2r-570/21 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere

Dosarul nr. 2r-570/21 Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. A. Arapu-Buțco) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci) D E C I Z I E 29 septembrie 2021 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat examinând recursul declarat de Luțîc (Jechiu) Maria, contrasemnat de avocatul Șeremet Vladimir, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luțîc Serghei împotriva Mariei Luțîc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere, împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 03 iunie 2020, Luțîc Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva Mariei Luțîc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere.

Prin hotărârea din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, acțiunea a fost admisă. S-a desfăcut căsătoria dintre Luțîc Serghei și Luțîc Maria, încheiată la 20 noiembrie 2010 la Primăria Bălțata, r-nul Criuleni, care a fost trecută în registrul actelor de stare civilă sub nr. 10. S-a încasat de la Luțîc Serghei și Luțîc Maria, taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț în mărime a câte 100 de lei, de la fiecare, în beneficiul statului. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX (a.n. XXXXX), XXXXX (a.n. XXXXX), XXXXX (a.n. XXXXX) și XXXXX (a.n. XXXXX), cu tatăl, Luțîc Serghei. S-a încasat de la Luțîc Maria în beneficiul lui Luțîc Serghei pensia de întreținere pentru copii minori XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX, în sumă fixă a câte 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data adresării cererii în judecată – 03 iunie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor minori.

S-a încasat de la Luțîc Maria în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 440 de lei. S-a încasat 1 de la Luțîc Maria în beneficiul lui Luțîc Serghei cheltuielile de judecată sub forma taxei de stat în mărime de 140 de lei. La 28 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul apelantei Luțîc Maria, avocatul Melinteanu Dorin, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a cererii de apel și casarea hotărârii pronunțate de prima instanță.

În motivarea cererii privind repunerea în termen, reprezentantul apelantei a indicat că, despre existența hotărârii contestate și a titlului executoriu a aflat de la executorul judecătoresc Novicov Dmitrii la data de 14 decembrie 2020. Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost refuzată repunerea în termenul de declarare a apelului și restituită cererea de apel depusă de Luțîc Maria, reprezentată de avocatul Melinteanu Dorin, împotriva hotărârii din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central. La 15 iulie 2021 și 27 iulie 2021, Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Șeremet Vladimir, a declarat recurs împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii. Materialele cauzei atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată la 30 iunie 2021, și a fost expediată în adresa recurentei la data de 13 iulie 2021 (f.d. 188), însă dovada că aceasta a fost recepționată de către recurentă la materialele cauzei lipsește. Totodată, conform recipisei anexate la materialele cauzei reprezentantul recurentei, avocatul Vladimir Șeremet, a luat cunoștință cu materialele dosarului la data de 15 iulie 2021. În aceste circumstanțe, recursul declarat de către, Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Șeremet Vladimir, la 15 iulie 2021, se consideră a fi depus în termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de, Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Șeremet Vladimir, urmează a fi respins cu menținerea încheierii contestate. În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente. În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să mențină încheierea. Așadar, din conținutul recursului declarat de, Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Șeremet Vladimir, rezultă că, recurentul nu este de acord cu încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea cu privire la repunerea în termen a cererii de apel și restituit apelul, ca fiind depus tardiv.

2 La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că, apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelanta nu a prezentat motive care ar justifica depășirea termenului de declarare a apelului. Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea restituirii cererii de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de declarare, justă. În acest context, Colegiul reiterează prevederile art. 362 alin. (1), (3) Cod de procedură civilă, care statuează că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel.

Repunerea în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art.116. Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, dispozitivul hotărârii instanței de fond a fost pronunțat la 08 septembrie 2020 (f.d. 43) Concomitent, din materialele dosarului Colegiul reține că, cererea de apel depusă de către Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Melinteanu Dorin, împotriva hotărârii, a fost înregistrată la 28 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a cererii de apel și casarea hotărârii pronunțate de prima instanță.

Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră oportun de a menționa și prevederile art. 110 Cod de procedură civilă, care indică că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte. Totodată, conform art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Astfel, argumentele recurentei Luțîc (Jechiu) Maria, precum că, a omis întemeiat termenul de declarare a apelului, pe motiv că, despre hotărârea din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, a aflat, doar la data de 14 decembrie 2020, nu poate fi reținut ca unul întemeiat, deoarece potrivit materialelor cauzei se atestă incontestabil că, Luțîc (Jechiu) Maria, a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanțe, la data eliberării de către IP “Agenția Servicii Publice” a certificatului de divorț și anume 30 octombrie 2020. În context, Colegiul reține că, Luțîc (Jechiu) Maria, a fost citată public, la fel, Colegiul ține să menționeze că, dispozitivul hotărârii contestate, a fost plasat pe site-ul oficial al Judecătoriei Criuleni, la data de 09 septembrie 2020, astfel, alegațiile recurentei nu și-au regăsit confirmare în sensul admiterii cererii privind repunerea în termen a cererii de apel.

Or, de către instanță a fost constatată o altă stare de fapt existentă, decât cea pretinsă de Luțîc (Jechiu) Maria și reprezentantul acesteia. Aici se menționează că, recurenta prin lege era obligată să respecte termenul de contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, condiție ce nu se atestă în prezenta speță. 3 Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție remarcă că, apelanta urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat cu desăvârșire de către ultima. Or, omisiunile comise de către apelantă/recurentă, nu pot fi imputate persoanelor terțe, sau instanței de judecată, partea urmând să suporte consecințele, la caz care constau în respingerea cererii privind repunerea în termen a apelului.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.). În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen.

În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel întemeiat a respins cererea de repunere în termen a apelului și corect a restituit cererea de apel ca fiind depusă cu omiterea termenului de declarare, având în vedere că argumentele invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate. În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă. Articolul 61 alin. (1) Cod de procedură civilă expres prevede că participanții la proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare. În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel este compatibilă cu respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen. Or, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului declarat de Luțîc Maria din numele căreia a acționat avocatul Melinteanu Dorin, pe rol, se va încălca principiul securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce este inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din 11 septembrie 2007). 4 În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile reclamanților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege. Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu mai este posibilă.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în recurs sânt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel. În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție, d e c i d e : Se respinge recursul declarat de Luțîc (Jechiu) Maria, contrasemnat de avocatul Șeremet Vladimir. Se menține încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luțîc Serghei împotriva Mariei Luțîc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere.

Decizia este irevocabilă. Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Galina Stratulat 5 6