu, reprezentată de avocatul Larisa Voloșina,

a depus cerere de chemare în judecată, completată pe parcurs, împotriva lui Petru

Lupașcu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Criuleni, cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea locului de trai al copiilor

minori cu mama și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori ******, născut

la ******, și ******, născut la ******, în sumă fixă în mărime de 4000 de lei lunar

pentru fiecare copil.

În motivarea acțiunii, s-a indicat că, la 01 martie 2005, a fost încheiată căsătoria

între Valentina Lupașcu (******) și Petru Lupașcu. Căsătoria a fost înregistrată la

Primăria ******, sub nr. ******, fapt confirmat prin certificatul de căsătorie seria

CS-V nr. ****** eliberat ******de Serviciul Stării Civile Criuleni. Din căsătorie au

doi copii, ******, născut la ******, și ******, născut la ******. Viața lor în

comun a eșuat, din cauza certurilor permanente. A indicat că, este imposibil de a

păstra familia, deoarece nu mai locuiesc împreună mai mult de un an.

1

A menționat că, pârâtul nu mai participă benevol la întreținerea financiară a

copiilor, cum ar fi cheltuieli de cazare, alimentație, transport, haine, îngrijiri

medicale, educație și studii.

A specificat că, Petru Lupașcu este angajat oficial la o companie în străinătate,

începând din luna septembrie a anului 2018, în calitate de șofer. Conform postării de

pe pagina oficială a companiei „******”, la care se face readresare de pe pagina

pârâtului, salariul propus pentru un șofer este de ****** euro.

Respectiv, a opinat că, pârâtul este capabil să-și susțină material copiii prin

achitarea pensiei de întreținere până la majoratul lor, în mărime de 4000 de lei

pentru fiecare copil, deoarece are venit lunar.

Mai mult ca atât, a susținut că, copiii ****** și ******se află în grija mamei.

Acord în scris cu cine vor domicilia copiii nu este întocmit. Fiul ******, născut la

******, la momentul de față a atins vârsta de ****** ani, dispune de dreptul de a

decide singur cu cine din părinți va domicilia, a decis să locuiască cu mama. De

asemenea, fiul ******, născut la ******, este foarte atașat de mama sa și dorește să

locuiască cu dânsa.

În urma concretizării cerințelor, Valentina Lupașcu, reprezentată de avocatul

Larisa Voloșina, a solicitat desfacerea căsătoriei încheiată între cu Petru Lupașcu,

stabilirea locului de trai al copiilor minori cu mama și încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori ******, născut la ******, și ******, născut la ******,

în sumă fixă în mărime de 4000 de lei, lunar, pentru fiecare copil.

Prin hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, s-a

admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a desfăcut căsătoria încheiată între

Petru Lupașcu și Valentina Lupașcu, înregistrată la ****** de ******, înscrierea nr.

******. S-a stabilit locul de trai al copilului minor ******, născut la ******, cu

mama, Valentina Lupașcu. S-a respins cererea în partea stabilirii domiciliului

copilului minor ******, ca fiind neîntemeiată. S-a încasat de la ******, în

beneficiul Valentinei Lupașcu, pensia pentru întreținerea copilului minor ******,

născut la ******, în mărime de 1430,80 de lei lunar, începând cu 04 mai 2021 și

până la atingerea vârstei majoratului de către copil. S-a încasat de la Petru Lupașcu,

în beneficiul Valentinei Lupașcu, pensia pentru întreținerea copilului minor ******,

născut la ******, în mărime de 1430,80 de lei lunar, începând cu 04 mai 2021 și

până la atingerea vârstei majoratului de către copil. S-a încasat de la Petru Lupașcu,

în beneficiul statului, suma de 1030,18 de lei, cu titlu de taxă de stat.

În motivarea soluției, instanța de fond a reținut că, reclamanta a solicitat

încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori în sumă ce depășește cuantumul

minimului de existență în Republica Moldova, nu a prezentat careva probe în

susținerea pretențiilor cu privire la nivelul de asigurare materială a minorilor, care ar

include anumite cheltuieli suplimentare.

Astfel, având în vedere că la materialele cauzei singurul act relevant în

determinarea cuantumului pensiei de întreținere este informația Biroului Național de

Statistică privind minimul de existență în anul 2021 a unui copil în vârstă de la

******ani, care locuiește în mediu rural, ce constituie 2342,50 lei, dar și mărimea

inflației de 22,16% pentru perioada martie 2021-martie 2022, instanța de fond a

2

stabilit că minimul de existență urmează a fi ridicat cu 22,16% și astfel fiecărui

părinte îi revine să contribuie pentru întreținerea copilului său cu 1430,80 de lei.

Nefiind de acord cu soluția instanței de fond, la 23 mai 2022, Valentina

Lupașcu, reprezentată de avocatul Larisa Voloșina, a declarat apel împotriva

hotărârii primei instanțe, solicitând casarea hotărârii, în partea încasării pensiei de

întreținere a copiilor, cu emiterea unei noi hotărâri în această parte, prin care să fie

încasată pensia în sumă fixă în mărime a câte 4000 de lei, lunar, pentru fiecare copil,

începând cu data depunerii acțiunii și până la majoratul copiilor.

Prin decizia din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de Valentina Lupașcu, reprezentată de avocatul Larisa Voloșina. S-a

modificat hotărârea din 10 mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni, în

partea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și a cheltuielilor de

judecată. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori, prin

majorarea acesteia de la suma de 1430,80 de lei, lunar, pentru fiecare copil la suma

de 2500 de lei, lunar, pentru fiecare copil. S-a încasat din contul lui Petru Lupașcu,

în beneficiul statului, diferența taxei de stat, de la plata căreia a fost scutită în

temeiul legii reclamanta la depunerea acțiunii, în sumă de 796,68 de lei și 577,26 de

lei, pentru examinarea cererii de apel.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a notat că, suma pensiei de întreținere a

copilului minor trebuie să fie reală și necesară și să nu fie în detrimentul celuilalt

părinte. Respectiv, instanța de judecată are obligația de a asigura copilului protecția

și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând seama de drepturile

și obligațiile părinților săi, ale reprezentanților săi legali sau altor persoane cărora

acesta le-a încredințat în mod legal și în acest scop va lua toate măsurile

corespunzătoare.

Curtea de Apel Chișinău a conchis că, cuantumul pensiei de întreținere stabilit

de prima instanță, în suma de 1430,80 de lei pentru fiecare copil este insuficient și

nu acoperă necesitățile minime pentru întreținerea unui minor, motiv din care se

impune majorarea cuantumului pensiei de întreținere până la suma de 2500 lei. Or,

cadrul legal național și internațional în ceia ce ține de apărarea drepturilor și

intereselor copilului stipulează despre obligația autorităților de a adopta soluții

exclusiv în interesele copilului.

Referitor la solicitarea apelantei cu privire la încasarea pensiei în mărime de

4000 de lei lunar pentru fiecare copil, instanța de apel a considerat-o irațională și

neechitabilă, or, sarcina de întreținere a copilului minor le revine ambilor părinți în

mod egal.

La 07 martie 2023, Petru Lupașcu, reprezentat de avocatul Cristina Iachimov, a

depus cerere de recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și menținerea hotărârii din 10

mai 2022 a Judecătoriei Criuleni, sediul Criuleni.

În motivarea recursului, recurentul și-a manifestat dezacordul cu decizia

instanței de apel, reiterând argumentele indicate în referințele prezentate în instanța

de fond și în instanța de apel. A susținut că, instanța de apel a aplicat eronat norma

materială.

3

În conformitate cu prevederile art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Dispozitivul deciziei Curții de Apel Chișinău a fost pronunțat public la 24

noiembrie 2022. Conform extrasului din poșta electronică cu adresa

„zoia.plesca@justice.md”, decizia motivată din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel

Chișinău a fost notificată participanților la proces, la 18 ianuarie 2023 (f.d. 152).

Astfel, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că, în speță,

calea de atac în ordine de recurs a fost demarată în interiorul termenului legal,

deoarece cererea de recurs a fost depusă la 07 martie 2023 (f.d. 161-166).

La 22 mai 2023, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimaților

copia cererii de recurs, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței, fapt

ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului (f.d. 174).

La 10 octombrie 2023, Valentina Lupașcu, reprezentată de avocatul Larisa

Voloșina, a depus referință, solicitând ca recursul depus de Petru Lupașcu,

reprezentat de avocatul Cristina Iachimov, să fie declarat inadmisibil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie

2023, recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în

vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data

depunerii recursului.

Din sensul normei de drept enunțate, urmează că legiuitorul a optat pentru

principiul aplicării imediate a noilor reglementări procedurale, cu excepția

temeiurilor în baza cărora se vor examina recursurile depuse la Curtea Supremă de

Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi.

În această consecvență, se deduce că admisibilitatea recursului depus de Petru

Lupașcu, reprezentat de avocatul Cristina Iachimov, împotriva deciziei din 24

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, va fi examinată în baza temeiurilor

stipulate în redacția art. 432 din Codul de procedură civilă, în vigoare până la 01

septembrie 2023.

Examinând temeiurile recursului declarat de Petru Lupașcu, reprezentat de

avocatul Cristina Iachimov, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

consideră recursul inadmisibil, din motivele ce succed.

În conformitate cu art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, 07 martie 2023, părțile și alți participanți la proces sunt în

drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

4

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la

încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În temeiul prevederilor art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare

la data depunerii recursului, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în

care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, examinarea

admisibilității recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în

cererea de recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la data declarării recursului.

Din analiza recursului declarat rezultă că, Petru Lupașcu, reprezentat de

avocatul Cristina Iachimov, nu a indicat nici unul din temeiurile prevăzute la art.

432 alin. (2) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data de 07 martie 2023.

În context, Completul de judecată constată că argumentele invocate în cererea

de recurs nu se încadrează în limitele stabilite, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării cauzei, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie temei de casare a deciziei contestate, or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție învederează că,

potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII din Codul de

procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de

către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul

dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în

afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat de către Petru Lupașcu, reprezentat de avocatul Cristina

Iachimov, nu rezultă că instanța de apel a apreciat arbitrar probele.

În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (cauza Golder împotriva Regatului Unit, p.38, cauza Stanev

împotriva Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de

admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din

partea statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere

(cauza Luordo împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs

pot fi mai stricte decât pentru un apel (cauza Levages Prestations Services împotriva

Franței, p. 45).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar

5

chestiuni de drept și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 §

1 (cauza Helmers c. Suediei, 09 octombrie 1991).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară recursul

inadmisibil.

Din considerentele redate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia că recursul declarat de Petru Lupașcu, reprezentat de avocatul

Cristina Iachimov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului și drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă,

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Petru Lupașcu, reprezentat

de avocatul Cristina Iachimov, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Viorica Puica

Judecători Oxana Parfeni

Aliona Donos

6