2ra-1161/22 — desfacerea casatoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, incasarea pensiei de intretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-1161/2022

2-21054056-01-2ra-25082022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (T. Prutean)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Malîi, D. Dulghieru, V. Cotorobai)

Î N C H E I E R E

26 octombrie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Clocușnean Oleg,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Clocușnean Inna împotriva lui Clocușnean Oleg, intervenient accesoriu Direcția

pentru protecția drepturilor copilului municipiul Chișinău sectorul Rîșcani, privind

desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de

întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă :

La 12 aprilie 2021, Clocușnean Inna a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Clocușnean Oleg, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția

drepturilor copilului mun. Chișinău sect. Rîșcani, solicitând desfacerea căsătoriei

înregistrată la 29 octombrie 2015 de către Oficiul Stării Civile mun. Chișinău,

înscrierea nr. 976, determinarea domiciliului copiilor minori, Xxxx, născut la xxxx,

și Xxxx, născută la xxxx, cu mama, încasarea de la pârât a pensiei pentru

întreținerea copiilor minori, în sumă fixă de 1 970 de lei lunar pentru fiecare copil

începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată și până la atingerea

vârstei majoratului, încasarea taxei de stat și a cheltuielilor de judecată, cu scutirea

dânsei de la plata taxei de stat la eliberarea certificatului de divorț la OSC

Chișinău.

În motivarea acțiunii a indicat că la 29 octombrie 2016, a încheiat căsătoria cu

Clocușnean Oleg la OSC Chișinău, din căsătorie s-au născut 2 copii, Xxxx și

Xxxx. În ultimii 2 ani în familie s-a creat o atmosferă insuportabilă de neînțelegeri,

iar din luna octombrie a anului 2020, dînsa a părăsit familia și locuiește separat cu

copii. De 7 luni nu mai locuiește împreună cu soțul, însă tentativele de împăcare

întreprinse de ea au eșuat, deoarece pârâtul nu și-a schimbat atitudinea față de

dânsa și familie. Conviețuirea și păstrarea familiei în continuare nu are sens,

1

nefiind rațional nici aplicarea unui termen de împăcare.

A solicitat reclamanta stabilirea domiciliului copiilor minori Xxxx, născut la

xxxx, și Xxxx, născută la xxxx, cu mama acestora până la atingerea majoratului. În

acest sens a menționat că potrivit datelor statistice a Biroului Național de Statistică,

valoarea minimului de existență pentru un copil în vârstă de 1-6 ani în anul 2020,

în mediu urban a constituit 1969,39 de lei lunar, fiind rezonabilă pentru a acoperi

proporțional cheltuielile de întreținere a copiilor.

Prin hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

cererea de chemare în judecată, a fost admisă parțial.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Clocușnean Inna și Clocușnean Oleg la

data de 29 octombrie 2016, înregistrată de Oficiul Stării Civile mun. Chișinău,

trecută în Registrul actelor de stare civilă cu nr. 976.

S-a stabilit domiciliul copiilor minori Xxxx, născut la xxxx, și Xxxx, născută

la xxxx, cu mama acestora, Clocușnean Inna.

S-a încasat de la Clocușnean Oleg în beneficiul reclamantei Clocușnean Inna,

pensia pentru întreținerea copiilor minori în sumă de 1 970 de lei lunar, pentru

fiecare copil începînd cu data depunerii cererii de chemare în judecată, adică 12

aprilie 2021 și până la atingerea majoratului copiilor.

S-a încasat de la Clocușnean Oleg în beneficiul reclamantei cheltuielile de

judecată suportate pentru citarea prin intermediul executorului judecătoresc în

sumă de 700 de lei, cheltuielele pentru citarea publică în sumă de 200 de lei și

cheltuielile pentru asistența juridică în sumă de 4 000 de lei.

S-a încasat de la Clocușnean Oleg în beneficiul Innei Clocușnean, taxa de stat

pentru depunerea cererii de chemare în judecată în sumă de 140 de lei.

S-a încasat de la Clocușnean Oleg în beneficiul statului taxa de stat în sumă

de 1 418,40 de lei, pentru pretenția de încasarea pensiei alimentare.

S-a încasat de la Clocușnean Inna și Clocușnean Oleg în beneficiul statului

taxa de stat pentru desfacerea căsătoriei în sumă de 200 de lei, a cîte 100 de lei

pentru fiecare.

În rest cererea de chemare în judecată a fost respinsă, ca neîntemeiată.

La 24 decembrie 2021, Clocușnean Oleg, reprezentat de avocatul Petru

Coșleț, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 03 decembrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care a solicitat casarea hotărârii instanței

de fond în partea încasării pensiei alimentare și în această parte să fie emisă o

decizie nouă prin care să fie încasată pensia alimentară în sumă de 1 000 de lei.

Prin decizia din 14 aprilie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins cererea

de apel depusă de Clocușnean Oleg, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, și s-a

menținut hotărârea din 03 decembrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

S-a încasat din contul lui Clocușnea Oleg în beneficiul Innei Clocușnean,

cheltuielile de judecată suportate în instanța de apel, formate din taxa de stat pentru

serviciile Biroului Național de Statistică în sumă de 33,36 de lei și plata pentru

serviciile de asistență juridică în sumă de 2 000 de lei, în total suma de 2 033,36 de

lei.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a menționat că, potrivit informației

Biroului Național de Statistică, pentru anul 2020 valoarea minimului de existență

în orașe mari, pentru un copil cu vârsta între 1-6 ani, a constituit 1 969,30 de lei.

Însă, cuantumul stabilit de Biroul Național de Statistică este unul orientativ și nu

obligatoriu. Or, această sumă reflectă minimul de existență, cheltuielile reale de

2

întreținere a unui copil fiind mult mai mari. Astfel, părinții sunt obligați să creeze

copilului condiții adecvate pentru creșterea și dezvoltarea acestuia, atât fizică cât și

psihologică. Colegiul a mai accentuat că, potrivit informației prezentate de partea

intimată pentru anul 2021 valoarea minimului de existență în orașe mari (Chișinău

și Bălți), pentru un copil cu vârsta între 1-6 ani, constituie suma de 2 021,80 de lei.

A mai invocat Curtea de Apel Chișinău că, suma propusă de apelant (1000 lei

lunar) nu poate fi acceptată, deoarece necesitățile specifice vârstei copilului

reclamă costuri ce depășesc simpla întreținere. Totodată, Colegiul a făcut referire

la normele de drept național și internațional, care stabilesc că răspunderea pentru

creșterea copilului și asigurarea dezvoltării sale le revine ambilor părinți, care

indiferent de situațiile de conflict apărute între ei trebuie să se conducă înainte de

orice de interesul superior al copilului, deoarece oricărui copil îi este recunoscut

dreptul la un nivel de viață suficient pentru dezvoltarea sa fizică, mintală,

spirituală, morală și socială, iar părinților care au în grijă un copil le revine în

primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor

lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.

La 28 iulie 2022, Clocușnean Oleg, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel din 14 aprilie 2022 prin care a

solicitat casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii instanței de fond în partea

încasării pensiei alimentare și în această parte să fie emisă o decizie nouă prin care

să fie încasată pensia alimentară în sumă de 1 000 de lei.

În motivarea recursului a invocat că, instanțele inferioare au interpretat eronat

circumstanțele cauzei, au interpretat și aplicat eronat legea materială, iar în

consecință au adoptat hotărâri ilegale, care necesită de a fi casate de către instanța

de recurs.

Susține, că adoptând hotărâri de încasare a pensiei alimentare în mărime de

1970 de lei lunar pentru fiecare minor doar de la recurent, instanțele naționale l-au

tratat în mod discriminatoriu pe recurent.

Menționează că nu este de acord cu poziția instanței de apel și consideră că

instanța de apel, ca și instanța de fond „nu au auzit” recurentul, deoarece nu au

argumentat din care motive au respins înscrisurile prezentate ca probe de către

recurent.

A mai invocat că, instanța de apel nu a argumentat, din prevederile normelor

de drept material, de ce pensia pentru întreținerea copiilor minori urmează a fi

încasată doar de la recurent, dacă ambii părinți au drepturi și obligații egale.

La 25 august 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa

participanților copia cererii de recurs depusă de către Clocușnean Oleg, reprezentat

de avocatul Petru Coșleț, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referinței,

fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire anexată la materialele dosarului

(f.d.195).

La 15 septembrie 2022, Direcția pentru protecția drepturilor copilului mun.

Chișinău sect. Rîșcani, a depus referință la cererea de recurs, prin care a solicitat că

la examinarea cauzei să fie luate în considerare, cu prioritate, interesele copiilor

minori.

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei la 14

aprilie 2022. Decizia motivată a fost expediată participanților la proces prin

intermediul poștei electronice la data de 08 iunie 2022 (f.d. 180).

3

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Astfel, instanța de recurs constată că Clocușnean Oleg, reprezentat de

avocatul Petru Coșleț, s-a conformat prevederilor legale, declarând recurs la 28

iulie 2022, împotriva deciziei instanței de apel, în termenul stabilit de lege.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit

în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei contestate or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate or, recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material

și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, p.38; Stanev împotriva

4

Bulgariei (MC), p. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a

unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, p. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, p. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului,

procedurile cu privire la admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică

doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt pot fi conforme cu cerințele

articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9 octombrie 1991, § 31, Seria A,

nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de către Clocușnean

Oleg, reprezentat de avocatul Petru Coșleț, nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept

urmare, este inadmisibil.

În conformitate cu art. art. 270, 433 lit. a), 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Clocușnean Oleg,

reprezentat de avocatul Petru Coșleț.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecători Galina Stratulat

Victor Burduh

5