2ra-521/20 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori

2ra-521/20 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2020)

Dosarul nr. 2ra-521/20

Prima instanță: Judecătoria Strășeni, sediul central (jud: T. Andronic)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: L. Bulgac, Gr. Dașchevici, A. Panov)

DECIZIE

22 iulie 2020 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit

al Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de către Tudor Roșca, reprezentat de către avocatul

Ana Negura,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Roșca

împotriva lui Tudor Roșca, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și

protecție a familiei Călărași cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori,

împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost admis apelul declarat de către Tudor Roșca, reprezentat de către avocatul Ana

Negura, a fost casată parțial hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni,

sediul central și a fost pronunțată în această parte o nouă hotărâre sub formă de

încheiere cu privire la încetarea procedurii civile, iar în rest hotărârea a fost

menținută,

constată:

La data de 04 aprilie 2018 Tatiana Roșca a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Tudor Roșca, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și

protecție a familiei Călărași cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la data de 03 mai 2004 a fost

înregistrată căsătoria cu pârâtul la Primăria s. Unțești, r-nul Ungheni în Registrul

actelor de stare civilă sub nr. 03, iar din căsătorie au doi copii minori, XXXX și

YYYY.

A menționat că, viața în comun cu pârâtul a eșuat. În timpul căsătoriei cu

pârâtul s-a creat o atmosferă de neînțelegere.

A considerat inoportun menținerea familiei, eșuând toate căile de împăcare.

A solicitat desfacerea căsătoriei înregistrată între ea și pârât la Primăria satului

Unțești, r-nul Ungheni, în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 03, determinarea

domiciliului copiilor minori, XXXX și YYYY și încasarea de la pârât a pensiei de

întreținere a copiilor minori în sumă de 1000 de lei lunar pentru fiecare copil și a

cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 17 octombrie 2018 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a

fost admisă acțiunea depusă de către Tatiana Roșca, a fost desfăcută căsătoria

înregistrată între Tatiana Roșca și Tudor Roșca la Primăria satului Unțești, raionul

Ungheni în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 03, a fost determinat domiciliul

copiilor minori, XXXX și YYYY, cu mama Tatiana Roșca și au fost încasate de la

Tudor Roșca în beneficiul Tatianei Roșca pensia de întreținere a copiilor minori,

XXXX și YYYY, în sumă de câte 1000 de lei lunar, din salariu și toate veniturile,

începând cu data de 04 aprilie 2018 pînă la atingerea majoratului de către copii și

taxa de stat în sumă de 140 de lei.

Prin decizia din 15 ianuarie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis apelul

declarat de către Tudor Roșca, reprezentat de către avocatul Ana Negura, a fost

casată hotărârea primei instanțe și a fost trimisă cauzei spre rejudecare în primă

instanță, în alt complet de judecată.

Prin hotărârea din 13 iunie 2019 a Judecătoriei Strășeni, sediul central a fost

admisă acțiunea depusă de către Tatiana Roșca, a fost desfăcută căsătoria înregistrată

între Tatiana Roșca și Tudor Roșca la Primăria satului Unțești, raionul Ungheni, în

Registrul actelor de stare civilă sub nr. 03, la eliberarea certificatelor de desfacere a

căsătoriei a fost dispusă încasarea de la Tudor Roșca în beneficiul statului a taxei de

stat în mărime de 1000%, ceea ce constituie 200 de lei, iar Tatiana Roșca (Vieru) a

fost scutită de plata taxei de stat, a fost stabilit domiciliul copiilor minori, XXXX și

YYYY, cu mama Tatiana Roșca și au fost încasate de la Tudor Roșca în beneficiul

Tatianei Roșca pensia de întreținere a copiilor minori, XXXX și YYYY, în sumă de

câte 1000 de lei lunar, din salariu și alte categorii de venituri, pentru fiecare copil,

începând cu data de 04 aprilie 2018 pînă la atingerea de către ambii copii a

majoratului și taxa de stat în mărime de 140 de lei.

Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost admis

apelul declarat de către Tudor Roșca, reprezentat de către avocatul Ana Negura, a

fost casată hotărârea primei instanțe în partea stabilirii domiciliului copilului minor,

XXXX, cu mama Tatiana Roșca (Vieru) și în această parte a fost pronunțată o nouă

hotărâre sub formă de încheiere, prin care a fost încetată procedura civilă pe cerința

înaintată de către Tatiana Roșca cu privire la determinarea domiciliului copilului

minor, XXXX, cu mama Tatiana Roșca (Vieru), în legătură cu atingerea de către

copilul minor, XXXX a vârstei de 14 ani. În rest hotărârea primei instanțe a fost

menținută.

La data de 28 ianuarie 2020, prin intermediul oficiului poștal, Tudor Roșca,

reprezentat de către avocatul Ana Negura, a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea deciziei instanței de apel și

hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri cu privire la respingerea

acțiunii.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel și hotărârea primei

instanțe sunt neîntemeiate, deoarece a fost interpretată eronat legea și au fost

apreciate arbitrar probele, precum și concluziile instanțelor judecătorești, expuse în

hotărâri, sunt în contradicție cu circumstanțele cauzei.

A menționat că, în ședința de judecată nu au fost prezentate motive

incontestabile, care ar fi dus la destrămarea familiei.

2

A susținut că, pe tot parcursul dezbaterilor judecătorești recurentul a pledat

pentru păstrarea familiei.

A afirmat că, intimata nu a adus nicio probă, care ar demonstra imposibilitatea

păstrării familiei.

A notat că, nu este clară și motivată concluzia primei instanțe privind scutirea

Roșca Tatiana de plata taxei de stat la primirea certificatului de divorț, încasând-se

doar de la recurent.

A specificat că, pe de o parte, instanța de apel a reținut că, prima instanță a

stabilit că, copilul minor, XXXX se află la domiciliul mamei, astfel, recurentul

urmează să achite pensia de întreținere a ambilor copii, iar pe de altă parte, a

menționat că, soluția primei instanței cu privire la stabilirea domiciliului copilului

minor, Ion Roșca cu mama este injustă. Nu este clară această motivare a instanței de

apel.

A invocat că, copilul a declarat că, de când mama sa a plecat la lucru în Israel,

a trecut cu traiul la bunicul pe linie paternă, care se ocupă de educația lui, material

este întreținut de ambii părinți, fapt confirmat prin concluzia asistentului social și

prin certificatele eliberate de către Primăria s. Hirova, r-nul Călărași, anexate la

materialele dosarului.

A considerat că, recurentul nu poate fi impus să achite intimatei pensia pentru

întreținerea fiului, deoarece acesta nu locuiește cu mama, care este plecată peste

hotarele țării, locuiește la bunicul pe linie paternă și este întreținut material de tată.

În conformitate cu art. 440 alin. (2) Codul de procedură civilă, completul din 3

judecători prin încheierea din 24 iunie 2020 a considerat recursul admisibil și a

dispus examinarea fondului de un complet din 5 judecători.

În conformitate cu art. 444 CPC, recursul se examinează fără înștiințarea

participanților la proces.

Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră recursul întemeiat și care

urmează a fi admis cu casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea

cauzei spre rejudecare în instanța de apel din următoarele considerente.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, instanța, după ce judecă

recursul, este în drept să admită recursul și să caseze integral decizia instanței de

apel și să trimită cauza spre rejudecare în instanța de apel o singură dată dacă eroarea

judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.

În conformitate cu art. 432 alin. (4) CPC, săvârșirea altor încălcări decât cele

indicate la alin.(3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în

măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau

în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Pe parcursul judecării cauzei s-a constatat că, la data de 03 mai 2004 Tudor

Roșca a înregistrat căsătoria cu Tatiana Roșca la Primăria s. Unțești, r-nul Ungheni

în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 03, iar din căsătorie au doi copii minori,

XXXX și YYYY.

Înaintând prezenta cerere de chemare în judecată, Tatiana Roșca a solicitat

desfacerea căsătoriei înregistrată între ea și Tudor Roșca la Primăria satului Unțești,

r-nul Ungheni, în Registrul actelor de stare civilă sub nr. 03, determinarea

domiciliului copiilor minori, XXXX și YYYY și încasarea de la Tudor Roșca a

pensiei de întreținere a copiilor minori în sumă de cîte 1000 de lei lunar pentru

fiecare copil și a cheltuielilor de judecată.

Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la concluzia

temeiniciei parțiale a acțiunii, desfăcând căsătoria înregistrată între Tatiana Roșca și

Tudor Roșca la Primăria satului Unțești, raionul Ungheni, în Registrul actelor de

stare civilă sub nr. 03, la eliberarea certificatelor de desfacere a căsătoriei dispunând

încasarea de la Tudor Roșca în beneficiul statului a taxei de stat în mărime de 1000%,

ceea ce constituie 200 de lei, iar Tatiana Roșca (Vieru) a fost scutită de plata taxei

de stat, stabilind domiciliul copiilor minori, XXXX și YYYY, cu mama Tatiana

Roșca și încasând de la Tudor Roșca în beneficiul Tatianei Roșca pensia de

întreținere a copiilor minori, XXXX și YYYY, în sumă de câte 1000 de lei lunar,

din salariu și alte categorii de venituri, pentru fiecare copil, începând cu data de 04

aprilie 2018 pînă la atingerea de către ambii copii a majoratului și taxa de stat în

mărime de 140 de lei.

Ulterior, instanța de apel, fiind învestită cu judecarea apelului declarat de către

Tudor Roșca, reprezentat de către avocatul Ana Negura, a ajuns la concluzia

temeiniciei acestuia, casând hotărârea primei instanțe în partea stabilirii domiciliului

copilului minor, XXXX, cu mama Tatiana Roșca (Vieru) și pronunțând în această

parte o nouă hotărâre sub formă de încheiere, prin care a încetat procedura civilă pe

cerința înaintată de către Tatiana Roșca cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor, XXXX, cu mama Tatiana Roșca (Vieru) Tatiana, în legătură cu

atingerea de către copilul minor, XXXX a vârstei de 14 ani, în rest hotărârea primei

instanțe fiind menținută.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție, analizând materialele anexate la dosar, în coraport cu legislația în vigoare

ce guvernează raportul juridic litigios, consideră că, soluția dată de către instanța de

apel este pripită.

Astfel, în conformitate cu art. 130 alin. (1) și (2) CPC, instanța judecătorească

apreciază probele după intima ei convingere, bazată pe cercetarea multiaspectuală,

completă și nemijlocită a tuturor probelor din dosar în ansamblu și interconexiunea

lor, călăuzindu-se de lege. Nici un fel de probe nu au pentru instanță judecătorească

o forță probantă prestabilită fără aprecierea lor.

În conformitate cu art. 239 CPC, hotărârea judecătorească trebuie să fie legală

și întemeiată. Instanța își întemeiază hotărârea numai pe circumstanțele constatate

nemijlocit de instanță și pe probele cercetate în ședință de judecată.

În conformitate cu art. 373 alin. (1) și (2) CPC, instanța de apel verifică, în

limitele cererii de apel, ale referințelor și obiecțiilor înaintate, legalitatea și

temeinicia hotărârii atacate în ceea ce privește constatarea circumstanțelor de fapt și

aplicarea legii în primă instanță. În limitele apelului, instanța de apel verifică

circumstanțele și raporturile juridice stabilite în hotărârea primei instanțe, precum și

cele care nu au fost stabilite, dar care au importanță pentru soluționarea cauzei,

apreciază probele din dosar și cele prezentate suplimentar în instanță de apel de către

participanții la proces.

Reieșind din limitele judecării apelului consfințite în norma enunțată, instanța

de recurs constată că, contrar acestor prevederi, instanța de apel, judecând apelul, a

trecut în mod superficial asupra circumstanțelor cauzei, fără a examina sub toate

aspectele legalitatea și temeinicia hotărârii supuse apelului, în raport cu regulile și

legislația în vigoare.

4

La caz, se reține că, instanța de apel, considerând întemeiată soluția primei

instanțe cu privire la încasarea de la Tudor Roșca în beneficiul Tatianei Roșca a

pensiei de întreținere a copilului minor, XXXX, a reținut că, prima a stabilit că,

copilul minor XXXX se află la domiciliul mamei, astfel, Tudor Roșca urmează să

achite pensia de întreținere a ambilor copii.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme

de Justiție consideră că, instanța de apel, ajungând la această concluzie, nu a supus

verificării și aprecierii avizele Direcției asistență socială și protecție a familiei

Călărași a Consiliului raional Călărași nr. 756 din 10 octombrie 2018 și nr. 397 din

16 aprilie 2019, din care rezultă că, părinții copiilor minori, XXXX și YYYY sunt

plecați peste hotarele Republicii Moldova, iar YYYY se află sub tutelă la Ludmila

Clim și XXXX – la buneii paterni (f. d. 36, 156, vol. I).

De asemenea, instanța de apel nu a supus verificării și aprecierii certificatul

Primăriei s. Hirova, r-nul Călărași nr. 147 din 29 mai 2018, din care rezultă că, din

luna octombrie 2017 minorul XXXX se află în grija bunicului Ion Roșca, locuitor al

s. Hirova (f. d. 78, vol. I).

Mai mult, instanța de apel a trecut cu vederea declarațiile date de copilul minor

XXXX în ședința de judecată a primei instanțe din 13 iunie 2019 și, anume, acesta

a declarat că, vrea să locuiască mai departe cu tata Tudor Roșca (f. d. 167, vol. I).

Astfel fiind, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al

Curții Supreme de Justiție conchide că, instanța de apel, la examinarea cauzei, nu a

dat nicio apreciere clară probelor din dosar, dar la general a indicat că, prima instanță

a stabilit că, copilul minor Ion Roșca se află la domiciliul mamei.

În contextul dat, instanța de recurs relevă că, cele descrise incontestabil indică

la o examinare superficială a pretenției cu privire la încasarea pensiei de întreținere

a copiilor minori.

Ca urmare, în sensul art. 6 §1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, instanța de recurs ține să

menționeze că, instanțele de judecată trebuie să indice cu suficientă claritate

motivele pe care-și întemeiază hotărârile, iar având în vedere caracterul determinant

al concluziilor sale, să precizeze noțiunile, ce implică o apreciere a faptelor supuse

examinării.

De asemenea, noțiunea de proces echitabil impune ca instanța de judecată să

nu-și motiveze doar sumar hotărârea sa, ci să examineze efectiv problemele esențiale

care-i sunt supuse aprecierii și să nu se mulțumească de a proba pur și simplu

concluziile uneia dintre părți.

În speță, prezintă relevanță și faptul că, folosirea criteriilor pentru determinarea

corectă a naturii juridice a litigiului dat, reieșind din specificul acestuia, presupune

prin sine lămurirea completă și pe bază de dovezi certe a situației de fapt, care, este

diferită de la caz la caz.

Astfel, din considerentele menționate și având în vedere faptul că, eroarea

judiciară în cauză nu poate fi corectată de către instanța de recurs, Colegiul civil,

comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție ajunge

la concluzia de a admite recursul, de a casa integral decizia instanței de apel și de a

trimite cauza spre rejudecare în instanța de apel.

La rejudecarea cauzei, instanța de apel urmează să țină cont de cele menționate

și, reexaminând cauza, să emită o decizie legală și întemeiată, respectând dreptul

garantat al părților la un proces echitabil.

În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) CPC, Colegiul civil, comercial și de

contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se admite recursul declarat de către Roșca Tudor, reprezentat de către avocatul

Negura Ana.

Se casează integral decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Roșca Tatiana

împotriva lui Roșca Tudor, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și

protecție a familiei Călărași cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori, cu

trimiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de

judecată.

Decizia nu se supune niciunei căi de atac.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

Nicolae Craiu

Mariana Pitic

6