2r-570/21 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere

Dosarul nr. 2r-570/21

Prima instanță: Judecătoria Criuleni, sediul Central (jud. A. Arapu-Buțco)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. V. Sîrbu, D. Dulghieru, V. Buhnaci)

D E C I Z I E

29 septembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

examinând recursul declarat de Luțîc (Jechiu) Maria, contrasemnat de avocatul

Șeremet Vladimir,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Luțîc Serghei

împotriva Mariei Luțîc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a

Familiei Criuleni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor

minori și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 03 iunie 2020, Luțîc Serghei a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Mariei Luțîc, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei

Criuleni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și

încasarea pensiei de întreținere.

Prin hotărârea din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central,

acțiunea a fost admisă. S-a desfăcut căsătoria dintre Luțîc Serghei și Luțîc Maria,

încheiată la 20 noiembrie 2010 la Primăria Bălțata, r-nul Criuleni, care a fost trecută în

registrul actelor de stare civilă sub nr. 10. S-a încasat de la Luțîc Serghei și Luțîc Maria,

taxa de stat la eliberarea certificatului de divorț în mărime a câte 100 de lei, de la fiecare,

în beneficiul statului. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX (a.n. XXXXX),

XXXXX (a.n. XXXXX), XXXXX (a.n. XXXXX) și XXXXX (a.n. XXXXX), cu tatăl,

Luțîc Serghei. S-a încasat de la Luțîc Maria în beneficiul lui Luțîc Serghei pensia de

întreținere pentru copii minori XXXXX, XXXXX, XXXXX și XXXXX, în sumă fixă

a câte 1 000 de lei lunar pentru fiecare copil, începând cu data adresării cererii în

judecată – 03 iunie 2020 și până la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat de

la Luțîc Maria în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 1 440 de lei. S-a încasat

1

de la Luțîc Maria în beneficiul lui Luțîc Serghei cheltuielile de judecată sub forma taxei

de stat în mărime de 140 de lei.

La 28 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice, reprezentantul

apelantei Luțîc Maria, avocatul Melinteanu Dorin, a depus cerere de apel împotriva

hotărârii din 08 septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, solicitând

admiterea acesteia, repunerea în termen a cererii de apel și casarea hotărârii pronunțate

de prima instanță.

În motivarea cererii privind repunerea în termen, reprezentantul apelantei a

indicat că, despre existența hotărârii contestate și a titlului executoriu a aflat de la

executorul judecătoresc Novicov Dmitrii la data de 14 decembrie 2020.

Prin încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost refuzată

repunerea în termenul de declarare a apelului și restituită cererea de apel depusă de

Luțîc Maria, reprezentată de avocatul Melinteanu Dorin, împotriva hotărârii din 08

septembrie 2020 a Judecătoriei Criuleni, sediul Central.

La 15 iulie 2021 și 27 iulie 2021, Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul

Șeremet Vladimir, a declarat recurs împotriva încheierii din 30 iunie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a încheierii instanței

de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare.

În conformitate cu prevederile art. 425 Cod de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Materialele cauzei atestă că încheierea Curții de Apel Chișinău a fost pronunțată

la 30 iunie 2021, și a fost expediată în adresa recurentei la data de 13 iulie 2021 (f.d.

188), însă dovada că aceasta a fost recepționată de către recurentă la materialele cauzei

lipsește.

Totodată, conform recipisei anexate la materialele cauzei reprezentantul

recurentei, avocatul Vladimir Șeremet, a luat cunoștință cu materialele dosarului la data

de 15 iulie 2021.

În aceste circumstanțe, recursul declarat de către, Luțîc (Jechiu) Maria,

reprezentată de avocatul Șeremet Vladimir, la 15 iulie 2021, se consideră a fi depus în

termen.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de, Luțîc

(Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Șeremet Vladimir, urmează a fi respins cu

menținerea încheierii contestate.

În favoarea concluziei enunțate se invocă următoarele argumente.

În conformitate cu art.427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs, după

ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și să

mențină încheierea.

Așadar, din conținutul recursului declarat de, Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată

de avocatul Șeremet Vladimir, rezultă că, recurentul nu este de acord cu încheierea din

30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respinsă cererea cu privire la

repunerea în termen a cererii de apel și restituit apelul, ca fiind depus tardiv.

2

La fel, s-a constatat că, pentru a se pronunța astfel, instanța de apel a reținut că,

apelul a fost depus în afara termenului legal, iar apelanta nu a prezentat motive care ar

justifica depășirea termenului de declarare a apelului.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră concluzia instanței de apel despre necesitatea restituirii cererii de apel

ca fiind depusă cu omiterea termenului legal de declarare, justă.

În acest context, Colegiul reiterează prevederile art. 362 alin. (1), (3) Cod de

procedură civilă, care statuează că, termenul de declarare a apelului este de 30 de zile

de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, dacă legea nu prevede altfel. Repunerea

în termen de apel se face de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de

art.116.

Prin prisma normei enunțate, instanța de recurs relevă că, dispozitivul hotărârii

instanței de fond a fost pronunțat la 08 septembrie 2020 (f.d. 43)

Concomitent, din materialele dosarului Colegiul reține că, cererea de apel depusă

de către Luțîc (Jechiu) Maria, reprezentată de avocatul Melinteanu Dorin, împotriva

hotărârii, a fost înregistrată la 28 decembrie 2020, prin intermediul poștei electronice,

solicitând admiterea acesteia, repunerea în termen a cererii de apel și casarea hotărârii

pronunțate de prima instanță.

Aici, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție consideră oportun de a menționa și prevederile art. 110 Cod de procedură

civilă, care indică că, termen de procedură este intervalul, stabilit de lege sau de

judecată (judecător), în interiorul căruia instanța (judecătorul), participanții la proces și

alte persoane legate de activitatea instanței trebuie să îndeplinească anumite acte de

procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

Totodată, conform art. 111 alin. (3) Cod de procedură civilă, termenul de

procedură stabilit în ani, luni sau zile începe să curgă în ziua imediat următoare datei

calendaristice stabilite, datei comunicării actului de procedură sau producerii

evenimentului ori momentului care a condiționat începutul lui.

Astfel, argumentele recurentei Luțîc (Jechiu) Maria, precum că, a omis întemeiat

termenul de declarare a apelului, pe motiv că, despre hotărârea din 08 septembrie 2020

a Judecătoriei Criuleni, sediul Central, a aflat, doar la data de 14 decembrie 2020, nu

poate fi reținut ca unul întemeiat, deoarece potrivit materialelor cauzei se atestă

incontestabil că, Luțîc (Jechiu) Maria, a făcut cunoștință cu hotărârea primei instanțe,

la data eliberării de către IP “Agenția Servicii Publice” a certificatului de divorț și

anume 30 octombrie 2020.

În context, Colegiul reține că, Luțîc (Jechiu) Maria, a fost citată public, la fel,

Colegiul ține să menționeze că, dispozitivul hotărârii contestate, a fost plasat pe site-ul

oficial al Judecătoriei Criuleni, la data de 09 septembrie 2020, astfel, alegațiile

recurentei nu și-au regăsit confirmare în sensul admiterii cererii privind repunerea în

termen a cererii de apel. Or, de către instanță a fost constatată o altă stare de fapt

existentă, decât cea pretinsă de Luțîc (Jechiu) Maria și reprezentantul acesteia.

Aici se menționează că, recurenta prin lege era obligată să respecte termenul de

contestare cu apel de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii, condiție

ce nu se atestă în prezenta speță.

3

Astfel, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme

de Justiție remarcă că, apelanta urma să întreprindă toate măsurile necesare, de a-și

asigura drepturile sale de acces la instanță, fapt însă, ignorat cu desăvârșire de către

ultima.

Or, omisiunile comise de către apelantă/recurentă, nu pot fi imputate persoanelor

terțe, sau instanței de judecată, partea urmând să suporte consecințele, la caz care

constau în respingerea cererii privind repunerea în termen a apelului.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) Cod de procedură civilă, persoanele

care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act de procedură

pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în termen se anexează

probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului. Totodată, trebuie efectuat actul

de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate

documentele respective etc.).

În conformitate cu art. 369 alin. (1) lit. b) Cod de procedură civilă, instanța de

apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

În astfel de circumstanțe, Colegiul conchide că, instanța de apel întemeiat a

respins cererea de repunere în termen a apelului și corect a restituit cererea de apel ca

fiind depusă cu omiterea termenului de declarare, având în vedere că argumentele

invocate în susținerea cererii de repunere în termen a apelului sunt neîntemeiate.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces

sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Articolul 61 alin. (1) Cod de procedură civilă expres prevede că participanții la

proces sânt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale.

Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se

urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.

În circumstanțele descrise instanța de recurs reține că soluția adoptată de instanța

de apel prin încheierea recurată privind restituirea cererii de apel este compatibilă cu

respectarea garanțiilor unui proces echitabil, în sensul prevederilor art. 6 § 1 din

Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului, având în vedere obligația

părților privind exercitarea drepturilor procedurale cu bună credință și în termen.

Or, în cazul admiterii cererii și repunerii apelului declarat de Luțîc Maria din

numele căreia a acționat avocatul Melinteanu Dorin, pe rol, se va încălca principiul

securității raporturilor juridice, garantat de articolul 6 și preambulul Convenției

Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, ceea ce

este inadmisibil.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa constantă a reiterat

că ține de obligația părților de a lua măsurile necesare privind protejarea drepturilor sale

de acces la instanță (a se vedea cauzele Van Harn vs. Germania, nr. 7557/03 din

11 septembrie 2007).

4

În cauzele Ceachir contra Moldovei din 15 ianuarie 2008 și Melnic contra

Moldovei din 14 noiembrie 2006, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a notat că

prin neaducerea vreunui motiv pentru prelungirea termenului de depunere de către

pârâți a unui act procedural, instanțele judecătorești naționale încalcă drepturile

reclamanților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 10 alin. (3) Cod de procedură civilă, sancțiunile

procedurale vizează atât actele de procedură ale instanței judecătorești, ale

participanților la proces, cât și ale persoanelor legate de activitatea acestora și, în funcție

de prevederile legii, constau în anularea actului procedural defectuos, în decăderea din

drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de procedură, în obligația de a

completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea legii, în restabilirea în drepturile

încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte măsuri prevăzute de lege.

Exercitarea unui drept de către titularul său nu poate avea loc decât într-un anumit

cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, cărora li se subsumează

și instituirea unor termene, după a căror expirare valorificarea respectivului drept nu

mai este posibilă.

Luând în considerație cele expuse, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție concluzionează că argumentele invocate în

recurs sânt neîntemeiate, fapt pentru care recursul urmează a fi respins cu menținerea

încheierii instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e :

Se respinge recursul declarat de Luțîc (Jechiu) Maria, contrasemnat de avocatul

Șeremet Vladimir.

Se menține încheierea din 30 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza civilă

la cererea de chemare în judecată depusă de Luțîc Serghei împotriva Mariei Luțîc,

intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Criuleni cu

privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea

pensiei de întreținere.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Iurie Bejenaru

Galina Stratulat

5

6