2ra-181/23 — determinarea domiciliului copilului minor

2ra-181/23 — determinarea domiciliului copilului minor (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-181/23

2-20126095-01-2ra-31012023

Prima instanță: Judecătoria Ungheni, sediul central – R. Costru

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – M. Anton, O. Cojocaru, A. Panov

ÎNCHEIERE

15 martie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

examinând admisibilitatea recursului declarat de către Tatiana Lupei,

reprezentată de avocatul Valeriu Bargan,

în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către

Stepan Cebotar împotriva Tatianei Lupei, autoritatea publică Direcția asistență

socială și protecție a familiei Nisporeni cu privire la determinarea domiciliului

copilului minor și

cererea reconvențională depusă de către Tatiana Lupei împotriva lui Stepan

Cebotar, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a familiei

Nisporeni cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de

întreținere,

împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care

s-a respins apelul declarat de către Tatiana Lupei și s-a menținut hotărârea din 13

iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul central,

constată:

La 09 octombrie 2020 Stepan Cebotar a depus cerere de chemare în judecată

împotriva Tatianei Lupei, autoritatea publică Direcția asistență socială și protecție a

familiei Nisporeni, prin care a solicitat determinarea domiciliului copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul a invocat că a conviețuit în concubinaj cu

Tatiana Lupei din anul 2015. La XXXXX s-a născut fiul XXXXX.

Reclamantul a comunicat că au locuit în satul Isăicani, raionul Nisporeni.

Viața în comun părea să decurgă normal, el mergea periodic peste hotare la muncă

pentru întreținerea familiei, iar pârâta rămânea acasă să aibă grijă de copilul minor.

Toți banii câștigați erau alocați dezvoltării nivelului de trai al familiei și creșterii

copilului.

Peste câțiva ani, Tatiana Lupei și-a schimbat atitudinea și comportamentul.

Astfel, fiind peste hotare, era anunțat de părinți și rude că pârâta făcea abuz de

1

băuturi alcoolice, se comporta neadecvat, pleca de acasă zile întregi și uneori cu

copilul minor la petreceri până dimineața.

A susținut că a încercat să reîntregească relația, acordându-i pârâtei șanse de

corectare. Aceasta promitea de fiecare dată că va înceta acțiunile vicioase, dar

lucrurile au degenerat. Pârâta aducea în casă bărbați străini.

Reclamantul a menționat că copilul asista la toate acțiunile acestora, era

agresat și înfometat. Buneii copilului și sora lui s-au adresat la poliție și la primarul

localității să întreprindă acțiuni în vederea asigurării protecției copilului, însă

Tatiana Lupei și-a făcut bagajele și a plecat spre o destinație necunoscută și nu a ieșit

la contact.

În prezent copilul minor XXXXX se află sub supravegherea tatălui, la

domiciliul acestuia. Nu cunoaște nimic despre locul aflării mamei. Pârâta nu i-a

căutat, nu s-a interesat de copil.

Stepan Cebotar a indicat că nu dorește refacerea relației de concubinaj cu

Tatiana Lupei și consideră că aceasta prezintă un pericol pentru dezvoltarea

copilului, își asumă de sine stătător toată responsabilitatea pentru creșterea și

supravegherea copilului.

Deoarece cu Tatiana Lupei nu are nici un acord privind domiciliul copilului

după separare și pentru evitarea unor situații neplăcute ce ar putea afecta liniștea

copilului, solicită ca domiciliul copilului să fie determinat împreună cu el.

La 25 martie 2021 Tatiana Lupei a depus cerere reconvențională împotriva lui

Stepan Cebotar, intervenient accesoriu Direcția asistență socială de protecție a

familiei Nisporeni, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor și

încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea cererii reconvenționale reclamanta Tatiana Lupei a invocat că a

conviețuit în concubinaj cu Stepan Cebotar, începând cu anul 2015, iar în urma

relației s-a născut fiul XXXXX. Deși, relațiile dintre ei aparent tindeau spre o

oficializare matrimonială, o dată cu plecarea lui Stepan Cebotar la muncă peste

hotare au apărut diverse neînțelegeri între ei.

Astfel, deși nu au fost căsătoriți, din partea lui Stepan Cebotar au apărut o

serie de cerințe față de ea, legate de modul de conviețuire, inclusiv despre faptul că

banii trimiși de acesta de peste hotare nu sunt utilizați în interesele copilului. Drept

urmare a neînțelegerilor apărute, Stepan Cebotar, având în plan de a separa prin

hotărâre judecătorească copilul de mama sa Tatiana Lupei, a început direct sau prin

intermediari să o urmărească, să o provoace și să conserve unele mijloace de probă

care o vor compromite în fața instanței de judecată. Chiar din conținutul acțiunii se

atestă cert că dezacordul concubinului se referă mai mult la modul de viață a ei,

neagreat de el.

Prezenta acțiune este îndreptată exclusiv spre apărarea drepturilor copilului

minor, iar afirmațiile lui Stepan Cebotar în privința comportamentului ei, nu

corespund realității.

Reclamanta a menționat că anchetă socială anexată la cererea de chemare în

judecată formulată de Stepan Cebotar o consideră neobiectivă și lipsită de

transparență, ori acest mijloc de probă a fost obținut cu încălcarea legislației

procesual civile și a practicii judiciare existente. La caz, acest raport a fost întocmit

2

individual, până la adresarea în instanța de judecată și în condiții suspecte, or, Stepan

Cebotar se află în relații apropiate cu primarul satului Valea-Trestieni, autoritatea

emitentă a anchetei sociale. Mai mult, atrage atenția și asupra conținutului, detaliilor,

aprecierilor și recomandărilor formulate de Primăria satului Valea-Trestieni, care au

o tentă de denigrare a ei și care mai puțin dezvoltă condițiile de trai și oportunitățile

care le oferă pentru dezvoltarea copilului minor. Scopul acestei comisii institute este

de apărare a drepturilor copilului prin stabilirea condițiilor mai bune de trai pentru

copil, dar nu de a caracteriza părinții după o subiectivă convingere, deoarece fiecare

din ei au drepturi egale asupra copiilor și fiecare din ei au viziunile proprii de viață.

Mai mult, concluziile acestui raport (anchetă socială) sunt fondate exclusiv pe

relatările membrilor familiei concubinului Stepan Cebotar.

Reclamanta consideră acest raport ca fiind lipsit de pertinență, iar concluziile

acestuia sunt lipsite de imparțialitate, fiind produsul unor reflexii subiective ale

membrilor comisiei născute din declarațiile membrilor de familie a tatălui Stepan

Cebotar. Membrii care au semnat această anchetă socială sunt locuitori ai comunei

Valea-Trestieni, iar Stepan Cebotar este locuitor al satului Isăicani, sat administrat

de către comuna Valea-Trestieni. În aceste condiții, este evident și rezonabil faptul

că membrii comisiei nu pot cunoaște aceste circumstanțe descrise în conținutul

actului, locuind în altă comunitate la câțiva kilometri depărtare.

Afirmă că nu corespund realității, circumstanța declarată de Stepan Cebotar

în cererea de chemare în judecată, precum că ea nu și-a vizitat copilul minor

XXXXX. Ea își vizitează frecvent fiul la familia lui Stepan Cebotar. La întrevederi,

despărțirile cu fiul erau pline de emoții și finisate cu lacrimi din partea copilului și a

ei.

Consideră că neînțelegerile și răzbunările dintre părinți nu trebuie să afecteze

psihologic copilul și concomitent să îi încalce drepturile și libertățile acestuia.

În opinia Tatianei Lupei, stabilirea domiciliului copilului minor cu mama este

oportună și din simplu motiv că tatăl copilului se află frecvent peste hotarele țării la

muncă, iar copilul aflându-se exclusiv în grija bunicilor paterni. În acest condiții,

copilul minor are un statut de abandonat, când nici unul din părinți nu este aproape,

ținând cont de vârsta fragedă a copilului minor.

Respectiv, la stabilirea domiciliului copilului minor cu ea, urmează și

încasarea pensiei de întreținere din contul lui Stepan Cebotar într-o sumă fixă în

mărime de 2000 lei lunar care este rezonabilă și proporțională necesităților copilului.

Prin hotărârea din 13 iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul central s-a

admis cererea de chemare în judecată depusă de către Stepan Cebotari.

S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX, cu tata

Stepan Cebotar.

S-a respins cererea reconvențională depusă de către Tatiana Lupei împotriva

lui Stepan Cebotar, intervenient accesoriu Direcția asistență socială și protecție a

familiei Nisporeni, cu privire la stabilirea domiciliului copilului și încasarea pensiei

de întreținere ca fiind neîntemeiată. (f.d. 85, 90-97)

Tatiana Lupei, în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 13

iunie 2022 a Judecătoriei Ungheni, sediul central.

3

Prin decizia din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins

apelul declarat de către Tatiana Lupei și s-a menținut hotărârea din 13 iunie 2022 a

Judecătoriei Ungheni, sediul central. (f.d. 125, 126-134)

În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că pentru stabilirea

domiciliului copilului minor cu tata s-a luat în vedere interesul copilului de a se

dezvolta într-un mediu sigur, sănătos și care să-i confere stabilitate, precum și s-a

ținut cont de vârsta fragedă a copilului, iar din momentul separării părinților, anul

2020, copilul se află la grija și întreținerea tatălui.

De asemenea, instanța de apel a menționat că avizele concluzii, ancheta

socială și declarațiile lui Stepan Cebotar confirmă că copilul locuiește împreună cu

tata.

La data de 19 ianuarie 2023 Tatiana Lupei, reprezentată de avocatul Valeriu

Bargan, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 17

noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, cu remiterea cauzei la rejudecare în

instanța de apel în alt complet de judecat. (f.d. 140-142)

În motivarea recursului reprezentantul recurentei a invocat că instanța de apel

a apreciat probele cauzei în mod arbitrar, iar erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură

civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu

recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă

aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen.

Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva

deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de

acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă. De asemenea,

aceasta este depusa de către Tatiana Lupei care are calitatea procesuală de

reclamantă/pârâtă și este îndreptățită să o conteste, nefiind depusă repetat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale,

dacă legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 17 noiembrie

2022.

Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa

avocatului Valeriu Bargan prin poștă electronică la 16 ianuarie 2023. (f.d. 135)

Recursul, declarat la 19 ianuarie 2023 de către Tatiana Lupei, reprezentată de

avocatul Valeriu Bargan, este în termen.

La data de 31 ianuarie 2023, Curtea Supremă de Justiție a notificat

participanților copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință

asupra criticilor formulate în recurs.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces,

în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă,

completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Tatiana Lupei,

reprezentată de avocatul Valeriu Bargan, este inadmisibilă, pentru motivele ce

succed.

4

Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă

că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din

Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția

pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea

eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei

de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform

Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului,

dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2),

(3) și (4) din Codul de procedură civilă.

În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă

părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se

invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a

normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în

care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul

în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța

judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea

drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de

recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în

temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie

capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să

posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul

declarat de către Tatiana Lupei, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan, asemenea

aspecte nu se regăsesc.

În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține

obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de

apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurentă nu pot

constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială

sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa

cum formal invocă Tatiana Lupei, reprezentată de avocatul Valeriu Bargan și,

respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

5

considera recursul declarat de către Tatiana Lupei, reprezentată de avocatul Valeriu

Bargan, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440,

alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial

și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Tatiana Lupei, reprezentată

de avocatul Valeriu Bargan, împotriva deciziei din 17 noiembrie 2022 a Curții de

Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Maria Ghervas

judecătorii Galina Stratulat

Dumitru Mardari

6