2r-71/22 — contestarea actului administrativ

2r-71/22 — contestarea actului administrativ (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-71/22

2-20022062-01-2r-02022022

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul central – V. Stratulat

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – N. Budăi, V. Mihaila, I. Cotruță

DECIZIE

09 februarie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

examinând recursul depus de Ecaterina Crăciun, reprezentată de avocatul

Marina Frecăuțan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Leonid

Crăciun împotriva Ecaterinei Crăciun, intervenient accesoriu Direcția Asistență

Socială și Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului minor,

împotriva încheierii din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins cererea Ecaterinei Crăciun cu privire la repunerea în termen a apelului și

s-a restituit apelul declarat de Ecaterina Crăciun împotriva hotărârii din 23 iunie

2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din

Codul de procedură civilă,

constată:

La 13 februarie 2020, Leonid Crăciun a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Ecaterinei Crăciun, intervenient accesoriu Direcția Asistență Socială și

Protecția Familiei Nisporeni, prin care a solicitat desfacerea căsătoriei, determinarea

domiciliului copilului minor cu tatăl și încasarea de la mama Ecaterina Crăciun

pensia de întreținere a copilului minor.

Prin hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central, s-a

admis acțiunea depusă de Leonid Crăciun.

S-a desfăcut căsătoria încheiată între Leonid Crăciun și Ecaterina Crăciun.

S-a stabilit domiciliul copilului minor Xxx cu tata Leonid Crăciun.

S-a încasat din contul Ecaterinei Crăciun în beneficiul lui Leonid Crăciun

pensia pentru întreținerea copilului minor Xxx, în sumă bănească fixă în mărime de

câte 1 100 de lei lunar, începând cu 13 februarie 2020, până la atingerea majoratului

copilului.

S-a încasat de la Ecaterina Crăciun la bugetul de stat taxa de stat pentru

acțiunea de încasare a pensiei de întreținere în mărime de 396 de lei (f.d. 42).

1

La 08 septembrie 2021, Ecaterina Crăciun, reprezentată de avocatul Marina

Frecăuțan, a declarat apel împotriva hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central, solicitând inter alia repunerea în termenul de apel (f.d. 52-

55, 60).

În motivarea cererii de repunere în termen a apelului, Ecaterina Crăciun a

invocat că, la 26 ianuarie 2020 a părăsit teritoriul Republicii Moldova și nu a revenit

în țară, iar despre existența hotărârii judecătorești prin care s-a stabilit domiciliul

fiicei cu tata și s-a încasat pensia de întreținere a aflat de la sora lui Leonid Crăciun.

Ecaterina Crăciun a relevat că, de facto, cu hotărârea din 23 iunie 2020 a

Judecătoriei Ungheni, sediul central, a luat cunoștință abia la 19 august 2021, prin

intermediul avocatului care l-a contractat să o consulte și să o reprezinte în prezenta

cauză. Ecaterina Crăciun a considerat că a omis din motive obiective și întemeiate

termenul de atac a hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

cererea avocatului Marina Frecauțan în interesele Ecaterinei Crăciun privind

repunerea în termen și s-a restituit apelul declarat de avocatul Marina Frecauțan în

interesele Ecaterinei Crăciun împotriva hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central, din motiv că apelul a fost declarat în afara termenului legal,

iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d. 103, 104-107).

La 23 decembrie 2021, Ecaterina Crăciun, reprezentată de avocatul Marina

Frecăuțan, a declarat recurs împotriva încheierii din 09 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, solicitând casarea integrală a încheierii recurate și adoptarea unei

decizii, prin care să fie dispusă examinarea apelului (f.d. 113-116).

În motivarea recursului a invocat că examinarea cauzei în prima instanță a avut

loc în lipsa sa, ea fiind citată public, iar reclamantul/intimat a tăinuit instanței faptul

că ține legătură cu soția.

Recurenta a menționat că prin examinarea cauzei în lipsa sa i-au fost încălcate

drepturile la un proces echitabil și la apărare într-un proces de judecată, în care a

fost lezat interesul superior al copilului minor. Astfel, în speță, există temeiuri de a

fi repusă în termenul de apel.

În opinia recurentei, instanța de apel eronat a ajuns la concluzia că Ecaterina

Crăciun a aflat din luna iulie 2021 despre existența hotărârii primei instanțe, or, atât

în cererea de repunere în termen, cât și în ședința de judecată recurenta a explicat că

sora fostului soț i-a adus la cunoștință că are restanță la pensia alimentară și că

domiciliul copilului minor a fost stabilit pe cale judecătorească cu tatăl. Însă, nu a

crezut în aceste vorbe, deoarece se consideră o mamă bună, mereu a întreținut

copilul și a avut legătură strânsă cu acesta, iar la domiciliul său nu au parvenit

careva acte de la instanța de judecată.

Astfel, hotărârea primei instanțe i-a fost adusă la cunoștință abia la 13 august

2021, după ce a apelat la serviciile unui avocat.

La fel, recurenta a considerat greșite concluziile instanței de apel referitor la

faptul că ea personal, la 16 aprilie 2021, a plătit taxa de stat în sumă de 396 de lei,

încasată în folosul statului prin hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Ungheni,

sediul central. Acest fapt a fost imposibil deoarece ea nu se afla în țară.

Mai mult decât atât, la momentul prezentării încheierii privind încasarea

pensiei alimentare executorul judecătoresc nu are obligația de a prezenta debitorului

spre cunoștință și dispozitivul hotărârii judecătorești.

Recurenta a menționat că achitarea neîntârziată a pensiei de întreținere a

2

copilului său minor nu demonstrează faptul că a cunoscut și despre hotărârea

instanței de judecată cu privire la determinarea domiciliului copilului cu tata, or,

acest fapt a fost făcut din motiv că copilul trebuie întreținut, chiar dacă nu-i este

alături.

La 02 februarie 2022, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului și

intervenientului accesoriu pentru notificare copia recursului motivat depus de

Ecaterina Crăciun împotriva încheierii din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel

Chișinău. Însă, până la examinarea recursului, aceștia nu au făcut uz de dreptul lor

procedural și nu au depus referințe prin care să-și expună poziția procesuală pe

marginea criticilor formulate în recurs.

În conformitate cu prevederile art. 424 alin. (2) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

examinează recursurile declarate împotriva încheierilor emise de către curțile de

apel.

Conform art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare a

recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Încheierea Curții de Apel Chișinău a fost adoptată la 09 decembrie 2021.

Potrivit extrasului din poșta electronică cu adresa de e-mail „cristina.ceresau@

justice.md”, încheierea din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost

notificată electronic participanților la proces la 15 decembrie 2021 (f.d. 109).

În atare circumstanțe, Colegiul consideră ca fiind în termen recursul declarat de

Ecaterina Crăciun la 23 decembrie 2021.

În corespundere cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Examinând recursul declarat, prin prisma argumentelor invocate de recurentă și

a materialelor din dosar, coroborate cu normele de drept pertinente speței, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la

concluzia de a-l respinge, cu menținerea încheierii Curții de Apel Chișinău, din

motivele ce succed.

În conformitate cu articolul 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța

de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să

respingă recursul și să mențină încheierea.

Cercetând starea fapt în baza materialelor și lucrărilor dosarului, Colegiul

constată că, la 23 iunie 2020, Judecătoria Ungheni, sediul central, a pronunțat

hotărârea prin care a admis acțiunea depusă de Leonid Crăciun, s-a desfăcut

căsătoria încheiată între Leonid Crăciun și Ecaterina Crăciun, s-a stabilit domiciliul

copilului minor Xxx cu tata Leonid Crăciun, s-a încasat din contul Ecaterinei

Crăciun în beneficiul lui Leonid Crăciun pensia pentru întreținerea copilului minor

Xxx, în sumă bănească fixă în mărime de câte 1 100 de lei lunar, începând cu 13

februarie 2020, până la atingerea majoratului copilului și s-a încasat de la Ecaterina

Crăciun la bugetul de stat taxa de stat pentru acțiunea de încasare a pensiei de

întreținere în mărime de 396 de lei (f.d. 42).

Manifestându-și dezacordul cu hotărârea primei instanțe, la 08 septembrie

2021, Ecaterina Crăciun, reprezentată de avocatul Marina Frecăuțan, a declarat apel

împotriva hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

solicitând inter alia repunerea în termenul de apel (f.d. 52-55, 60).

3

Prin încheierea din 09 decembrie 2021, Curtea de Apel Chișinău a respins

cererea avocatului Marina Frecauțan în interesele Ecaterinei Crăciun privind

repunerea în termen și a restituit apelul declarat de avocatul Marina Frecauțan în

interesele Ecaterinei Crăciun împotriva hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central, din motiv că apelul a fost declarat în afara termenului legal,

iar instanța de apel a refuzat să efectueze repunerea în termen (f.d. 103, 104-107).

Efectuând controlul judiciar al încheierii din 09 decembrie 2021 a Curții de

Apel Chișinău, instanța de recurs a constatat că aceasta a fost emisă în concordanță

cu normele de drept procedural.

În conformitate cu art. 362 alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel.

Colegiul notează că termenul de procedură este intervalul, stabilit de lege sau

de judecată (judecător), în interiorul căruia participanții la proces trebuie să

îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În acest sens, dispozițiile art. 111 alin. (3) din Codul de procedură civilă

prescriu că, dacă începutul curgerii termenului este determinat de un eveniment

sau moment în timp care va surveni pe parcursul zilei, inclusiv de comunicarea

actului de procedură, atunci ziua survenirii evenimentului sau a momentului nu se

ia în considerare la calcularea termenului.

Colegiul reiterează că, în condițiile speței, hotărârea primei instanțe a fost

pronunțată la 23 iunie 2020 (f.d. 42).

Respectiv, prin prisma art. 111 alin. (3) coroborat cu dispozițiile art. 362

alin. (1) din Codul de procedură civilă, termenul de procedură de 30 de zile,

instituit de legiuitor pentru valorificarea dreptului de a ataca cu apel hotărârea

judecătorească, a început să curgă din ziua imediat următoare datei emiterii și

pronunțării hotărârii judecătorești, adică de la 24 iunie 2020, iar data limită de

depunere a cererii de apel fiind ziua de 29 martie 2021, ora 24.00, acesta fiind

termen de decădere din dreptul procesual. Însă, contrar ipotezelor relevate,

coroborate normelor legale precitate, Ecaterina Crăciun a declarat apel la 08

septembrie 2021.

În altă ordine de idei, Colegiul desprinde că în conformitate cu prevederile

art. 362 alin.(3) din Codul de procedură civilă, repunerea în termen de apel se face

de către instanța de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Articolul 116 din Codul de procedură civilă consemnează în alineatul (1) că

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță.

Subsecvent, alin. (3) și (4) al aceluiași articol statuează că la cererea de

repunere în termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii

actului. Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în

termen (să fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Repunerea în termen nu poate fi dispusă decît în cazul în care partea și-a

exercitat dreptul la acțiune înainte de împlinirea termenului de 30 de zile, calculat

din ziua în care a cunoscut sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică

depășirea termenului de procedură.

Astfel, în sensul autentic al normelor art. 362 alin. (3) și art. 116 alin. (1), (3)

și (4) din Codul de procedură civilă, repunerea în termenul procedural poate fi

efectuată doar în baza unor temeiuri viabile și întemeiate. Caracterul temeiniciei

4

motivelor de omitere a termenului procedural reprezentând o condiție sine qua non

pentru repunerea acestuia. Prin urmare, obligația probării existenței circumstanțelor,

care au făcut imposibilă efectuarea de către persoană a anumitor acțiuni procesuale

în termenul stabilit, este pusă în sarcina justițiabilului ce solicită repunerea în

termenul omis.

O altă condiție care trebuie respectată este ca cererea de repunere în termen să

fie depusă nu mai târziu de 30 de zile, calculate din ziua în care a partea a cunoscut

sau trebuia să cunoască încetarea motivelor care justifică depășirea termenului de

procedură.

În condițiile speței, Colegiul atestă din încheierea privind încetarea procedurii

de executare, emisă la 16 aprilie 2021 de către executorul judecătoresc Elena

Angheluță, că în baza hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei Ungheni, sediul

central, a fost intentată procedura de executare silită de la debitorul Ecaterina

Crăciun în beneficiul creditorului Ministerul Finanțelor a taxei de stat în cuantum de

396 de lei (f.d. 48).

La fel, din încheierea executorului judecătoresc se constată că la 16 aprilie

2021, debitorul Ecaterina Crăciun a executat benevol documentul executoriu,

achitând în baza ordinului de încasare a numerarului nr. QSG2165:2809526 suma de

369 de lei.

Astfel, circumstanța dată denotă că, la 16 aprilie 2021 recurenta Ecaterina

Crăciun cunoștea despre existența hotărârii din 23 iunie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central.

Respectiv, prin prisma art. 362 alin. (3) coroborat cu art. 116 alin. (4) din

Codul de procedură civilă, termenul de 30 de zile în care Ecaterina Crăciun putea

face uz de dreptul său procedural de a solicita repunerea în termenul de apel a

început să curgă la 17 aprilie 2021, iar ultima zi de exercitare a acestui act

procedural fiind ziua de 17 mai 2021, ora 24.00.

Instanța de recurs nu poate accepta argumentul recurentei, precum că faptul

achitării benevole a taxei de stat nu demonstrează că la momentul încetării

procedurii de executare cunoștea despre hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central, deoarece executorul judecătoresc nu are obligația de a-i

prezenta debitorului spre cunoștință și dispozitivul hotărârii judecătorești.

La aspectul dat Colegiul denotă că în conformitate cu art. 44 alin. (1) lit. a), b)

și c) din Codul de executare, în procesul executării, părțile au dreptul inter alia să ia

cunoștință de materialele procedurii de executare, să facă extrase și copii de pe

materialele procedurii de executare, precum și să depună cereri și demersuri.

Așa, chiar dacă executorul judecătoresc nu i-a înmânat Ecaterinei Crăciun o

copie de pe documentul executoriu, aceasta ca parte a procedurii de executare avea

dreptul să ia cunoștință de materialele procedurii de executare și să facă extrase și

copii de ele.

Coroborând ipotezele relevate, Colegiul consideră că Ecaterina Crăciun trebuia

să dea dovadă de responsabilitate, diligență și atitudine activă, depunând cererea de

repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului în termen de 30 de zile

din momentul când a aflat despre hotărârea din 23 iunie 2020 a Judecătoriei

Ungheni, sediul central, dar nu mai târziu de 17 mai 2021, ora 24.00

În acest sens sunt pertinente și prevederile art. 61 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, care prevăd că participanții la proces sunt obligați să se folosească

cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt

5

oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului

sau inducerea sa în eroare.

Colegiul notează că respingerea cererii Ecaterinei Crăciun privind repunerea în

termenul procedural omis de declarare a apelului a survenit ca sancțiune

procedurală pentru pasivitatea acesteia și lipsa interesului față de prezentul proces.

În conformitate cu art. 10 alin. (1), (2) și (3) din Codul de procedură civilă,

sancțiunile procedurale sînt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept

procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de

neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în

caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.

Efectuarea necorespunzătoare a actelor de procedură va fi invocată, în fiecare

caz de comitere a încălcării legii, de către judecător sau de participantul care are

interes să o invoce.

Sancțiunile procedurale vizează atît actele de procedură ale instanței

judecătorești, ale participanților la proces, cît și ale persoanelor legate de activitatea

acestora și, în funcție de prevederile legii, constau în anularea actului procedural

defectuos, în decăderea din drepturi pentru neîndeplinire în termen a actului de

procedură, în obligația de a completa sau a reface actul îndeplinit cu nerespectarea

legii, în restabilirea în drepturile încălcate, în aplicarea amenzii judecătorești, în alte

măsuri prevăzute de lege.

În altă ordine de idei, instanța de recurs învederează că certitudinea legală

impusă regulilor de procedură civilă, în calitate de condiție sine qua non a unui

proces echitabil, vizează atât drepturile apelanților, cât și ale intimaților, astfel încât

instanța de judecată nefiind în drept de a substitui voința legislatorului materializată

în conținutul normelor de procedură civilă în vederea exonerării apelantului de

sancțiunile procedurale din motivul înțelegerii greșite de către acesta a efectelor

legale.

Curtea Europeană a Drepturilor Omului a apreciat că reglementarea referitoare

la formalitățile și termenele ce trebuie respectate pentru exercitarea unei căi de atac

urmărește să asigure o bună administrare a justiției și, în particular, să respecte

principiul securității raporturilor juridice și că cei interesați trebuie să aibă

posibilitatea de a se aștepta ca aceste reguli să fie aplicate. Aceste termene urmăresc

mai multe scopuri importante, și anume să garanteze securitatea juridică fixând un

termen pentru acțiuni, să pună pe eventualii pârâți la adăpost de plângeri introduse

foarte târziu care ar fi, probabil, mai dificil de combătut, și să împiedice nedreptățile

ce s-ar putea produce dacă tribunalele ar fi chemate să se pronunțe în legătură cu

evenimente consumate cu mult timp în urmă, plecând de la elemente de probă

cărora nu li s-ar mai putea acorda credit și care ar fi incomplete din cauza timpului

scurs (cauza Brumărescu v. România, cauza Marckx v. Belgia).

În cauza Ponomaryov v. Ucraina Curtea Europeană a Drepturilor Omului a

statuat că, deși, în speță nu este vorba despre desființarea unei hotărâri judecătorești

definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi extraordinare de atac în lumina

unor circumstanțe nou descoperite, ci de redeschiderea unui proces după un interval

considerabil de timp prin repunerea în termenul de introducere a unei căi ordinare de

atac, totuși reînnoirea acestui termen după o perioadă îndelungată și pentru motive

neconvingătoare, reprezintă o decizie care ar putea înfrânge principiul securității

raporturilor juridice într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Prin urmare, corelând circumstanțele faptice constatate, și expuse supra, cu

6

normele legale precitate, instanța de recurs ajunge la concluzia că la depunerea

cererii de repunere în termenul procedural omis de declarare a apelului, Ecaterina

Crăciun nu a respectat termenul prevăzut la art. 116 alin. (4) din Codul de procedură

civilă.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea din 09

decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău a fost emisă în concordanță cu normele

de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt lipsite de substanță,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul și a menține încheierea recurată.

În conformitate cu art. 269-270 și art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

decide:

Se respinge recursul declarat de Ecaterina Crăciun, reprezentată de avocatul

Marina Frecăuțan.

Se menține încheierea din 09 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

adoptată în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de

Leonid Crăciun împotriva Ecaterinei Crăciun, intervenient accesoriu Direcția

Asistență Socială și Protecția Familiei Nisporeni cu privire la desfacerea căsătoriei,

stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului

minor.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

judecătorii Galina Stratulat

Maria Ghervas

7