2ra-1172/22 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei pentru intretinerea copiilor minori.

Dosarul nr.2ra-1172/22 2-19059807-01-2ra-25082022 Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul Central (jud.: T. Andronic) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: L. Pruteanu, I. Cotruță, I. Țurcan) Î N C H E I E R E 16 noiembrie 2022 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ghenadie Plămădeală Aliona Miron examinând admisibilitatea recursului declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Ana Negura, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Roșca Tatiana împotriva lui Tudor Roșca, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, împotriva deciziei din 29 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocatul Ana Negura, casată parțial hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în partea determinării domiciliului copilului XXXXX și încasarea pensiei de întreținere a copilului XXXXX, și emisă în această parte o hotărâre nouă, în rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută, c o n s t a t ă: La 04 aprilie 2018, Roșca Tatiana a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Tudor Roșca, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași cu privire la desfacerea căsătoriei,

determinarea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori. În susținerea acțiunii reclamanta a indicat că, la XXXXX la Primăria satului XXXXX, r-nul XXXXX a fost înregistrată căsătoria între ea și pârâtul Roșca Tudor, trecută în Registrul actelor de stare civilă sub nr.XXXXX. Din căsătorie s-au născut copii: XXXXX, născut la XXXXX și XXXX, născută la XXXXX. A menționat că viața în comun cu pârâtul a eșuat, deoarece în familie s-a creat o atmosferă iremediabilă de neînțelegere, fapt care face inoportună menținerea acesteia, eșuând toate căile de împăcare. Reclamanta a remarcat că, intenționează în continuare să locuiască separat de pârât, din care considerente domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX urmează să fie stabilit împreună cu ea, cu care are o legătură posologică și sentimentală strânsă.

1 Din aceste motive, este necesar de încasat din contul pârâtului Roșca Tudor în beneficiul său pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX, până la atingerea majoratului lor, pentru a le asigura în continuare un trai decent pentru creștere și dezvoltare normală, reieșind din faptul că ambii părinți au responsabilități egale de întreținere a copiilor săi. În contextul enunțat, Roșca Tatiana a solicitat admiterea acțiunii, desfacerea căsătoriei încheiate între ea și Roșca Tudor la XXXXX la Primăria sat. XXXXX, r-nul XXXXX, trecută în Registrul actelor de stare civilă sub nr.XXXXX; stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu ea; încasarea din contul lui Roșca Tudor în beneficiul său pensia pentru întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX în sumă bănească fixă a câte XXXXX de lei lunar până la atingerea majoratului copiilor, precum și cheltuielile de judecată.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Tatianei Roșca. A fost desfăcută căsătoria dintre Roșca Tatiana și Roșca Tudor, înregistrată la XXXXX la Primăria sat. XXXXX, r-nul XXXXX, trecută în Registrul actelor de stare civilă sub nr.XXXXX. A fost stabilit domiciliul copiilor minori, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu mama Roșca Tatiana. S-a încasat din contul lui Roșca Tudor în beneficiul Tatianei Roșca pensia pentru întreținerea copiilor minori, XXXXX și XXXXX, în sumă bănească fixă a câte XXXXX de lei lunar, din salariu și toate veniturile lui Roșca Tudor, începând cu 04 aprilie 2018 - până la atingerea majoratului copiilor, precum și suma de 140 de lei taxa de stat.

La 25 octombrie 2018, Roșca Tudor, reprezentat de Ana Negura, a declarat apel împotriva hotărârii primei instanțe. Prin decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Tudor Roșca, reprezentat de avocata Ana Negura s-a casat hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Judecătoria Strășeni, sediul Central, în alt complet de judecată. Prin hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central a fost admisă acțiunea depusă de Roșca Tatiana. A fost desfăcută căsătoria dintre Roșca Tatiana și Roșca Tudor, înregistrată la XXXXX la Primăria sat. XXXXX, r-nul XXXXX, trecută în Registrul actelor de stare civilă sub nr.XXXXX.

S-a încasat din contul lui Roșca Tudor în bugetul de stat suma de 200 de lei taxa de stat pentru eliberarea certificatelor de desfacere a căsătoriei. A fost stabilit domiciliul copiilor minori, XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu mama Roșca Tatiana. S-a încasat din contul lui Roșca Tudor în beneficiul Tatianei Roșca pensia pentru întreținerea copiilor minori, XXXXX și XXXXX, în sumă bănească fixă a câte XXXXX de lei lunar, pentru fiecare copil în parte, din salariu și toate veniturile lui Roșca Tudor, începând cu 04 aprilie 2018 - până la atingerea majoratului copiilor, precum și s-a încasat din contul lui Roșca Tudor în beneficiul Tatianei Roșca suma de 140 de lei taxa de stat achitată la depunerea cererii de chemare în judecată.

2 La 09 iulie 2019, Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, a declarat apel împotriva hotărârii din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strașeni, sediul Central, solicitând casarea acesteia, cu emiterea unei hotărâri noi de respingere integrală a acțiunii depuse de Roșca Tatiana. Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana. S-a casat parțial hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în partea stabilirii domiciliului copilului XXXXX, născut la XXXX, împreună cu mama Tatiana Roșca (Vieru), și pronunțată în această parte o hotărâre nouă sub formă de încheiere de încetare a procesului pe capătul de cerere privind stabilirea domiciliului copilului XXXXX împreună cu mama Roșca (Vieru) Tatiana în legătură cu atingerea vârstei de XXXXX ani a copilului.

În rest, hotărârea primei instanțe a fost menținută. La 30 ianuarie 2020, Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, a declarat recurs împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 22 iulie 2020 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocatul Negura Ana. S-a casat integral decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana și s-a menținut hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central.

La 05 octombrie 2021, Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, a declarat recurs împotriva deciziei din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău. Prin decizia din 15 decembrie 2021 a Curții Supreme de Justiție a fost admis recursul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, s-a casat decizia din 29 iunie 2021 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată. Prin decizia din 29 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana.

S-a casat parțial hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strașeni, sediul Central, în partea stabilirii domiciliului copilului XXXXX, născut la XXXXX, împreună cu mama Roșca Tatiana și în partea încasării din contul lui Tudor Roșca în beneficiul Tatianei Roșca a pensiei pentru întreținerea copilului XXXXX în sumă bănească fixă de XXXXX de lei lunar, și pronunțată în această parte o hotărâre nouă sub formă de încheiere de încetare a procesului în partea pretenției privind stabilirea domiciliului copilului XXXXX împreună cu mama Roșca Tatiana în legătură cu atingerea copilului a vârstei de XXXXX ani. S-a respins pretenția Tatianei Roșca cu privire la încasarea din contul lui Roșca Tudor în beneficiul său a pensiei pentru întreținerea copilului XXXXX în sumă bănească fixă de XXXXX de lei.

În rest, hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Central a fost menținută fără modificări. Fiind învestită cu judecarea cauzei în ordine de apel, Curtea de Apel Chișinău a motivat soluția prin faptul că, din actele cauzei rezultă, că relațiile de familie ale soților Roșca s-au destrămat, aceștia nu duc o gospodărie comună, locuind separat, cu atât că, Roșca Tatiana se opune păstrării în continuare a familiei. 3 Instanța de apel a remarcat că, pârâtul Roșca Tudor și-a dorit păstrarea familiei, din care cauză refuza să-și dea acordul la divorț, însă cu toate acestea, pe parcursul examinării cauzei (04 aprilie 2018 - 29 martie 2022), mai bine de trei ani, soții Roșca au eșuat să ajungă la un numitor comun în această privință.

Având în vedere că, măsurile de împăcare nu au dat efecte, iar soții Roșca continuă să insiste asupra divorțului, instanța de apel a considerat ca fiind justă soluția primei instanțe de admitere a acțiunii în partea desfacerii căsătoriei dintre Roșca Tudor și Roșca Tatiana. Referitor la pretenția privind stabilirea domiciliului copiilor minori, instanța de apel a reținut următoarele aspecte. Astfel, cu trimitere la art.63 alin.(1)-(3) din Codul familiei, instanța de apel a notat că, copilul XXXXX, născut la XXXXX, are vârstă peste XXXXX ani și conform legii el singur alege cu care dintre părinți vrea să locuiască. Mai mult, din declarațiile copilului XXXXX, date în ședința de judecată a primei instanțe din 13 iunie 2019, rezultă că la moment locuiește împreună cu bunicul pe linia paternă, fiind întreținut de ambii părinți, iar după desfacerea căsătoriei părinților, dorește să locuiască în continuare cu tatăl, Roșca Tudor (f.d.167-168, vol.I).

Totodată, instanța de apel a notat că, potrivit anchetei Direcției de asistență socială din 29 mai 2018 (f.d.77, vol. I), ambii părinți Roșca Tudor și Roșca Tatiana sunt plecați peste hotare Republicii Moldova în țări diferite. La 23 decembrie 2015, Roșca Tatiana s-a adresat cu cerere la asistența socială, solicitând instituirea asupra copiilor săi minori tutela pe o perioadă nedeterminată, copii fiind bine îngrijiți și educați. Iar, începând cu luna octombrie 2017, copilul XXXXX se află în grija bunicului din partea tatălui. Totodată, instanța de apel a stabilit că, prin certificatul nr.XXXXX din 29 mai 2018, eliberat de Primăria sat.

XXXXX, r-nul XXXXX, se confirmă că Roșca Tatiana la moment se află la muncă peste hotarele Republicii Moldova, iar copiii XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, se află sub tutela XXXXX, locuitoare a satului XXXXX, r-nul XXXXX conform dispoziției nr.XXXXX din 23 decembrie 2005 cu privire la instituirea tutelei asupra copiilor minori. La data instituirii tutelei tatăl Roșca Tudor nu s-a afla pe teritoriul Republicii Moldova, dar care pe toată perioada aflării părinților la muncă peste hotare au participat activ la întreținerea copiilor minori XXXXX și XXXXX după posibilități prin transmiterea mijloacelor bănești. Din luna octombrie 2017, copilul XXXXX se află în grija bunicului XXXXX, locuitor al sat.

XXXXX. Iar, tatăl Roșca Tudor se află la muncă sezonieră peste hotarele țării și o dată la 3 luni revine acasă pe un termen de 10- 20 de zile (f.d.78, vol. I). De asemenea, potrivit avizului autorității tutelare teritoriale Călărași nr.XXXXX din 16 aprilie 2019 cu privire la stabilirea domiciliului copiilor XXXXX și XXXXX, s-a constatat că aceștia locuiesc în sat. XXXXX, r-nul XXXXX. La moment părinții copiilor sunt plecați peste hotarele Republicii Moldova. Copilul XXXXX se află sub tutela XXXXX, iar copilul XXXXX se află la bunicii din partea tatălui (f.d.156, vol. I). La fel, din certificatul nr.XXXXX din 02 iulie 2019, eliberat de Primăria sat. XXXXX, r-nul XXXXX, XXXXX (bunicul pe linia paternă) îl are la întreținere pe 4 nepotul XXXXX (f.d.193 vol. I), iar potrivit confirmării nr.XXXXX din 13 noiembrie 2020, eliberată de Primăria sat.

XXXXX, r-nul XXXXX, copilul XXXXX își face studiile în XXXXX, iar la revenirea în sat, locuiește împreună cu bunicul XXXXX pe linie paternă. Suplimentar, potrivit dispoziției nr.XXXXX din 13 noiembrie 2020 emisă de Primăria sat. XXXXX, r-nul XXXXX, a fost revocată curatela instituită prin Dispoziția nr.XXXXX din 23 octombrie 2019 asupra minorului XXXXX, în legătură cu revenirea tatălui Roșca Tudor de peste hotarele Republicii Moldova (f.d.54 vol. II). Din cele menționate, instanța de apel a constatat că, având în vedere că copilul XXXXX are vârsta de peste XXXXX ani, în temeiul art.63 din Codul familiei, domiciliul acestuia nu mai poate fi determinat prin acordul părinților, ultimul fiind în drept să decidă singur cu cine dintre părinți să locuiască.

Dat fiind faptul că copilul XXXXX dorește în continuare să locuiască împreună cu tatăl Roșca Tudor, ingerința în vederea stabilirii domiciliului minorului în aceste împrejurări este inadmisibilă, această cerință fiind exceptată de la examinare, motiv pentru care instanța de apel a ajuns la concluzia de a casa parțial hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în partea stabilirii domiciliului copilului XXXXX împreună cu mama Roșca Tatiana, cu emiterea în această parte a unei hotărâri noi sub formă de încheiere de încetare a procesului în partea pretenției înaintate de Roșca Tatiana cu privire la determinarea domiciliului copilului XXXXX împreună cu ea în legătură cu atingerea vârstei de XXXXX ani a copilului XXXXX.

Totodată, instanța de apel a concluzionat de a casa hotărârea primei instanțe și în partea încasării din contul lui Roșca Tudor în beneficiul Tatianei Roșca a pensiei de întreținere a copilului XXXXX în sumă bănească fixă de XXXXX de lei lunar, din motivul expus supra. În vederea stabilirii domiciliului copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, cu unul dintre părinți, instanța de apel a notat că, cerința dată este solicitată de mama Roșca Tatiana, cu scop de protejare a intereselor acestui copil minor. Cu trimitere la art.53 alin.(1) din Codul familiei, instanța de apel a concluzionat că ingerința exercitată în raporturile de familie a soților Roșca Tudor și Roșca Tatiana în raport cu copilul minor XXXXX este necesară, reieșind din interesul superior al acesteia.

La caz, instanța de apel a constatat că soluția primei instanțe de stabilire a domiciliului copilului minor XXXXX împreună cu mama este justificată, făcând în acest sens trimitere la Avizul concluzie nr.XXXXX din 10 octombrie 2018 prin care autoritatea tutelară a considerat oportună stabilirea domiciliului copilului respectiv împreună cu mama Roșca Tatiana. La acest aspect, instanța de apel a accentuat că, stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX împreună cu mama, este necesară pentru a exclude situațiile de stres și schimbările în anturajul familiei. Mai mult, prin menținerea domiciliului copilului respectiv împreună cu mama, tatăl Roșca Tudor, ca părinte, nu va fi limitat în dreptul de întrevedere și de a comunica cu fiica XXXXX, născut ă la XXXXX, prin orice modalități posibile.

5 Evaluând circumstanțele cauzei din punct de vedere al interesului superior al copilului, instanța de apel a decis de a menține domiciliul copilului minor XXXXX, a.n. XXXXX, împreună cu mama Roșca Tatiana, fiind primordial interesul fiicei minore. Ținând cont de împrejurările enunțate, instanța de apel a considerat ca fiind întemeiată soluția primei instanțe de încasare a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX în sumă bănească fixă de XXXXX de lei lunar din contul tatălui Roșca Tudor în beneficiul mamei Roșca Tatiana, până la atingerea majoratului copilului, în condițiile în care, domiciliul fiicei XXXXX a fost stabilit împreună cu mama, iar potrivit reglementărilor legale, ambii părinți poartă obligațiunea de întreținere a copiilor săi minori.

La 27 iulie 2022, prin intermediul oficiului poștal, Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, a depus recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea parțială de deciziei din 29 martie 2022 a Curții de Apel Chișinău și hotărârii din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul Central, în partea încasării din contul său a pensiei pentru întreținerea fiicei minore XXXXX născută la XXXXX, în beneficiul Tatianei Roșca în sumă bănească fixă de XXXXX de lei lunar, până la atingerea majoratului copilului, începând cu data depunerii acțiunii în judecată – 04 aprilie 2018. În susținerea recursului Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, a invocat ilegalitatea și netemeinicia deciziei instanței de apel, declarând că Curtea de Apel Chișinău a examinat superficial prezenta speță, apreciind arbitrar probele administrate, nu au fost dovedite circumstanțele considerate de instanța de apel ca fiind stabilite, cu interpretarea eronată a normelor de drept material.

Recurentul indică că, instanța de apel nu aținut cont de faptul că la întreținerea sa îl are pe fiul XXXXX, care își face studiile la un Colegiu din XXXXX, având necesități materiale cu mult mai mari decât fiica XXXXX. Mai mult, fiul XXXXX la moment locuiește împreună cu el, iar fiica minoră împreună cu mama Roșca Tatiana, dânsul fiind astfel pus într-o situație materială dificilă, având în vedere că este nevoit să întrețină ambii copii, unul dintre ei fiind stabilit cu traiul împreună cu intimata. În conformitate cu art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia la 29 martie 2022, în ședință publică.

Totodată, din actele cauzei rezultă că copia deciziei integrale a instanței de apel a fost notificată reprezentantului recurentului, Roșca Tudor, avocatei Negura Ana, prin intermediul poștei electronice, la 03 iunie 2022, fapt ce se confirmă prin scrisoarea anexată la actele cauzei (f.d.155, vol.II). Astfel, se constată că recursul depus de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, la 27 iulie 2022 a fost declarat în termenul legal prevăzut la art.434 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

La 25 august 2022, întru respectarea dreptului părților la un proces echitabil, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa Tatianei Roșca, avocatei Frecauțan Marina și Direcției Asistență Socială și Protecție a Familiei Călărași copia recursului 6 depus de Roșca Tudor, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referințelor, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului, însă intimații nu și-au valorificat acest drept procedural și nu au depus referințe (f.d. 168, 170-171, vol. II). Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că acesta este inadmisibil, din următoarele motive.

În conformitate cu art.432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin.(3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art.433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. 7 Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.432 alin.(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție notează că conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, nr.26561/1995 din 25 februarie 1995), pe când în recursul depus de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, asemenea aspecte nu se regăsesc. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, ca inadmisibil.

În conformitate cu art.431 alin.(2), art.433 lit.a) și art.440 alin.(1) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție d i s p u n e: Recursul declarat de Roșca Tudor, reprezentat de avocata Negura Ana, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Tamara Chișca-Doneva judecătorii Ghenadie Plămădeală Aliona Miron 8