2ra-615/20 — determinarea domiciliului copilului minor, incasarea pensiei pentru intretinerea copilului minor

Dosarul nr. 2ra-615/20

Prima instanță: (Judecătoria Ungheni) M. Ulinici

Instanța de apel: (Curtea de Apel Chișinău) M. Anton, I. Țurcan, V. Cotorobai

Î N C H E I E R E

08 mai 2020 mun. Chișinău

Colegiul Civil, Comercial și de Contencios Administrativ al

Curții Supreme de Justiție,

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Crăescu Piotr,

reprezentat de avocatul Rusu Galina,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Crăescu Zinaida

împotriva lui Crăescu Piotr, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

minor,

la cererea de chemare în judecară depusă de Crăescu Piotr împotriva Zinaidei

Crăescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea domiciliului copilului

minor,

împotriva deciziei din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Crăescu Piotr și s-a menținut hotărârea din

26 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni,

c o n s t a t ă :

La 18 mai 2018, Crăescu Zinaida a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Crăescu Piotr, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

minor.

În motivarea acțiunii, Crăescu Zinaida a menționat că la data de 18 iulie 2012

a încheiat căsătoria cu Crăescu Piotr, iar la XXXXX, s-a născut copilul XXXXX.

Reclamanta a invocat că relațiile cu soțul au devenit ostile, astfel viața în

comun a devenit imposibilă.

Crăescu Zinaida a solicitat, inclusiv prin cererea de completare a cerințelor

(f.d. 75-76 Vol. II), desfacerea căsătoriei încheiate cu Crăescu Piotr la data de 18

1

iulie 2012, înregistrată de Primăria Nisporeni cu nr. 15, determinarea domiciliului

copilului minor, XXXXX cu mama, încasarea de la Crăescu Piotr a pensiei pentru

întreținerea copilului minor în mărime de 3 000 lei lunar, până la atingerea

majoratului de către copil și încasarea cheltuielilor de judecată.

La 05 iunie 2018, Crăescu Piotr a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Zinaidei Crăescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea

domiciliului copilului minor.

În motivarea cererii, Crăescu Piotr a invocat că la data de 18 iulie 2012 a

încheiat căsătoria cu Crăescu Zinaida, iar la XXXXX, s-a născut copilul XXXXX.

Reclamantul a menționat că relațiile de familie au devenit ostile, astfel viața

în comun a devenit imposibilă.

A solicitat Crăescu Piotr desfacerea căsătoriei încheiate cu Crăescu Zinaida la

data de 18 iulie 2012, înregistrată de Primăria Nisporeni cu nr. 15, determinarea

domiciliului copilului minor, XXXXX cu tata (f.d. 2-3 Vol. I).

Prin încheierea din 28 noiembrie 2018 a Judecătoriei Ungheni, s-a conexat

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Crăescu Zinaida

împotriva lui Crăescu Piotr, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei pentru întreținerea copilului

minor, cu cauza civilă, la cererea de chemare în judecară depusă de Crăescu Piotr

împotriva Zinaidei Crăescu, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei și determinarea

domiciliului copilului minor (f.d. 24 Vol. I).

Prin hotărârea din 26 aprilie 2019 a Judecătoriei Ungheni, s-a admis parțial

cererea de chemare în judecată depusă de Crăescu Zinaida.

S-a desfăcut căsătoria între Crăescu Zinaida și Crăescu Piotr, înregistrată de

Primăria Nisporeni la 18 iulie 2012 cu nr. 15.

S-a încasat de la Crăescu Zinaida și Crăescu Piotr în beneficiul statului suma

de 100 lei de la fiecare cu titlu de taxă de stat pentru înregistrarea desfacerii

căsătoriei.

S-a determinat domiciliul copilului minor, XXXXX cu Crăescu Zinaida.

S-a încasat de la Crăescu Piotr în beneficiul Zinaidei Crăescu pensia pentru

întreținerea copilului minor, XXXXX în sumă fixă de 1 500 lei lunar, începând cu

06 martie 2019 și până la atingerea majoratului de către copil.

S-a încasat de la Crăescu Piotr în beneficiul statului suma de 540 de lei cu

titlu de taxă de stat.

S-a încasat de la Crăescu Piotr în beneficiul Zinaidei Crăescu suma de 140 de

lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

Acțiunea depusă de Crăescu Piotr cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor a fost respinsă.

Pentru a se pronunța astfel, prima instanță cu referire la circumstanțele cauzei

a reținut că conviețuirea soților și păstrarea familiei sunt impsibile, din care motiv

căsătoria urmează a fi desfăcută.

2

De asemenea, instanța de fond a constatat că reclamanta Crăescu Zinaida este

angajată peste hotarele țării, are un loc stabil de muncă, venituri, având în acest

sens posibilitatea de a oferi condiții de trai pentru creșterea copilului minor.

Astfel prima instanță a concluzionat că reclamanta a prezentat probe

suficiente care denotă temeinicia cererii înaintate și posibilitatea asigurării

condițiilor de trai pentru creșterea, întreținerea, educarea și dezvoltarea armonioasă

a copilului minor, motiv pentru care urmează a fi determinat domiciliul copilului

minor, XXXXX, cu mama acestuia, Crăescu Zinaida.

Referitor la pretenția reclamantei cu privire la încasarea pensiei pentru

întreținerea copilului minor în cuantum de 3 00 lei lunar, instanța de fond a

considerat-o exagerată.

Reieșind din faptul că instanței de judecată nu i-au fost prezentate informații

privind veniturile sau existența unui loc de muncă stabil a lui Crăescu Piotr,

aceasta a dispus încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor în sumă

bănească fixă de 1 500 lei, care în opinia instanței constituie o sumă suficientă și

rezonabilă pentru creșterea, educarea și întreținerea copilului minor.

Prin decizia din 28 noiembrie 2019 a Curții de Apel Chișinău, s-a respins

apelul declarat de către Crăescu Piotr și s-a menținut hotărârea din 26 aprilie 2019

a Judecătoriei Ungheni.

La 11 februarie 2020, Crăescu Piotr, reprezentat de avocatul Rusu Galina, a

declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, prin care a solicitat admiterea

recursului, casarea hotărârilor judecătorești în partea ce ține de determinarea

domiciliului copilului minor XXXXX, cu mama acestuia și încasarea în beneficiul

Zinaidei Crăescu a pensiei pentru întreținerea copilului minor în mărime de 1 500

lei lunar, cu emiterea în această parte a unei noi hotărâri de respingere a acțiunii.

De asemenea, a solicitat încasarea de la Crăescu Zinaida a sumei de 1 155 de lei cu

titlu de taxă de stat și încasarea cheltuielilor de asistență juridică.

Recurentul Crăescu Piotr, în motivarea recursului a menționat că atât prima

instanță, cât și instanța de apel nu au aplicat legea care trebuia să fie aplicată și

anume prevederile art. 16 al Legii privind drepturile copilului, precum și art. 64

alin. (1) din Codul familiei.

De asemenea, recurentul a invocat că instanța de apel a încălcat principiul

contradictorialității și egalității părților în drepturile procedurale și nume că nu a

creat posibilități egale, suficiente și adecvate de folosire a tuturor mijloacelor

procedurale pentru susținerea poziției apelantului referitor la circumstanțele de fapt

și de drept.

Astfel a specificat că instanța de apel a respins cererea reprezentantului

apelantului privind anexarea la materialele cauzei a ordonanței privind începerea

urmăririi penale din 28 mai 2019 în privința Zinaidei Crăescu pentru săvârșirea

infracțiunii prevăzute de art. 207 Cod penal (scoaterea ilegală a copilului minor din

țară).

La 28 februarie 2020, instanța de recurs a expediat în adresa intimatei copia

recursului, fiind recepționat de către Direcția Asistență Socială și Protecția Familiei

Nisporeni la data de 05 martie 2020, iar de către Crăescu Zinaida la data de

09 martie 2020 (f.d. 180-181 Vol. II).

3

Cu referire la termenul de declarare a recursului, instanța de recurs

menționează că, Curtea de Apel Chișinău a emis dispozitivul deciziei la

28 noiembrie 2019, însă date referitor la recepționarea de către părți a deciziei

motivate, la materialele cauzei lipsesc.

În conformitate cu art. 434 din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel. Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi

restabilit.

Recursul a fost declarat la 11 februarie 2020, respectiv se consideră depus în

termenul prevăzut de art.434 din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 439 alin. (2) și (3) din Codul de procedură civilă, după

parvenirea dosarului, un complet din 3 judecători decide asupra admisibilității

recursului, dispune expedierea copiei de pe recurs intimatului, cu înștiințarea

despre necesitatea depunerii obligatorii a referinței timp de o lună de la data

primirii acesteia. Judecătorul raportor verifică încadrarea în prevederile legii a

temeiurilor invocate în recurs și face un raport verbal în fața completului de

judecată instituit în conformitate cu alin. (2).

Examinînd temeiurile recursului completul Colegiului Civil, Comercial și de

Contencios Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține următoarele.

Temeiurile de declarare a recursului sunt prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și

(4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Instanța de recurs reține, că examinarea admisibilității recursului presupune

verificarea conformității temeiurilor invocate în cererea de recurs cu temeiurile

prevăzute în art. 432 din Codul de procedură civilă.

La caz, Colegiul constată că argumentele invocate în cererea de recurs nu se

încadrează în limitele stabilite de norma indicată, respectiv nu constituie temei de

casare a deciziei recurate, or, motivele recursului sunt similare celor invocate în

cadrul judecării pricinii, asupra căror instanța de apel s-a pronunțat.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel, relatarea situației nu

constituie un temei de casare a deciziei recurate, or, recursul exercitat conform

secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia în fapt.

Totodată, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție reține că, potrivit regulilor din

Secțiunea a II-a din Capitolul XXXVIII Codul de procedură civilă, instanța de

recurs nu verifică modul de apreciere a probelor de către instanțele de fond și de

apel. Forța atribuită unei probe sau alteia, coraportul dintre probe, suficiența

probelor și concluziile făcute în urma probațiunii sunt în afara controlului instanței

de recurs.

Prin prisma art. 432 alin. (4) din Codul de procedură civilă, instanța de recurs

poate interveni în materia probațiunii doar sub aspect procedural și anume dacă se

invocă că instanța de apel a apreciat în mod arbitrar probele, încălcând în mod

4

flagrant regulile de apreciere a probelor stabilite în art. 130 din Codul de procedură

civilă.

Din recursul declarat nu rezultă că instanța a apreciat arbitrar probele.

În acest sens Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa

constantă statuează că, dreptul de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări

implicit admise (Golder împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva

Bulgariei (MC), pct. 230). Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate

a unui recurs, întrucât prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea

statului, care se bucură în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo

împotriva Italiei, pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai

stricte decât pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct.

45).

Curtea a mai reiterat că, modul de aplicare a articolului 6 procedurilor în fața

instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale procedurilor

respective; trebuie ținut cont de totalitatea procedurilor în sistemul de drept

național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest sistem (a se vedea Botten

v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-I, p. 141, § 39).

La fel, conform jurisprudenței Curții, procedurile cu privire la admisibilitatea

căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și nu chestiuni de

fapt pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea Helmers c. Suediei 9

octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

În conformitate cu art. 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în cazul în

care se constată existența unuia din temeiurile prevăzute la art. 433, completul din

3 judecători decide în mod unanim, printr-o încheiere motivată irevocabilă, asupra

inadmisibilității recursului. Încheierea se emite conform prevederilor art. 270 și nu

conține nici o referire cu privire la fondul recursului.

Avînd în vedere cele expuse mai sus, recursul declarat de Crăescu Piotr,

reprezentat de avocatul Rusu Galina, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă și, drept urmare, este

inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, art. 433 lit. a) și art. 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, completul Colegiului Civil, Comercial și de Contencios

Administrativ al Curții Supreme de Justiție

d i s p u n e :

Se declară inadmisibil recursul înaintat de Crăescu Piotr, reprezentat de

avocatul Rusu Galina.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Iurie Bejenaru

5