2ra-1647/22 — majorarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minor si compensarea cheltuielilor de judecată

Dosarul nr. 2ra-1647/22 2-21106242-01-2ra-18112022 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Dutca, D. Băbălău, N. Budăi) ÎNCHEIERE 18 ianuarie 2023 mun.

Chișinău Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție în componența: Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mariana Munteanu împotriva lui Andrei Luca cu privire la încasarea sumei, majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori și compensarea cheltuielilor de judecată, împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, casată parțial hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii, constată: La 13 iulie 2021, Mariana Munteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui Andrei Luca privind încasarea sumei, majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Andrei Luca și Mariana Munteanu. Prin aceeași hotărâre a fost stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx a.n. xxxxx, și xxxxx, a.n. xxxx împreună cu mama. A fost încasat de la Andrei Luca în beneficiul Marianei Munteanu pensiei de întreținere pentru copiii minori, în sumă fixă, în mărime de a câte 1000 lei pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului de către copii și suma de 2145 lei cu titlu de pensiei de întreținere a fostei soții lunar, începând cu data de 03 februarie 2020 și până la atingerea copilului xxxxx, a.n. xxxxx a vârstei de 3 ani.

Decizie este executorie, pârâtul achitând lunar o sumă fixă de aproximativ 5,000 lei. A menționat reclamanta că pârâtul refuză să participe la cheltuielile suplimentare ce au intervin în perioada septembrie 2020 - iunie 2021, datorată circumstanțelor ce nu au 1 depins de voința copiilor și a sa: îmbolnăviri sistematice suportate de ambii copii și cheltuielile pentru îngrijirea copiilor. A susținut reclamanta că schimbările aduse în viața sa și a copiilor de pandemia COVID-19 a generat cheltuieli suplimentare. Astfel, explică că pentru a implica copilul mic xxxxx, a.n. xxxxx în activități sociale și dezvoltare, acesta a fost înscris într-o grădiniță privată - xxxxx - cu regim de lucru al său, deoarece erau acceptați copii de la 1,4 ani, ceea ce grădinița de stat nu permite.

Pentru a prelungi programul celui mai mare copil și ai asigura o dezvoltare evolutivă, l-a înscris la cursurile de înot - 2 sesiuni a câte 10 lecții fiecare - și la pictură. Ambii copii au suportat și mai multe viroze, cu diferite nivele de complicații, care au necesitat tratament medicamentos la prescrierea pediatrului și a medicului de familie, cheltuieli ce au fost suportate fără contribuția pârâtului. A explicat reclamanta că, hainele de sezon și scutece pentru copilul cel mic, au fost procurate des, atât din țară cât și din Italia, prin intermediul mamei sale care este stabilită acolo permanent, optând evident pentru bunuri mai ieftine, dar calitative. A declarat reclamanta că pentru ambii minori sânt în creștere permanentă, la fiecare sezon, ambii necesită atât încălțăminte cât și haine noi care să le acomodeze creșterea și siguranța (evitarea apariției alergiilor și iritații la piele/sistemul respirator).

Aceste costuri, cuplate cu cele ce țin de alimentarea sănătoasă, și achiziționarea jucăriilor /centrelor interactive pentru dezvoltarea copiilor, a generat costuri mai mari decât 1,000 (una mie) lei per/copil pe lună. Costuri care nu puteau fi evitate decât în detrimentul interesului superior al copilului de a crește armonios, de a se dezvolta și de a fi în siguranță. A afirmat reclamanta că prin scrisoarea din 13 ianuarie 2021, a comunicat pârâtului despre aceste costuri, solicitându-i de a contribui parțial la ele. Prin scrisoarea sa din 26 ianuarie 2021, pârâtul a refuzat, considerând costurile suplimentare, drept nejustificate și exagerate. A comunicat reclamanta că după desfacerea căsătoriei cu pârâtul, acesta a devenit un om bogat, veniturile căruia s-au mărit considerabil.

Astfel, pe lângă două terenuri agricole primite prin donație (terenul agricol de 2,9084 ha din sat xxxxx) și moștenire (lot pomicol de xxxxx ha din sat Suruceni r-nul Ialoveni), pârâtul deținea deja și apartamentul nr. 113 din bd. Dacia mun. Chișinău cu suprafața de 71,8 mp. La desfacerea căsătoriei, pârâtul a insistat să răscumpere cotele de 1/2 ale sale din 3 terenuri agricole achiziționate pe durata căsătoriei, din automobilul său și din apartamentul familiei, achitând cu ușurință suma de 20000 euro (douăzeci de mii euro) în ziua tranzacțiilor și încă 2,000 (două mii) euro în următoarele 6 luni, ca urmare a tranzacțiilor. A indicat reclamanta că, pârâtul la averea deja avută, a adăugat încă un apartament cu nr. 46 amplasat în mun.

Chișinău str. Costiujeni, 8/4, cu suprafața de 54,9 m.p., trei terenuri agricole cu suprafața de 1.2336 ha, 1.9168 ha, 0.1854 ha amplasate în r-nul Șoldănești, s. Cotiujenii Mari, extravilan, automobil de model Hyundai Tucson a.f. 2007 cu n/î xxxxx. În acest sens, reclamanta concluzionează că pârâtul deține 5 terenuri agricole pe care le dă în arendă pentru plată lunară, două apartamente în capitală și un automobil. A menționat reclamanta că, pârâtul de asemenea beneficiază de pensie de aproximativ 9,000 lei lunar, fiind pensionat de Serviciul de Protecție de Pază de Stat, și de salariu lunar de aproximativ 7000 lei ca fiind angajat la Liceul internat republican cu profil sportiv în calitate de antrenor.

2 Reclamanta reiterează că, ținând cont de averea pârâtului și veniturile acestuia din arenda/chiria imobilelor, estimează un venit lunar de aproximativ de 20000 - 25000 lei, venit ce îi asigură pârâtului un trai luxos, în timp ce ambii fii minori primesc doar câte 1000 lei lunar. Cât privește situația sa materială, reclamanta a susținut că, a achiziționat un apartament cu o cameră, cu suprafața de 40 m.p. amplasat în mun. Chișinău str. Grenoble nr. 120, bl.8, ap. 67, după recepționarea sumei de 22,000 euro de la pârât ca urmare a partajului averii. Reclamanta explică că nu deținea niciun spațiu locativ în proprietate, nici sursă de venit, fiind în concediu de îngrijire a copilului minor, trăind în chirie cu doi copii minori, a acceptat să-și vândă cotele de 1/2 din bunurile comune pentru a-și procura o locuință sie și copiilor.

Reclamanta explică că salariul său constituia 435 euro până la concediu maternal și de îngrijire a copilului minor, după care indemnizația a devenit unica sursă de venit a sa, din care se întreținea pe sine și doi copii minori. Reclamanta subliniază că îi este dificil să obțină participarea benevolă a pârâtului la creșterea și întreținerea copiilor minori, pentru că dânsul se eschivează de obligațiile părintești ce-i revin prin negarea necesităților vitale a copiilor impuse de creșterea și sănătatea/bunăstarea lor. Având în vedere acest comportament dar și interesul superior al copiilor minori, a decis să înainteze această cerere de chemare în judecată în apărarea drepturilor copiilor.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 75 alin. (1),(2), art. 79 Codul familiei, art. 60, 118, 166-167 Cod de procedură civilă, a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 20192 lei și 364 euro, ceea ce constituie 50% din suma totală a cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copiilor minori suportate în perioada septembrie 2020-iunie 2021, majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori prin dispunerea încasării lunare a cotei de 1/3 din toate veniturile pârâtului și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare, din 01 februarie 2022, reclamanta a solicitat încasarea din contul pârâtului a sumei de 28326,32 lei și 515 euro, ceea ce constituie 50% din suma totală a cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copiilor minori suportate în perioada septembrie 2020- decembrie 2021, majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori prin dispunerea încasării lunare a cotei de 1/3 din toate veniturile pârâtului și compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000 lei. Prin hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a fost respinsă. Instanța de fond respingând acțiunea a stabilit că, cererea reclamantei privind majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, prin dispunerea încasării lunare a cotei de 1/3 din toate veniturile pârâtului, nu justifică majorarea cuantumului pensiei de întreținere pentru copiii minori.

Totodată, instanța de fond a reținut că, părinții au îndatorirea de a asigura creșterea, educația și întreținerea copiilor și că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura condițiile necesare dezvoltării copilului minor. La caz, pârâtul nu neglijează aceste obligații, și execută hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost obligat la plata pensiei de întreținere pentru copiii minori, și fostei soții. 3 La fel, instanța de fond a ținut cont de principiul interesului superior al copilului, consacrat la art. 9 din Convenție cu privire la drepturile copilului, la care RM este parte, de menținerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în relație de căsătorie, precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare copil în parte.

Mai mult ca atât, modificarea (micșorarea sau majorarea) cuantumului pensiei de întreținere nu trebuie să favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia, mărimea acesteia trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă. Respingînd acțiunea instanța de fond a reținut ca neîntemeiat argumentul reclamantei precum că dacă pârâtul și-a întemeiat o altă familie, mai are un copil la întreținere, s-a mărit și starea materială a pârâtului. La fel a constatat că fiind declarativă afirmația reclamantei precum că pârâtul are un venit lunar de aproximativ de 20 000 -25 000 lei din arenda/chiria imobilelor, acest fapt nu a fost probat așa cum prevede art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de fond a stabilit că cheltuielile solicitate nu se încadrează în prevederile art. 79 Codul familiei, or, la caz Munteanu Mariana solicită încasarea din contul lui Luca Andrei în beneficiul ei a sumei de 28326,32 lei și 515 euro, ce reprezintă cheltuieli suportate în legătură cu procurarea hainelor, încălțăminte, alimentare sănătoasă, achiziționarea jucăriilor, centre interactive pentru dezvoltarea copiilor, cheltuieli care însă nu pot fi considerate suplimentare și pe care pârâtul ar fi obligat să le achite conform legii. La 25 martie 2022, Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Iona Străisteanu a depus cerere de apel nemotivată, iar la 11 iulie 2022 a depus cerere de apel motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Iona Străisteanu, s-a casat hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea respingerii pretenției privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere și s-a pronunțat o hotărârea nouă în această parte. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere încasată prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin care s-a încasat de la Andrei Luca în beneficiul Marianei Luca pensia de întreținere pentru copiii xxxxx, a.n.xxxxx, și xxxxx, a.n. xxxxx, în sumă bănească fixă, în mărime a câte 1000 lei pentru fiecare copil, prin substituirea cuantumului indicat, cu cuantumul de 1500 lei/lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii 13 iulie 2021, până la atingerea majoratului copiilor minori.

S-a încasat din contul lui Andrei Luca în beneficiul Marianei Munteanu suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. În rest, hotărârea a fost menținută. În partea modificării pensiei de întreținere a copilului minor, instanța a eliberat un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul modificat, iar titlul executoriu emis în temeiul hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău sediul Centru, se restituie instanței emitente spre anulare. S-a încasat din contul lui Andrei Luca în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 540 lei. Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că, în conformitate cu art. 79 alin. (1) și (2) Codul familiei, părintele poate fi obligat să participe la cheltuielile suplimentare deja făcute, doar în caz de litigii și de circumstanțe excepționale (boală gravă, mutilare a 4 copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor privind îngrijirea acestora etc.).

Astfel, instanța de fond corect a stabilit că cheltuielile solicitate nu se încadrează în prevederile art. 79 Codul familiei, or, la caz Mariana Munteanu solicită încasarea din contul lui Andrei Luca în beneficiul ei a sumei de 28326,32 lei și 515 euro, ce reprezintă cheltuieli suportate în legătură cu procurarea hainelor, încălțăminte, alimentare sănătoasă, achiziționarea jucăriilor, centre interactive pentru dezvoltarea copiilor, cheltuieli care însă nu pot fi considerate suplimentare și pe care pârâtul ar fi obligat să le achite conform legii. Totodată, instanța a menționat că din analiza bonurilor prezentate cheltuielile solicitate fac parte din categoria cheltuielilor obișnuite de întreținere suportate de mama copilului, ca fiind o obligație legală a acesteia de a-și întreține copii.

Or, obligația legală de întreținere este îndatorirea impusă de lege unei persoane de a acorda altei persoane mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale și - în cazul obligației de întreținere a părinților față de copiii lor minori - mijloacele pentru educarea, învățătura și pregătirea lor profesională. La fel, instanța de apel a remarcat că aceste cheltuieli nu au fost coordonate cu pârâtul, nu fac parte din categoria cheltuielilor suplimentare, acesta nu poate fi obligat la plata acestora, însă rămâne la latitudinea acestuia de ași sprijini copii suplimentar, în vederea asigurării unui trai decent, în măsura posibilităților.

Cu referire la problema majorării cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor minori, instanța are obligația de a asigura copiilor protecția și îngrijirea necesară în vederea asigurării bunăstării sale, ținând cont de drepturile și obligațiile părinților săi și în acest scop va lua toate măsurile corespunzătoare. Or, creșterea și educarea copilului sunt obligațiunile stricte ale ambilor părinți, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau nu cu copilul, într-o societate democratică interesele copiilor sunt primordiale. Astfel, instanța de apel a conchis că pensia de întreținere pentru copiii xxxx, a.n. xxxxx, și xxxxx, a.n. xxxxx, încasată de la Andrei Luca în beneficiul Marianei Munteanu, în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020, urmează a fi majorată de la 1000 lei până la 1500 lei/ lunar, pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii 13 iulie 2021, pînă la atingerea majoratului copiilor minori.

Totodată, instanța de apel a conchis că nu poate reține cuantumul solicitat de către apelantă în mărime de 1/3 din toate veniturile pârâtului, or, pârâtul are venituri fluctuabile, precum și are la întreținere alte persoane. Mai mult, instanța de apel a remarcat că pârâtul/intimat își execută obligația stabilită prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost obligat la plata pensiei de întreținere pentru copiii minori, și fostei soții, și contribuie material la întreținerea copiilor minori.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că la inițierea procesului dat, Munteanu Mariana a fost asistată de avocatul Doina Ioana Străisteanu în baza mandatului MA nr. 1215422 din 09 iulie 2021, în acest sens fiind solicitată încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 lei, confirmate prin bonul de plată Seria DAA nr. 14024819 din 14 ianuarie 2022 însă, reținând dovada achitării onorariului avocatului, complexitatea cauzei, dificultatea întrebărilor juridice ridicate de speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de avocat, rezultatul obținut, acțiunea fiind în partea întemeiată, instanța a dispus admiterea în 5 partea a cererii și a încasat suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, care este una reală, necesară și rezonabilă.

La 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei instanței de apel, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii. În motivarea recursului recurenta a indicat că, instanța de apel la examinarea cauzei a modificat obiectul litigiului, prin ce a încălcat prevederile art. 60 alin. (4) Cod de procedură civilă, care prevede că instanța de judecată nu este în drept să modifice din oficiu temeiul sau obiectul acțiunii. A menționat că, instanța de apel în motivarea soluției subliniază obligația recurentei ca mamă a copiilor de a-i întreține fără a oglindi această obligație și asupra părintelui care locuiește separat de copii, pârâtul.

Bonurile anexate la materialele cauzei demonstrează că întreținerea obișnuită a doi copii costă semnificativ de mult față de pensia de întreținere încasată de instanța de judecată de la pârât suma de 1000 lei pentru fiecare copil. A susținut că argumentele instanței de apel precum că cheltuielile suplimentare pentru copii, recurenta urma să le coordoneze cu pârâtul, sunt abuzive și neîntemeiate, nu au suport legal. Or, recurentului i se scuză neglijarea necesităților propriilor copii în favoarea altor adulți și terți pe care acesta ia mai luat la întreținere benevol . A afirmat că recurenta nu cere imposibilul și nu cere beneficii pentru sine, dar acționează ca reprezentant legal al copiilor săi.

Dreptul la întreținere decentă din partea părintelui care locuiește separat, aparține copilului , care nu poate acționa independent la vârsta sa de azi și acest drept este protejat de Articolul 1 al protocolului 1 al Convenției Europene. A declarata că situația materială a copilului se deteriorează semnificativ și rapid odată cu creșterea lui când pensia de întreținere stabilită la minimul de existență de 1000 lei lunar rămâne același pentru vărsat de 4 ani și pentru vârsta de 14-18 ani. La fel, a remarcat că este discreția instanței de judecată de a decide acest cuantum, dat totodată decizia nu poate fi luată cu ignoranța faptului că copilul crește, costurile de întreținere cresc cu el. Prin notificarea din 18 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în adresa lui Andrei Luca copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii referinței (f.d.

58). Prin referința din 16 decembrie 2022, Andrei Luca a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel. Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la 27 septembrie 2022 (f.d. 46), dar date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele dosarului lipsesc. Astfel, recursul declarat la 11 noiembrie 2022 este în termen. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție 6 consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural. Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 alin.(2), (3) și (4). Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă. Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 7 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, se consideră inadmisibil. Încheierea este irevocabilă. Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari judecătorii Victor Burduh Mariana Pitic 8