2ra-395/20 — desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori si încasarea pensiei de întretinere a copiilor minori

Dosarul nr. 2ra-395/20 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Dragoș) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. L. Bulgac, A. Panov, G. Dașchevici) ÎNCHEIERE 26 iunie 2020 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Scai împotriva lui Ion Scai, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția drepturilor copilului Botanica, municipiul Chișinău și Direcția asistență socială și protecție a familiei Hîncești cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și la cererea reconvențională depusă de către Ion Scai împotriva Tatianei Scai cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori, împotriva deciziei din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost respins apelul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban și a fost menținută hotărârea din 22 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 24 ianuarie 2018 Tatiana Scai a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Ion Scai, intervenienți accesorii Direcția pentru protecția drepturilor copilului Botanica,

municipiul Chișinău și Direcția asistență socială și protecție a familiei Hîncești cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori. În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, la 18 ianuarie 2013 a înregistrat căsătoria cu pârâtul la OSC Hîncești, iar din căsătorie au doi copii, XXXX și YYYY. A menționat că, viața în comun cu pârâtul a eșuat. În ultimul an de căsătorie între ei s-a creat o atmosferă insuportabilă, de neînțelegeri, deseori degenerând în tensiune, certuri și disconfort psihologic. A susținut că, din cauza incompatibilității caracterelor și a viziunilor contrarii asupra modului și principiilor de conviețuire, nu este posibil de păstrat familia sa.

1 A afirmat că, până la 08 ianuarie 2018 a locuit împreună cu pârâtul și copiii într-un apartament închiriat din str. Ștefan Neaga,74, apartamentul nr. 50, mun.Chișinău. A declarat că, la 05 ianuarie 2018 pârâtul a aplicat violența fizică față de ea, fapt confirmat prin plângerea înregistrată sub nr. 410 din 08 ianuarie 2018 de către Inspectoratul de poliție Buiucani, iar după acest incident, acesta a luat copiii și a plecat la părinții săi în or. Hîncești, împiedicând-o să comunice cu copiii. A notat că, fiindu-i frică că, pârâtul să nu se întoarcă și să nu o agreseze din nou, la 10 ianuarie 2018 a încheiat un contract de închiriere a spațiului locativ cu Tatiana Ploșniță, în temeiul căruia a închiriat pe un termen de un an apartamentul nr.30 din str. Grenoble,259, mun.

Chișinău. A considerat că, în așa situație este inoportună menținerea familiei, fiind eșuate toate căile de împăcare. A solicitat desfacerea căsătoriei între ea și pârât, înregistrată la 18 ianuarie 2013 la OSC Hîncești, determinarea domiciliului copiilor XXXX și YYYY, cu ea și încasarea de la pârât a pensiei de întreținere a copiilor XXXX și YYYY, în mărime de 1/3 din salariul/și sau din alte venituri. În cadrul ședinței de judecată din 02 noiembrie 2018 Ion Scai a depus cerere reconvențională împotriva Tatianei Scai, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a familiei Hîncești cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori. În motivarea acțiunii reconvenționale pârâtul a indicat că, la 18 ianuarie 2013 a înregistrat căsătoria cu Tatiana Scai (Manyushkina) la OSC Hîncești, iar din căsătorie au doi copii, XXXX și YYYY.

A menționat că, din anul 2012, de cînd sunt împreună, până și în ultimele momente, Tatiana Scai se prezenta a fi emoțional neechilibrată și uneori chiar agresivă. Prin comportamentul acesteia și, anume, prin strigăte, isterii, bocete în glas tare și agresivitate, au fost traumați psihic copiii, cît și el personal. A susținut că, în această perioadă au avut loc mai multe incidente cu copiii din neatenție, vina, poate chiar și culpa acesteia. În urma unui incident, fiul cel mic, YYYY a fost fript pe piept, burtică și picioare cu fierul de călcat fierbinte, iar Tatiana Scai nu a putut explica acest fapt. A afirmat că, deseori, dar de fapt destul de frecvent, erau vânătăi pe corpul copiilor, pe care, la fel, nu le putea explica.

De obicei afirma că, s-au lovit în joacă, însă caracterul lor denota altă natură. A relevat că, Tatiana Scai de nenumărate ori consuma în exces alcool, deseori singură. În stare de ebrietate a provocat mai multe certuri, la care erau prezenți părinții lui și copiii minori, care auzeau cuvinte îndurătoare și vedeau comportament agresiv cu atacuri în adresa sa. A mai relevat că, Tatiana Scai a mai avut câteva tentative de sinucidere prin consumul de pastile și a doua încercare de a se arunca peste geam. Toate aceste tentative, Tatiana Scai le interpreta ca încercări de a atrage atenția. A notat că, în luna octombrie 2017 Tatiana Scai a plecat la baștina sa în orașul Irkutsk, Federația Rusă, la înmormântarea tatălui acesteia.

A fost plecată pentru aproape 3 săptămâni. În acest moment copiii erau cu el și preponderent în or.Hîncești, la părinții săi, care aveau grijă de copii. 2 A considerat că, această circumstanță este importantă, având în vedere că fiul mai mic de 01 an și 06 luni era alăptat. A declarat că, de cîteva ori copiii au fost lăsați în ospeție la persoane necunoscute, fără ca el să cunoască despre acest fapt. A invocat că, a început să observe lucruri care îi afecta negativ pe copii și, anume, lipsa alimentației la timp, lipsa somnului de zi, îmbrăcămintea și încălțămintea murdară, agresivitate în comportament cu strigăte din partea Tatianei Scai. Cu titlu de exemplu, a indicat că, la 06 ianuarie 2018, cînd s-a întors de la serviciu să vadă situația de acasă, a găsit-o pe Tatiana Scai tensionată, continuând să se manifeste abuziv, era depresivă, striga agresiv cu cuvinte jignitoare în adresa sa și a copiilor.

A specificat că, pentru a proteja copiii de suferințe morale și psihice, i-a comunicat Tatianei Scai faptul că, ia copiii și îi duce la bunei în or. Hîncești, până cînd situația sa psihologică se va regla. A menționat că, după plecarea Tatianei Scai din familie, în perioada cît copiii se aflau la domiciliul și întreținerea sa, aceasta nu întreținea în modul cuvenit copiii minori, nu participa la procurarea produselor alimentare, haine, încălțăminte, examinarea medicală, medicamente. A solicitat determinarea domiciliului copiilor XXXX și YYYY, cu el, fără încasarea de la Tatiana Scai a pensiei de întreținere a copiilor minori.

Prin hotărârea din 22 martie 2019 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea depusă de către Tatiana Scai, a fost desfăcută căsătoria între Tatiana Scai și Ion Scai, înregistrată la 18 ianuarie 2013 la OSC Hîncești, a fost determinat domiciliul copiilor minori, XXXX și YYYY, cu mama Tatiana Scai și a fost încasată din contul lui Ion Scai în beneficiul Tatianei Scai pensia de întreținere a copiilor minori în mărime de 1/3 din toate veniturile lui Ion Scai, începând cu 24 ianuarie 2018 (data adresării în instanța de judecată) până la atingerea majoratului de către copii. Acțiunea reconvențională depusă de către Ion Scai a fost respinsă ca neîntemeiată. Prin decizia din 14 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău a fost respins apelul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban și a fost menținută hotărârea primei instanțe.

Pentru a hotărî astfel, instanța de apel a reținut că, din comportamentul lui Ion Scai, explicațiile acestuia, înscrisurile anexate la dosar, ultimul își iubește foarte mult copiii săi și dorește să participe la educația acestora, mai mult ca atît, dispune de drepturile părintești, le poate exercita, or, acestea nu au fost limitate. Însă, instanța de apel a reiterat că, acționând în interesele majore ale copiilor minori, luând în considerare vârsta fragedă a acestora, atașamentul față de mamă, cu care copiii locuiesc la moment, precum și faptul că, Tatiana Scai dispune de toate calitățile și condițiile necesare pentru a garanta copiilor minori un mediu de trai corespunzător drepturilor și intereselor acestora, prima instanță just a considerat rezonabil de a stabili locul de trai al copiilor minori la domiciliul mamei.

Or, copiii sunt atașați de mamă, iar despărțirea acestora de mamă ar avea un impact psihologic puternic și negativ asupra copiilor, ceea ce este inadmisibil și contravine intereselor copiilor. Circumstanțele respective în plus justifică că, în prezenta speță, stabilirea domiciliului copiilor minori cu mama Tatiana Scai este în interesele supreme ale 3 acestora. Totodată, instanța de apel a relevat că, deși locul de trai al copiilor a fost determinat cu Tatiana Scai, Ion Scai nu este lipsit de dreptul ca părinte de a se vedea și de a comunica cu copiii, iar în situația în care acesta întâmpină dificultăți la comunicarea cu copiii săi, este în drept să se adreseze la autoritatea tutelară întru soluționarea chestiunii date cu respectarea legislației în vigoare.

Instanța de apel a apreciat critic argumentul invocat de către apelant precum că, prima instanță a ignorat totalmente concluziile specialiștilor de la organul de tutelă și curatelă, anume care urmau a fi hotărâtoare pentru judecător, deoarece reieșind din principiul contradictorialității procesului civil, la examinarea cauzei, instanța de judecată ține cont atât de probele prezentate de reclamant, cât și probele prezentate de pârât. În acest sens, instanța de apel a reținut că, într-adevăr, în cadrul examinării cauzei în prima instanță, Ion Scai a prezentat un raport de evaluare a copilului minor, YYYY din 31 iulie 2018, în urma căruia psihologul a ajuns la concluzia că, în urma evaluării psihologice a copilului minor YYYY se evidențiază că, evenimentele traumatice asupra stării psihice și emoționale sunt presante și stresante pentru acesta.

E evidențiată confuzia rolurilor de mamă și tată, dizarmonie spirituală, tensiune și frică în ziua de mâine. Însă, din raportul prezentat nu rezultă că, copilul minor YYYY are careva emoții negative față de mama sa, fiind descrisă starea psihologică generală a copilului, nefiind demonstrat că, careva emoții negative au fost cauzate de acțiunile mamei acestuia. Prin urmare, proba respectivă odată în plus confirmă că, prima instanță corect a ajuns la concluzia de a stabili domiciliul copiilor minori cu mama. Afară de aceasta, instanța de apel a considerat că, este neîntemeiat argumentul invocat de către Ion Scai precum că, prima instanță a ignorat concluziile specialiștilor de la tutelă și curatelă și nici nu a susținut solicitarea sa cu privire la ascultarea opiniei acestora în judecată.

Or, după cum s-a invocat mai sus, în cadrul examinării cauzei instanța de apel a analizat în cumul toate probele prezentate de participanții la proces, reținând spre cercetare numai cele relevante speței. Iar faptul că, apelantul nu este de acord cu cadrul legal aplicat de instanță și cu probele care au stat la baza hotărârii contestate, nu poate servi ca temei de casare a actului judecătoresc contestat. De asemenea, instanța de apel a considerat că, nu poate fi reținut argumentul invocat de către Ion Scai precum că, sunt greșite concluziile primei instanțe de a stabili domiciliul copiilor minori cu mama, deoarece Tatiana Scai nu a prezentat niciun motiv în acest sens.

Or, la materialele dosarului este anexat avizul autorității tutelare, care a verificat dacă Tatiana Scai dispune de condițiile necesare pentru creșterea și educarea copiilor, iar în raportul psihologic, prin care a fost evaluată starea psihologică a copilului minor YYYY, nu s-a constatat existența cărorva emoții negative în privința mamei Tatiana Scai. Prin urmare, afirmațiile apelantului în acest sens nu și-au regăsit suport probatoriu. Instanța de apel a reținut că, prima instanță corect a concluzionat că, argumentul invocat de către Ion Scai despre comportamentul agresiv al Tatianei Scai față de copii este unul declarativ și nu a fost probat prin careva probe pertinente și concludente, care ar justifica necesitatea stabilirii domiciliului minorilor cu tata.

4 În același timp, instanța de apel a reținut că, nu s-a constatat că, Tatiana Scai are un comportament neadecvat în raport cu copiii minori, nu au fost prezentate careva probe în susținerea poziției date, iar faptul că ultima este angajată în câmpul muncii de la orele 09:00 până la 18:00, 5 zile în săptămână, nu poate fi interpretat ca factor ce va influența negativ asupra copiilor. Mai mult ca atât, în cadrul examinării cauzei s-a stabilit că, însuși apelantul, fiind la lucru, lasă copiii minori în grija buneilor paterni, prezența cărora în viața copiilor este importantă, însă nu poate înlocui grija și dragostea părinților.

Prin urmare, instanța de apel a concluzionat că, odată ce s-a stabilit că, prima instanța just a ajuns la concluzia de a stabili domiciliul copiilor minori cu mama, subsecvent urmează a fi menținută hotărârea primei instanțe și în partea în care a fost admisă pretenția Tatianei Scai cu privire la încasarea din contul lui Ion Scai a pensiei de întreținere a copiilor minori, XXXX și YYYY în mărime de 1/3 din toate veniturile lui Ion Scai, începând cu data adresării în instanța de judecată și, anume, 24 ianuarie 2018 pînă la atingerea majoratului de către copii. La 10 ianuarie 2020 Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei instanței de apel și trimiterea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.

În motivarea recursului a indicat că, decizia instanței de apel este neîntemeiată, deoarece instanța de apel a interpretat în mod eronat legea. A menționat că, instanțele judecătorești nu au apreciat situația de fapt reieșind din materialei dosarului, deoarece nimeni nu a tras atenția sau nu a vrut să atragă atenția asupra faptului că, conform contractului individual de muncă din 01 octombrie 2018, Tatiana Scai este angajată în cadrul SRL „Dyninno” și regimul de muncă este de 8 ore de muncă zilnic, de la 9.00 pînă la 18.00, 40 de ore de muncă pe săptămână. A susținut că, la materialele dosarului este anexat contractul din 06 septembrie 2018, încheiat între Tatiana Scai și Olesea Procopișina, prin care ultima s-a obligat să presteze servicii de dădacă 5 zile din săptămână, de la ora 18.30 pînă la 23.30.

Prin urmare, din cele relatate rezultă că, Tatiana Scai acordă atenție copiilor XXXX și YYYY începând cu orele 23.30 pînă la orele 09.00, de luni pînă vineri, copii fiind cu mamă pe deplin doar în zilele de odihnă. A afirmat că, recurentul are un post de muncă cu grafic flexibil, din care motiv acesta poate petrece mai mult timp cu copiii atît în timpul săptămânii, cît și în weekend. A mai afirmat că, conform înscrisurilor anexate la materialele dosarului, copiii frecventează grădinița europeană din mun. Chișinău, sect. Rîșcani, la inițiativa tatălui. A relevat că, conform actelor anexate la cererea reconvențională, toate controalele de rutină ale copiilor au fost făcute cu participarea tatălui (f. d. 46-58, vol.II).

A notat că, la caz, doar se face trimitere și referire la „interesul superior al copilului”, fără a aprecia pe deplin aceste interese, or, la caz instanța de apel a motivat precum că, recurentul, fiind la lucru, lasă copiii minori în grija buneilor paterni, prezența cărora în viața copiilor este importantă, însă nu poate înlocui grija 5 și dragostea părinților. A specificat că, la caz, conform materialelor dosarului, grija și dragostea părintească, mai bine zis grija și dragostea de mamă, de fapt, este grija bonei, care participă mai mult timp în viața copiilor decît însăși mama. A considerat că, a fost încălcat principiul contradictorialității procesului civil, or, la caz, nu s-au luat în considerare argumentele invocate de către recurent.

A declarat că, instanța, prin intima ei convingere, a dedus faptul că, există careva atașament față de mamă, or, la caz, aceasta nu a fost demonstrat prin careva probe, acest atașament fiind o practică răspândită în RM precum că, mama are prioritate la creșterea copiilor. A invocat că, instanța de apel a menționat că, Ion Scai locuiește la părinții săi, iar Tatiana Scai închiriază un apartament, respectiv, ambii părinți au condiții de trai pentru copiii minori, ambii părinți fiind caracterizați din punct de vedere pozitiv, fără a se face mențiunea că, Tatiana Scai închiriază un apartament cu o cameră (în această cameră urmează să locuiască Tatiana Scai și cei 2 copii minori), iar Ion Scai închiriază, cu titlu gratuit, 2 odăi din cele 3 existente la părinții acestuia, pe un terme nelimitat, o cameră este amenajată și destinată pentru cei 2 copii minori.

Astfel, nu poate fi considerat că, ambii părinți dispun de condiții de trai. A considerat că, instanțele judecătorești au interpretat în mod eronat art. 98 din Codul familiei, care prevede că, pensia de întreținere poate fi încasată pentru perioada anterioară adresării în instanța judecătorească dacă se va stabili că în perioada respectivă au întreprins măsuri de acordare a întreținerii, dar debitorul întreținerii s-a eschivat la plata pensiei. A menționat că, copiii, pe parcursul lunilor ianuarie-aprilie, s-au aflat majoritatea timpului cu tatăl său, mai bine zis doar cu tatăl, în lunile aprilie-mai copiii s-au aflat la domiciliul mamei Tatiana Scai și din luna iunie pînă la începutul luni august s-au aflat majoritatea timpului cu tatăl, iar începând cu luna august pînă în luna iunie 2019 copiii se află în mod egal la ambii părinți.

A susținut că, este neclară situația atunci cînd copiii se află majoritatea timpului cu tatăl în grija și întreținerea acestuia și tot tata urmează să mai achite mamei și pensia de întreținere pe perioada cît copiii au fost în grija și întreținerea lui, or, atît timp cît copiii s-au aflat cu tatăl Ion Scai, acesta achita toate cheltuielile legate de educare, îngrijire și întreținere, fără a solicita de la Tatiana Scai careva sume de bani chiar dacă la îngrijirea copiilor urmează să contribuie ambii părinți în mod egal. A afirmat că, la caz nu poate fi reținut faptul că, Tatiana Scai este persoana, care are dreptul la întreținere, or, odată ce va fi o hotărâre judecătorească definitivă în privința stabiliri domiciliului copiilor minori atunci apare și calificarea unuia din părinți ca persoană, care are dreptul la întreținere.

A relevat că, recurentul nu s-a eschivat de la întreținerea copiilor minori, mai mult ca atît, acesta a contribuit cel mai mult la întreținerea acestora, deoarece în perioada cît părinții se aflau în conflict, copiii au fost la întreținerea recurentului, suplimentar acesta achită practic și celelalte cheltuieli. Prin notificarea din 29 ianuarie 2020 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa intimatei copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței, însă ultima nu și-a valorificat acest drept și nu a depus 6 referință (f. d. 76, vol. III). În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat decizia contestată în adresa părților la 24 decembrie 2019 (f. d. 66, vol. III). Astfel, recursul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, la 10 ianuarie 2020 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții 7 Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC. Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) CPC.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Ion Scai, reprezentat de către avocatul Sergiu Balaban, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Iurie Bejenaru Mariana Pitic 8