2r-95/22 — determinarea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, încasarea cheltuielilor de judecată etc

2r-95/22 — determinarea domiciliului copiilor minor, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, încasarea cheltuielilor de judecată etc (Curtea Supremă de Justiție, 2022)

Dosarul nr. 2r-95/22

(2-20130759-01-2r-10022022)

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. A. Brăgaru).

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. M. Anton, V. Cotorobai, I. Secrieru).

D E C I Z I E

02 martie 2022 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție,

în componența: Svetlana Filincova

Președintele ședinței, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

examinând recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexandru

Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Crăciun

împotriva lui Alexandru Crăciun, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Centru cu privire la determinarea domiciliului copiilor

minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, împărțirea bunului

proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată,

împotriva încheierii din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a

fost restituită cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului Alexandru

Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

c o n s t a t ă:

La 21 octombrie 2020, Elena Crăciun a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Alexandru Crăciun, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Centru cu privire la determinarea domiciliului copiilor

minori, încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, împărțirea bunului

proprietate comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin hotărârea din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea

a fost admisă parțial.

Se stabilește domiciliul copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX și

copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, cu mama Elena Crăciun, anul nașterii

XXXXX.

Se încasează de la Alexandru Crăciun în beneficiul Elenei Crăciun, pensia pentru

întreținerea copiilor minori XXXXX, anul nașterii XXXXX și copilului minor

XXXXX, anul nașterii XXXXX, în mărime de 1500 lei, lunar pentru fiecare copil

începînd cu data adresării cererii de chemare în judecată – 21 octombrie 2020, pînă la

atingerea majoratului copiilor minori.

Se încasează de la Alexandru Crăciun, în beneficiul statului taxa de stat în

mărime de 1080 lei.

1

Se încasează de la Alexandru Crăciun, în beneficiul Elenei Crăciun, cheltuieli de

judecată formate din taxa de stat în mărime de 140 lei.

În rest, acțiunea a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Nefiind de acord cu hotărârea primei instanțe, la 21 iunie 2021, reprezentantul

apelantului Alexandru Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia, a depus apel nemotivat,

solicitând admiterea apelului, casarea parțială a hotărârii din 02 iunie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, cu pronunțarea unei hotărâri privind dispunerea

micșorării cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori.

Prin încheierea din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de către reprezentantul apelantului Alexandru Crăciun,

avocatul Tatiana Lozovscaia împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru. S-a acordat apelantului Alexandru Crăciun, un termen de 07

zile din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel motivate

pe suport de hârtie, semnată corespunzător, cu atâtea copii câți participanți sunt la

proces, plus câte o copie pentru instanța de apel semnată conform normelor legale de

către apelant și reprezentantul acestuia, precum și a originalului dovezii de plată a taxei

de stat în mărime de 810 lei. S-a explicat apelantului, că în caz contrar, va avea loc

restituirea cererii de apel în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (1) Cod de

procedură civilă (f.d. 133-135).

Prin încheierea din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost restituită

cererea de apel declarată de către reprezentantul apelantului Alexandru Crăciun,

avocatul Tatiana Lozovscaia împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru.

La 26 ianuarie 2022, reprezentantul recurentului Alexandru Crăciun, avocatul

Tatiana Lozovscaia, a declarat recurs împotriva încheierii din 02 decembrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea încheierii recurate, cu

remiterea cauzei la rejudecare, la etapa primirii cererii de apel.

În motivarea recursului, reprezentantul recurentului Alexandru Crăciun, avocatul

Tatiana Lozovscaia, a invocat ilegalitatea încheierii instanței de apel.

Până la examinarea cererii de recurs, nu a fost depusă nici o referință.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de declarare

a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea încheierii.

Din materialele dosarului rezultă că, copia încheierii recurate a fost expediată în

adresa părților, la 17 ianuarie 2022, prin intermediul oficiului poștal și poștei

electronice, fapt confirmat prin scrisoarea de însoțire (f.d.155, 156), iar recepționarea

acesteia a fost confirmată de către reprezentantul recurentului, la data de – 19 ianuarie

2022, fapt menționat în cererea de recurs (f.d. 158).

Astfel, se constată că, recurentul s-a conformat prevederilor legale și a declarat

recursul la 26 ianuarie 2022, în termenul legal.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) Cod de procedură civilă, recursul împotriva

încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza

copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs,

fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele dosarului, în raport cu temeiurile invocate în cererea de

recurs și prevederile legale, Colegiul civil comercial și de contencios administrativ al

2

Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către reprezentantul

recurentului Alexandru Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia, este neîntemeiat și

necesită a fi respins cu menținerea încheierii instanței de apel din considerentele ce

urmează.

În conformitate cu art. 427 lit. a) Cod de procedură civilă, instanța de recurs,

după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă recursul și

să mențină încheierea.

Materialele cauzei atestă că, la 21 iunie 2021, reprezentantul apelantului

Alexandru Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia, a depus apel nemotivat împotriva

hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea

apelului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe, cu emiterea unei noi hotărâri

privind micșorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copii minori.

Prin încheierea din 07 octombrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, nu s-a dat curs

cererii de apel declarată de către reprezentantul apelantului Alexandru Crăciun,

avocatul Tatiana Lozovscaia împotriva hotărârii din 02 iunie 2021 a Judecătoriei

Chișinău, sediul Centru. S-a acordat apelantului Alexandru Crăciun, un termen de 07

zile din momentul recepționării încheierii, pentru prezentarea cererii de apel motivate

pe suport de hârtie, semnată corespunzător, cu atâtea copii câți participanți sunt la

proces, plus câte o copie pentru instanța de apel semnată conform normelor legale de

către apelant și reprezentantul acestuia, precum și a originalului dovezii de plată a taxei

de stat în mărime de 810 lei. S-a explicat apelantului, că în caz contrar, va avea loc

restituirea cererii de apel în corespundere cu prevederile art. 369 alin. (1) Cod de

procedură civilă.

Încheierea instanței de apel prin care nu s-a dat curs apelului a fost expediată la

04 noiembrie 2021, spre cunoștință, la adresa reprezentantului apelantului Alexandru

Crăciun, avocatul Tatiana Lazovscaia, prin intermediul oficiului poștal, astfel, fiind

înștiințat despre obligativitatea lichidării neajunsurilor, expediată la adresa indicată de

către avocatul apelantului, în cererea de apel: mun. XXXXX, str. XXXXX, XXXXX

(f.d. 143), fiind astfel, recepționată la 10 noiembrie 2021, fapt confirmat prin prezența

la materialele dosarului a avizului de recepție nr. DS8005669742AS, contrasemnat (f.d.

137).

Or, urmare a neîndeplinirii indicațiilor instanței de apel expuse în încheierea din

07 octombrie 2021, prin încheierea din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău,

a fost restituită cererea de apel depusă de reprezentantul apelantului Alexandru

Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia, deoarece nu a îndeplinit în termen indicațiile

instanței de apel.

Așadar, după cum denotă actele cauzei, încheierea din 07 octombrie 2021 a

Curții de Apel Chișinău a fost comunicată reprezentantului apelantului Alexandru

Crăciun, avocatul Tatiana Lazovscaia, la data de 04 noiembrie 2021.

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de

Justiție consideră că, încheierea recurată a fost adoptată în conformitate cu normele de

drept procedural care reglementau acțiunile instanței la acea fază a procesului.

În susținerea acestei concluzii urmează a reține și prevederile art. 368, alin. (1)

Cod de procedură civilă, care statuează că dacă cererea de apel nu întrunește condițiile

prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța

3

de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere,

fără înștiințarea participanților la proces, să nu se de-a curs cererii, acordând

apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor.

Pornind de la prevederile normelor de drept menționate, Colegiul conchide că,

instanța de apel corect nu a dat curs cererii de apel și ulterior a restituit cererea de apel,

în cazul în care apelantul nu s-a conformat dispozițiilor din încheierea prin care nu s-a

dat curs cererii de apel, și nu a prezentat apelul motivat în copii pentru toți participanții

la proces.

Cu toate acestea, reprezentantul apelantului, în termenul acordat de instanță nu

a înlăturat neajunsurile indicate în încheierea prin care nu s-a dat curs cererii de apel.

În acest sens, se impune a învedera că în conformitate cu art. 100 alin. (1), (11)

din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată și actele de procedură se

comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin

intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de

primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică

indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului

integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea

textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Cererea de chemare în judecată și actele de procedură ale instanței de judecată se

comunică autorităților publice, persoanelor juridice de drept privat și avocaților prin

intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, la care aceștia sunt

conectați prin adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată, în alte acte

ce atestă utilizarea poștei electronice.

În sensul art. 105 alin. (11), (5) Cod procedură civilă, citația sau înștiințarea se

expediază autorităților publice prin intermediul Programului integrat de gestionare a

dosarelor sau prin orice mijloc de comunicare ce asigură transmiterea și confirmarea

primirii acestor acte. Citațiile și înștiințările expediate reprezentanților la adresa

electronică înregistrată în Programul integrat de gestionare a dosarelor se consideră

recepționate de către părți și alți participanți la proces.

Prin prisma normelor precitate, Colegiul consideră întemeiat argumentul

instanței de apel prin care a indicat că, în termenul acordat de 07 zile din momentul

recepționării încheierii, apelantul precum și reprezentantul acestuia, n-a lichidat

neajunsurile, deci n-a prezentat apelul motivat cu semnătură olografă, în copii pentru

toți participanții la proces, precum și nu a făcut dovada achitării plății taxei de stat.

În conformitate cu art. 110 Cod de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de acte.

În sensul art. 111 alin. (1) Cod de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege. În cazul în care nu este stabilit prin lege,

termenul de procedură se fixează de către instanța judecătorească.

Art. 112 alin. (4) din Codul de procedură civilă, statuează că dacă actul de

procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori în o altă organizație,

termenul se consideră expirat la ora care încheie programul lor sau la care încetează

operațiunile respective.

4

Întru interpretarea normei precitate este cert că în cazul în care instanța de

judecată a stabilit data până la care trebuie efectuată acțiunea (operațiunea) procesuală,

partea care trebuie să o execute are obligația de a îndeplini acțiunea (operațiunea)

respectivă până la data și ora indicată în actul de dispoziție judecătoresc. Termenul

imperativ stabilit de către instanța de judecată (judecător) este unul obligatoriu și

peremptoriu, acelui prevăzut de lege. Mai mult ca atât, în cazul în care actul de

procedură trebuie efectuat nemijlocit în instanța judecătorească ori într-o altă

organizație, termenul se consideră expirat la ora la care se încheie programul lor sau la

care încetează operațiunile respective.

Astfel, la caz, instanța de apel just a remarcat faptul că, termenul acordat pentru

înlăturarea neajunsurilor, care au servit temei pentru a nu da curs cererii de apel, este

unul imperativ, corespunzător, corect a conchis că omisiunea respectivă este imputabilă

apelantului, lipsa diligenței devenind culpabilă și opozabilă acestuia.

De altfel, în temeiul art. 113 Cod de procedură civilă, dreptul de a efectua actul

de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori stabilit de

instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea din dreptul

de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

În acest context, instanța de apel corect a învederat că, scrisoarea electronică din

17 noiembrie 2021 a avocatului Tatiana Lazovscaia, prin care se solicită anexarea la

materialele cauzei a bonului de achitare a taxei de stat în cuantum de 810 lei, nu poate

fi acceptată de instanța de apel, deoarece bonul este prezentat în copie, contrar

indicațiilor instanței de apel din încheierea din 07 octombrie 2021.

Concomitent, cererea de apelul motivată din 24 noiembrie 2021, prezentată de

către reprezentantul apelantului Alexandru Crăciun, avocatul Tatiana Lazovscaia, la fel

nu poate fi acceptată de către instanța de apel, deoarece a fost prezentată după expirarea

termenului-limită pentru lichidarea neajunsurilor din încheierea de a nu se da curs

cererii - 17 noiembrie 2021.

În atare condiții, Colegiul notează că, lipsa de corectitudine dintre avocat și

client, este imputabilă clientului, consecințele negative îi revin tot acestuia.

Or, potrivit art. 75, alin. (4) Cod de procedură civilă, culpa reprezentantului este

echivalentă culpei părții.

În conformitate cu art. 56 alin. (3) Cod de procedură civilă, participanții la proces

sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul

abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică

sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă.

Pornind de la caracterul obligatoriu al actelor judecătorești de dispoziție,

justițiabilul trebuie să-și ajusteze conduita la indicațiile reflectate în actul de dispoziție

judecătoresc emis, dacă prin acesta destinatarului i-a fost fixat un termen-limită

(termen de perimare) pentru prezentarea dovezii de achitare a taxei de stat pentru

cererea de chemare în judecată sau cererea de apel motivat, astfel încât acesta urmează

să se conformeze cerințelor în discuție până la data și ora stabilită, să prezinte actele

enunțate și să se asigure că ele vor ajunge la destinatar (la instanța de judecată) cel

târziu la momentul stabilit în prealabil de către instanță. O altă abordare decât aceasta

va echivala cu o încălcare a termenului de procedură, fixat de instanță.

Astfel, neîndeplinirea indicațiilor din încheierea de a nu da curs, în termenul

5

stabilit, are ca efect pierderea unui drept procedural ce nu a fost exercitat în termenul

legal imperativ, fără a aduce atingere dreptului subiectiv civil.

Colegiul învederează că, conform jurisprudenței CtEDO (Ghirea contra

Moldovei, cererea nr. 15778/05, hotărârea definitivă din 26 septembrie 2012),

principiul egalității armelor este unul din elementele noțiunii mult mai largi a

procesului echitabil, care prevede că fiecare parte trebuie să beneficieze de o

posibilitate rezonabilă de a prezenta cauza sa în condiții care să nu-i plaseze într-o

situație net dezavantajoasă în raport cu partea adversă. Curtea notează că aplicarea

regulilor privind termenele de procedură este susceptibilă de a încălca principiul

egalității armelor, în măsura în care fiecare dintre părți nu se vor bucura de aceleași

mijloace pentru a prezenta argumentele sale (Varnima Corporation International S.A.

vs Grecia, nr. 48906/06, §27, 28 mai 2009; Ben Naceur vs Franța, nr. 63879/00, §32,

03 octombrie 2006; Wynen contra Belgiei, nr. 32576/96, §32, CtEDO 2002- VIII).

În circumstanțele expuse se impune concluzia, că atât apelantul Alexandru

Crăciun cât și reprezentantul acestuia, avocatul Tatiana Lazovscaia nu au respectat

drepturile procedurale și s-au eschivat de la îndeplinirea actelor de procedură în măsura

stabilită de normele de drept procedural, ca ulterior să invoce încălcarea drepturilor

sale. Or, părțile urmează să-și valorifice drepturile garantate de lege în termenul

stabilit, aspect specific și speței deoarece, în conformitate cu art. 27 alin. (1) Cod de

procedură civilă, disponibilitatea în drepturi se afirmă în posibilitatea participanților la

proces, în primul rând a părților, de a dispune liber de dreptul subiectiv material sau de

interesul legitim supus judecății, precum și de a dispune de drepturile procedurale, de

a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare.

Ca consecință, nelichidarea neajunsurilor expuse în încheierea de a nu da curs

de către apelant, în circumstanțele descrise și în termenul stabilit de instanță, a impus

adoptarea soluției de restituire a cererii de apel, în cazul în care conform dispozițiilor

art. 14 și 16 din Codul de procedură civilă, în lumina interpretărilor date de CtEDO

principiului preeminenței dreptului, actele de dispoziție judecătorească, în speță,

încheierea instanței potrivit căreia s-a instituit termen de prezentare a unor înscrisuri

necesare pentru a fi dat curs apelului și a asigura o bună și normală derulare a

procedurii, este obligatorie atât pentru participanții la proces, cât și pentru instanța de

judecată, care a emis actul în cauză, obligație ce se regăsește și în principiile

fundamentale a procedurii civile.

Deci, instanța de apel nu a dispus de o altă soluție legală, decât de a restitui

cererea de apel, din motivul neînlăturării neajunsurilor indicate în încheierea, prin care

nu s-a dat curs cererii de apel în termenul stabilit. Or, exonerarea arbitrară a apelantului

de sancțiunile procedurale stabilite de prevederile legale precitate, în sensul

prevederilor art. 10 Cod de procedură civilă, afectează exigențele unui proces echitabil

în sensul art. 6 CEDO, conform cărora instanța de judecată are obligația de a asigura

aparențele de imparțialitate și de a nu admite acte de intervenție arbitrară în favoarea

sau defavoarea uneia din părți, având obligația concretizată și de jurisprudența Curții

Constituționale, potrivit căreia una din caracteristicile constituționale ale statului de

drept o constituie obligațiunea statului, autorităților lui publice, instituțiilor,

persoanelor oficiale de a activa în limitele atribuțiilor lor, stabilite de Constituție și legi,

or, instanțele de judecată nefiind o excepție în acest sens.

6

În acest sens, Colegiul consideră necesar de a reitera că, conform art. 2 alin. (1)

Cod de procedură civilă, procedura de judecare a cauzelor civile în instanțele

judecătorești de drept comun și în cele specializate este stabilită de [...] Constituția

Republicii Moldova, de prezentul Cod și de alte legi organice.

Normele de drept procedural civil din alte legi trebuie să corespundă dispozițiilor

fundamentale ale Constituției Republicii Moldova și prezentului Cod. Totodată,

potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 3 din 20.01.2015, §41 importanța

principiului legalității presupune ca legea să fie respectată, această exigență există nu

doar pentru indivizi, dar în egală măsură și pentru autoritățile publice și private, în

măsura în care legalitatea vizează actele agenților publici, exigența este ca aceștia să

acționeze în limitele atribuțiilor care le-au fost conferite de lege, motiv din care, părțile

în proces nu sunt scutite de obligațiile procesuale pozitive întru exercitarea

corespunzătoare a obligațiilor legale. Or, în speță, apelantul nu a depus suficientă

diligență în vederea exercitării obligaților procedurale avute.

Astfel, Colegiul consideră că, instanța de apel întemeiat a emis încheierea din 02

decembrie 2021, în cazul în care apelantul Alexandru Crăciun nu și-a exercitat în

volum deplin drepturile procedurale, iar ca consecință a curmat în mod legal orice abuz

din partea acestuia.

Din considerentele menționate și având în vedere faptul că încheierea instanței

de apel este întemeiată și legală, iar argumentele invocate de către reprezentantul

recurentului Alexandru Crăciun, avocatul Tatiana Lazovscaia, sunt neîntemeiate,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

ajunge la concluzia de a respinge recursul și de a menține încheierea instanței de apel.

În conformitate cu art. 427 lit. a), art. 428 Cod de procedură civilă, Colegiul

civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție,

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de către reprezentantul recurentului Alexandru

Crăciun, avocatul Tatiana Lozovscaia.

Se menține încheierea din 02 decembrie 2021 a Curții de Apel Chișinău, în cauza

civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Elena Crăciun împotriva lui

Alexandru Crăciun, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția Drepturilor

Copilului sectorul Centru cu privire la determinarea domiciliului copiilor minori,

încasarea pensiei pentru întreținerea copiilor minori, împărțirea bunului proprietate

comună în devălmășie și încasarea cheltuielilor de judecată.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Svetlana Filincova

Judecătorii Maria Ghervas

Galina Stratulat

7