2ra-782/22 — determinarea domiciliului copilului minor si încasarea pensiei de întretinere

Dosarul nr.2ra-782/22

2-21110933-01-2ra-02062022

Prima instanță - Judecătoria Chișinău, sediul Centru ( jud.: M. Frunze )

Instanța de Apel - Curtea de Apel Chișinău (jud.: A, Panov, M. Anton, O. Cojocaru)

Î N C H E I E R E

06 iulie 2022 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Mariana Pitic

Victor Burduh

examinând admisibilitatea recursului declarat de Pastușac Andrei, reprezentat de

avocatul Muntean Sergiu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Pastușac Diana

împotriva lui Pastușac Andrei, intervenient accesoriu Direcția protecției drepturilor

copilului sectorul Rîșcani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului

copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și cheltuielile

de judecată

împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2022, prin care s-a

respins apelul declarat de Pastușac Andrei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru din 08 decembrie 2021,

c o n s t a t ă :

La 22 iulie 2021, Pastușac Diana a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Pastușac Andrei, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecției

Drepturilor Copilului sectorul Rîșcani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere pentru copiii minori și

cheltuielile de judecată.

În motivarea acțiunii a indicat că se află în căsătorie cu Pastușac Andrei din 20

octombrie 2012. Din căsătorie la XXX s-a născut copilul XXX, iar la XXX XXX.

Din cauza incompatibilității caracterelor și viziunile contrare asupra modului și

principiilor de conviețuire, destrămarea micromediului familial, au dus la

imposibilitatea păstrării familiei.

Pârâtul nu are un mod de viață sedentar și nici nu se implică în dezvoltarea și

creșterea copiilor minori. Copii se află în custodia mamei cea mai mare parte a

timpului o petrec cu mama.

Astfel, reclamanta consideră necesar ca domiciliu copiilor minori să fie stabilit

cu mama și Pastușac Andrei să achite pensia de întreținere pentru copiii minori XXX

și XXX în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte venituri a lui Pastușac Andrei.

Prin referința depusă Pastușac Andrei a recunoscut parțial acțiunea, fiind de

1

acord cu desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori cu reclamanta,

admiterea capătului de cerere privind încasarea pensiei de întreținere pentru copiilor

minori, însă prin încasarea pensiei alimentare în mărime fixă, pentru XXX suma de

870 lei, iar pentru XXX 1131 lei conform datelor Biroului National de Statistică.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 decembrie 2021,

cererea de chemare în judecată depusă de Pastușac Diana, s-a admis.

S-a desfăcut căsătoria dintre Pastușac Diana și Pastușac Andrei încheiată la 20

octombrie 2012 și înregistrată cu nr. 955, la OSC sectorul Rîșcani, municipiul

Chișinău.

S-a încasat de la Pastușac Andrei, taxa de stat pentru eliberarea certificatului de

divorț în cuantum a 1000% unități convenționale, ce constituie 200 (două sute) lei.

S-a determinat domiciliul copiilor minori XXX și XXX mama Pastușac Diana.

S-a încasat de la Pastușac Andrei în beneficiul reclamantei Pastușac Diana,

pensia pentru întreținerea copiilor minori XXX, și XXX, în mărime de 1/3 din toate

veniturile inclusiv salariale ale lui Pastușac Andrei, lunar, începând cu data adresării

în judecată, 22 iulie 2021, și până la atingerea majoratului de către copii.

S-a încasat de la Pastușac Andrei în beneficiul reclamantei Pastușac Diana,

cheltuieli de judecată pentru plata taxei de stat în mărime de 140 (o sută patruzeci)

lei.

S-a încasat de la Pastusac Andrei în beneficiul statului taxa de stat de care

reclamanta a fost scutită la depunerea acțiunii în mărime de 150 (o sută cincizeci) lei.

Pentru a hotărî că Pastușac Andrei să achite în beneficiul Dianei Pastușac

(Agachi) pensia de întreținere pentru copiii minori XXX și XXX în mărime de 1/3

din salariu și/sau alte venituri a lui Pastușac Andrei instanța de fond a reținut că

copiii minori domiciliază și sunt la educația permanentă a mamei.

În astfel de situație implică obligatoriu și inevitabil cheltuieli mai mari din

partea mamei, începând cu întreținerea igienei casei în care cresc copiii, achitarea

serviciilor comunale sau cheltuieli suplimentare legate de întreținerea sănătății

copiilor și igiena copiilor, iar părintele cu care locuiesc copiii minori este primul care

cunoaște despre necesitățile acestora, respectiv, este primul care asigură îndeplinirea

lor.

Instanța de a fond a stabilit că XXX frecventează școala, respectiv părintele cu

care domiciliază copiii suportă cheltuielile suplimentare și imprevizibile, prompte, la

fel, oferă timpul necesar pentru îngrijirea copiilor, ceea ce s-a apreciat de către

instanța de judecată că mama Pastușac Diana participă la educația, creșterea și

dezvoltarea copiilor.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 10 decembrie 2021, avocatul

Muntean Sergiu în interesele apelantului Pastușac Andrei a declarat apel împotriva

hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 08 decembrie 2021, solicitând

admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii și emiterea unei noi decizii în partea

încasării pensie de întreținere prin încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în

mărime fixă.

Prin decizia Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2022, s-a respins apelul

declarat de Pastușac Andrei și s-a menținut hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru din 08 decembrie 2021.

La 17 mai 2022, Pastușac Andrei, reprezentat de avocatul Muntean Sergiu a

2

declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel Chișinău din 14 aprilie 2022

solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei

instanței, și și emiterea unei noi decizii în partea încasării pensie de întreținere prin

încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori în mărime fixă

În motivare a invocat că instanțele inferioare nu au motivat încasarea pensiei în

mărime de 1/3 din salariu în situația în care Pastușac Andrei nu este angajat în

câmpul muncii și nu are un venit stabil.

Instanța de apel, a interpretat eronat prevederile art. 75-76 din Codului familiei,

în raport cu materialele dosarului.

Astfel, instanțele învestite cu judecarea fondului nu au aplicat legea care trebuia

să fie aplicată și neîntemeiat au dispus încasarea pensiei în mărime de 1/3 din salariu,

pe când pensia alimentară urma a fi încasată în mărime fixă conform datelor Biroului

Național de Statistică.

Recurentul a invocat că la materialele dosarului nu a fost prezentată nici o

probă privind veniturile salarialele ale pârâtului, lipsind date despre angajarea sa în

câmpul muncii.

Totodată, a susținut că nu se eschivează de la obligația de întreținere a copiilor,

însă încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/3 din venituri este neîntemeiată și

contravine art. 76 din Codul familie.

Cu referire la termenul de depunere a recursului, instanța de recurs menționează

că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat dispozitivul deciziei 24 aprilie 2022.

Conform art.434 Cod de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni

de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Cererea de recurs a fost declarată la 17 mai 2022, respectiv, este depusă în

termen.

În conformitate cu art.439 alin. (2) și (3) Cod de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea despre

necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data primirii

acesteia.

Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a temeiurilor

invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de judecată instituit în

conformitate cu alin. (2).

La 02 iunie 2022, Curtea Supremă de Justiție a comunicat intimatului recursul,

informând despre necesitatea depunerii referinței în termen de o lună de la data

primirii scrisorii, fiind recepționat la 09 iunie 2022, potrivit avizului de recepție de la

fila dosarului 23, Vol. II.

Prin referința depusă la 01 iulie 2022, Direcția protecției drepturilor copilului

sectorul Rîșcani a solicitat ca la emiterea soluției instanța de recurs să țină cont în

exclusivitate de interesul superior al copiilor.

Prin referința depusă la 05 iulie 2022, Pastușac Diana a susținut că recursul

declarat de Pastușac Andrei, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.

(2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și a pledat pentru inadmisibilitatea

recursului.

Examinând temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

3

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4)

din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea chestiunii privind admisibilitatea

recursului presupune verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de

recurs cu temeiurile prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, Colegiul reține că potrivit regulilor din Secțiunea a II-a din

Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de recurs nu verifică modul

de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de apel. Forța atribuită unei

probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența probelor și concluziile făcute în

urma probațiunii sunt în afara controlului instanței de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că, dreptul de acces

la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acest este în

special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa

necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această privință de o

anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de

admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel (Levages

Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept național

și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem. (a se vedea Botten v.

Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de fapt

pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Potrivit art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în care se

constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din 3

4

judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului.

Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu conține nici o referire cu

privire la fondul recursului.

Având în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Pastușac Andrei,

reprezentat de avocatul Muntean Sergiu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e:

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Pastușac Andrei, reprezentat de

avocatul Muntean Sergiu.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii

Mariana Pitic

Victor Burduh

5