2ra-1783/22 — cu privire la determinarea domiciliului copilului minor si incasarea pensiei de intretinere

Dosarul nr. 2ra-1783/22 2-21146729-01-2ra-21122022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru – M. Muruianu Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău – I. Dutca, D. Băbălău, N. Budăi ÎNCHEIERE 22 februarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas examinând admisibilitatea recursului declarat de către Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Marcu împotriva lui Andrei Muntean, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani cu privire la determinarea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului, împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care s-a respins apelul declarat de Andrei Muntean și s-a menținut hotărârea din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La 04 octombrie 2021 Tatiana Marcu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Muntean, intervenient accesoriu Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani, prin care a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor și încasarea pensiei de întreținere a copilului.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că a conviețuit împreună cu Andrei Muntean aproximativ 3 ani, până în primăvara anului 2020. Din această relație au un copil comun, XXXXX, născută la XXXXX, care din momentul nașterii până în prezent se află la educația și întreținerea sa, locuind împreună și cu fiul său major Cristian Marcu (nu este fiul pârâtului) în locuința acesteia, situată în or. Durlești, mun. Chișinău. Andrei Muntean nu contribuie la întreținerea fiicei, nu lucrează, iar toți acești ani a trăit din sursele financiare ale reclamantei și a fiului său Cristian. Pe parcursul perioadei de convețuire și după separare, Andrei Muntean avea și are un comportament neadecvat, agresiv, provocator față de ea și fiul mai mare Cristian Marcu.

1 La data de 09 septembrie 2021 Andrei Muntean împreună cu tatăl său, Nicolae Muntean, având un comportament agresiv și neadecvat, fără nici un motiv au inițiat un conflict cu fiul Cristian Marcu și Nicolae Cigolea, le-a aplicat ultimilor multiple lovituri cu pumnii în regiunea feței și a corpului cauzându-le leziuni corporale. Andrei Muntean intenționat a deteriorat cu pumnii patru geamuri a automobilului de model „Volkswagen Polo”, care aparține fiului Cristian Marcu, cauzându-i și o pagubă materială considerabilă. Pentru acțiunile ilegale în privința lui Andrei Muntean a fost începută urmărirea penală conform art. 287 al.

(2) lit. b) din Codul penal, fapt confirmat prin ordonanța privind începerea urmăririi penale din 21 septembrie 2021. Astfel, Andrei Muntean, având scopul de manipulare, provocare, răzbunare și amenințare, ilegal și neîntemeiat la data de 20 septembrie 2021 a luat fiica XXXXX, ținând-o la domiciliul părinților săi, refuzând să întoarcă copilul mamei, fiind nevoită să apeleze la organele de poliție, pentru a lua fiica care are o vârstă fragedă de 1 și 6 luni. În urma acțiunilor ilegale ale pârâtului, la data de 21 septembrie 2021, în privința lui Andrei Muntean a fost întocmit procesul-verbal cu privire la contravenție din 21 septembrie 2021 în baza art. 64 alin. (1) din Codul contravențional.

Reclamanta a atenționat, că permanent a fost și este deschisă ca tatăl să țină legături cu fiica, a permis de fiecare dată ca pârâtul să poată comunica cu fiica, să se vadă, să participe la educarea ei, însă după incidentul din 20 septembrie 2021, când pârâtul a luat cu forța copilul, refuzând s-o întoarcă, fiind nevoită de a apela la poliție, a decis de a se adresa cu cerere la Direcția pentru protecția drepturilor copiilor sectorul Buiucani pentru a fi stabilit un grafic oficial de întrevedere a părinților cu copilul.

Deoarece locuiesc separat, ea are locuință în proprietate, iar fiica XXXXX este mică de 1 an și 6 luni, domiciliază cu dânsa și fiul major, ea se ocupă de educația, întreținerea ei, consideră că este necesar de a determina domiciliul copilului minor cu mama, având în vedere comportamentul inadecvat, agresiv al pârâtului care se manifestă în prezența fiicei, având o vârstă fragedă, iar pârâtul a manifestat un total dezinteres față de contribuirea materială, financiară la întreținerea copilului, sarcina aceasta revenindu-i în exclusivitate reclamantei. Reclamanta a menționat că, cel mai rațional ar fi stabilirea domiciliului fiicei la ea, cu încasarea pensiei de întreținere de la pârât. Reieșind din faptul că nu au ajuns la o înțelegere comună cu pârâtul referitor la domiciliul fiicei și plata pensiei de întreținere a copilului minor, a fost nevoită să depună acțiune în instanța de judecată.

A concretizat că, a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului într-o sumă bănească fixă deoarece pârâtul nu este angajat oficial în câmpul muncii, nu are venituri. Reieșind din considerentele că copilul este mic, cu vârstă de până la 3 ani, necesită îngrijire, întreținere permanentă, iar pentru întreținerea lunară a ei este necesar de aproximativ 6000-7000 lei lunar, reclamanta a considerat oportun de a fi încasat de la pârât pensia pentru întreținerea copilului în mărime fixă în sumă a câte 3000 lei lunar. Reclamanta a solicitat stabilirea domiciliului copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, cu mama, Tatiana Marcu, încasarea de la Andrei Muntean în 2 beneficiul Tatianei Marcu pensia de întreținere a copilului minor XXXXX, născută la XXXXX, în mărime fixă a câte 3000 lei lunar, începând cu momentul depunerii cererii de chemare în judecată până la atingerea majoratului copilului.

Prin hotărârea din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de către Tatiana Marcu. S-a stabilit domiciliul copilului minor XXXXX, anul nașterii XXXXX cu mama sa Tatiana Marcu. S-a încasat de la Andrei Muntean în beneficiul Tatianei Marcu pensia de întreținere pentru copilul minor XXXX, anul nașterii XXXXX în sumă fixă în mărime de 2000 lei lunar, începând cu 04 octombrie 2021 și până la atingerea majoratului. S-a încasat de la Andrei Muntean în folosul Tatianei Marcu suma de 100 lei cu titlu de cheltuieli de taxă de stat și suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică. În rest acțiunea a fost respinsă din lipsă de temei.

(f.d.103, 107-116). Andrei Muntean în termen, a depus cerere de apel împotriva hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. Prin decizia din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău s-a respins apelul declarat de către Andrei Muntean și s-a menținut hotărârea din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. (f.d. 161, 162-171) În susținerea concluziei sale instanța de apel a reținut că între părțile la proces nu există un acord referitor la întreținerea copilului minor, fapt ce denotă că, cuantumul pensiei de întreținere a copilului minor corect a fost stabilit de către prima instanță.

În opinia instanței de apel prima instanță în mod întemeiat a dispus încasarea pensiei pentru întreținerea fiicei minore de la tatăl copilului Andrei Muntean în beneficiul mamei copilului Tatiana Marcu în mărime de 2000 lei lunar, începând cu data depunerii cererii de chemare în judecată 04 octombrie 2021 și până la atingerea majoratului de către copil, luând în considerare posibilitățile financiare ale părinților și necesitățile copilului minor, vârsta fragedă a copilului, faptul că copilul necesită îngrijire continuă, mama copilului minor suportând cheltuieli pentru satisfacerea nevoilor materiale ale acestuia (medicamente, hrană, îmbrăcăminte) și faptul că tatăl copilului vizitează și ajută financiar neregulat la întreținerea acestuia, totodată punând ca prioritate interesele copilului minor.

În partea ce ține de pretenția privind încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a considerat că conform art. 94 alin. (1) și art. 96 alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă aceste cheltuieli sunt necesare și rezonabile. La data de 01 decembrie 2022 Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, a declarat recurs, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și parțial hotărârea din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, în partea încasării pensiei de întreținere, a cheltuielilor de judecată și asistență juridică, cu pronunțarea unei noi hotărâri de încasare a sumei fixe de 974,95 lei, începând cu data adoptării hotărârii judecătorești, cu respingerea cerințelor de încasare a cheltuielilor de judecată și asistență juridică.

(f.d. 175-178) 3 În motivarea recursului reprezentantul recurentului a invocat că decizia instanței de apel este ilegală și neîntemeiată. Reclamantul a menționat că suma de întreținere a copilului minor este exagerat de mare, ori nu este angajat în câmpul muncii, iar conform informației de la Biroul Național de Statistică valoarea minimului de existență calculat conform Ghidului metodologic cu privire la modul de calculare a acestuia a constituit în semestrul I anul 2021 în orașe mari (or. Chișinău și Bălți) în medie pe lună pentru un copil în vârstă de 1-6 ani 1949,9 lei. Astfel, urmează a fi încasată pensie de întreținere a copilului în mărime de 974,95 lei, ori atât mama cât și tata au obligații egale.

De asemenea, recurentul consideră că suma încasată pentru acordarea asistenței juridice este neîntemeiată, ori nu a fost confirmată prin raportul avocatul, iar prezentarea bonului de plată nu confirmă cuantumul sumei solicitate spre încasare. În conformitate cu articolul 433 lit. a), b), c) și d) din Codul de procedură civilă, instanța de judecată a verificat dacă actul judecătoresc poate fi atacat cu recurs, dacă cererea dedusă judecății este formulată de persoana îndreptățită, dacă aceasta nu a fost depusă în mod repetat și dacă a fost declarată în termen. Completul constată că, în speță, cererea de recurs este îndreptată împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, care intră în categoria de acte specificate în articolul 429 alin. (1) din Codul de procedură civilă.

De asemenea, aceasta este depusa de către Andrei Muntean, care are calitatea procesuală de pârât și este îndreptățit să o conteste, nefiind depusă repetat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 06 octombrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a fost expediată în adresa lui Andrei Muntean și avocatului Veaceslav Brăteanu, prin poștă la 17 octombrie 2022, însă confirmarea recepționării la materialele cauzei nu este. (f.d. 172) Recursul, declarat la 01 decembrie 2022 de către Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, este în termen.

La data de 21 decembrie 2022, Curtea Supremă de Justiție a notificat Tatianei Marcu și Direcției pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani copia recursului motivat, explicându-le dreptul de a depune referință asupra criticilor formulate în recurs. La 11 ianuarie 2023 Tatiana Marcu, reprezentată de avocatul Aurelia Mîrzîncu, a depus referință, solicitând a respinge recursul declarat de către Andrei Munteanu, cu menținerea deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău și a hotărârii din 04 mai 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. La 01 februarie 2023 Direcția pentru protecția drepturilor copilului sectorul Buiucani a depus referință și a solicitat ca la pronunțarea hotărârii să se țină cont în exclusivitate de interesul superior al copilului minor.

Examinând admisibilitatea recursului, fără prezența participanților la proces, în acord cu procedura specificată la articolul 440 din Codul de procedură civilă, 4 completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că cererea de recurs formulată de către Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, este inadmisibilă, pentru motivele ce succed. Verificând motivele de casare, invocate în recurs, completul Colegiului atestă că acestea nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă, deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțata de către instanța de apel, însă, nu relevă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau procedural, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Totodată, completul de admisibilitate reține că recursurile exercitate conform Secțiunii a II-a au caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității constă în verificarea faptului, dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. În conformitate cu prevederilor art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Potrivit jurisprudenței CEDO, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri, pe când în recursul declarat de către Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc. În speță, completul Colegiului menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurentului la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției. Drept urmare, se reține că argumentele invocate de către recurent nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, așa 5 cum formal invocă Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431, alin. (1) și (2), art. 433, lit. a), 440, alin. (1) și (11) din Codul de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Andrei Muntean, reprezentat de avocatul Veaceslav Brăteanu, împotriva deciziei din 06 octombrie 2022 a Curții de Apel Chișinău. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Svetlana Filincova judecătorii Galina Stratulat Maria Ghervas 6