2ra-1647/22 — majorarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minor si compensarea cheltuielilor de judecată

2ra-1647/22 — majorarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minor si compensarea cheltuielilor de judecată (Curtea Supremă de Justiție, 2023)

Dosarul nr. 2ra-1647/22

2-21106242-01-2ra-18112022

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. D. Tricolici)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. I. Dutca, D. Băbălău, N. Budăi)

ÎNCHEIERE

18 ianuarie 2023 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de către Mariana

Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de către Mariana Munteanu

împotriva lui Andrei Luca cu privire la încasarea sumei, majorarea cuantumului pensiei de

întreținere pentru copiii minori și compensarea cheltuielilor de judecată,

împotriva deciziei din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

admis apelul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, casată parțial hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru și emisă o nouă hotărâre de admitere parțială a acțiunii,

constată:

La 13 iulie 2021, Mariana Munteanu a depus cerere de chemare în judecată împotriva

lui Andrei Luca privind încasarea sumei, majorarea cuantumului pensiei de întreținere

pentru copiii minori și compensarea cheltuielilor de judecată.

În motivarea acțiunii reclamanta a indicat că, prin hotărârea din 04 februarie 2020 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, a fost desfăcută căsătoria încheiată între Andrei Luca

și Mariana Munteanu. Prin aceeași hotărâre a fost stabilit domiciliul copiilor minori xxxxx

a.n. xxxxx, și xxxxx, a.n. xxxx împreună cu mama. A fost încasat de la Andrei Luca în

beneficiul Marianei Munteanu pensiei de întreținere pentru copiii minori, în sumă fixă, în

mărime de a câte 1000 lei pentru fiecare copil, până la atingerea majoratului de către copii

și suma de 2145 lei cu titlu de pensiei de întreținere a fostei soții lunar, începând cu data de

03 februarie 2020 și până la atingerea copilului xxxxx, a.n. xxxxx a vârstei de 3 ani.

Decizie este executorie, pârâtul achitând lunar o sumă fixă de aproximativ 5,000 lei.

A menționat reclamanta că pârâtul refuză să participe la cheltuielile suplimentare ce

au intervin în perioada septembrie 2020 - iunie 2021, datorată circumstanțelor ce nu au

1

depins de voința copiilor și a sa: îmbolnăviri sistematice suportate de ambii copii și

cheltuielile pentru îngrijirea copiilor.

A susținut reclamanta că schimbările aduse în viața sa și a copiilor de pandemia

COVID-19 a generat cheltuieli suplimentare. Astfel, explică că pentru a implica copilul

mic xxxxx, a.n. xxxxx în activități sociale și dezvoltare, acesta a fost înscris într-o grădiniță

privată - xxxxx - cu regim de lucru al său, deoarece erau acceptați copii de la 1,4 ani, ceea

ce grădinița de stat nu permite. Pentru a prelungi programul celui mai mare copil și ai

asigura o dezvoltare evolutivă, l-a înscris la cursurile de înot - 2 sesiuni a câte 10 lecții

fiecare - și la pictură. Ambii copii au suportat și mai multe viroze, cu diferite nivele de

complicații, care au necesitat tratament medicamentos la prescrierea pediatrului și a

medicului de familie, cheltuieli ce au fost suportate fără contribuția pârâtului.

A explicat reclamanta că, hainele de sezon și scutece pentru copilul cel mic, au fost

procurate des, atât din țară cât și din Italia, prin intermediul mamei sale care este stabilită

acolo permanent, optând evident pentru bunuri mai ieftine, dar calitative.

A declarat reclamanta că pentru ambii minori sânt în creștere permanentă, la fiecare

sezon, ambii necesită atât încălțăminte cât și haine noi care să le acomodeze creșterea și

siguranța (evitarea apariției alergiilor și iritații la piele/sistemul respirator). Aceste costuri,

cuplate cu cele ce țin de alimentarea sănătoasă, și achiziționarea jucăriilor /centrelor

interactive pentru dezvoltarea copiilor, a generat costuri mai mari decât 1,000 (una mie) lei

per/copil pe lună. Costuri care nu puteau fi evitate decât în detrimentul interesului superior

al copilului de a crește armonios, de a se dezvolta și de a fi în siguranță.

A afirmat reclamanta că prin scrisoarea din 13 ianuarie 2021, a comunicat pârâtului

despre aceste costuri, solicitându-i de a contribui parțial la ele. Prin scrisoarea sa din 26

ianuarie 2021, pârâtul a refuzat, considerând costurile suplimentare, drept nejustificate și

exagerate.

A comunicat reclamanta că după desfacerea căsătoriei cu pârâtul, acesta a devenit un

om bogat, veniturile căruia s-au mărit considerabil. Astfel, pe lângă două terenuri agricole

primite prin donație (terenul agricol de 2,9084 ha din sat xxxxx) și moștenire (lot pomicol

de xxxxx ha din sat Suruceni r-nul Ialoveni), pârâtul deținea deja și apartamentul nr. 113

din bd. Dacia mun. Chișinău cu suprafața de 71,8 mp. La desfacerea căsătoriei, pârâtul a

insistat să răscumpere cotele de 1/2 ale sale din 3 terenuri agricole achiziționate pe durata

căsătoriei, din automobilul său și din apartamentul familiei, achitând cu ușurință suma de

20000 euro (douăzeci de mii euro) în ziua tranzacțiilor și încă 2,000 (două mii) euro în

următoarele 6 luni, ca urmare a tranzacțiilor.

A indicat reclamanta că, pârâtul la averea deja avută, a adăugat încă un apartament cu

nr. 46 amplasat în mun. Chișinău str. Costiujeni, 8/4, cu suprafața de 54,9 m.p., trei

terenuri agricole cu suprafața de 1.2336 ha, 1.9168 ha, 0.1854 ha amplasate în r-nul

Șoldănești, s. Cotiujenii Mari, extravilan, automobil de model Hyundai Tucson a.f. 2007 cu

n/î xxxxx. În acest sens, reclamanta concluzionează că pârâtul deține 5 terenuri agricole pe

care le dă în arendă pentru plată lunară, două apartamente în capitală și un automobil.

A menționat reclamanta că, pârâtul de asemenea beneficiază de pensie de aproximativ

9,000 lei lunar, fiind pensionat de Serviciul de Protecție de Pază de Stat, și de salariu lunar

de aproximativ 7000 lei ca fiind angajat la Liceul internat republican cu profil sportiv în

calitate de antrenor.

2

Reclamanta reiterează că, ținând cont de averea pârâtului și veniturile acestuia din

arenda/chiria imobilelor, estimează un venit lunar de aproximativ de 20000 - 25000 lei,

venit ce îi asigură pârâtului un trai luxos, în timp ce ambii fii minori primesc doar câte

1000 lei lunar.

Cât privește situația sa materială, reclamanta a susținut că, a achiziționat un

apartament cu o cameră, cu suprafața de 40 m.p. amplasat în mun. Chișinău str. Grenoble

nr. 120, bl.8, ap. 67, după recepționarea sumei de 22,000 euro de la pârât ca urmare a

partajului averii. Reclamanta explică că nu deținea niciun spațiu locativ în proprietate, nici

sursă de venit, fiind în concediu de îngrijire a copilului minor, trăind în chirie cu doi copii

minori, a acceptat să-și vândă cotele de 1/2 din bunurile comune pentru a-și procura o

locuință sie și copiilor. Reclamanta explică că salariul său constituia 435 euro până la

concediu maternal și de îngrijire a copilului minor, după care indemnizația a devenit unica

sursă de venit a sa, din care se întreținea pe sine și doi copii minori.

Reclamanta subliniază că îi este dificil să obțină participarea benevolă a pârâtului la

creșterea și întreținerea copiilor minori, pentru că dânsul se eschivează de obligațiile

părintești ce-i revin prin negarea necesităților vitale a copiilor impuse de creșterea și

sănătatea/bunăstarea lor. Având în vedere acest comportament dar și interesul superior al

copiilor minori, a decis să înainteze această cerere de chemare în judecată în apărarea

drepturilor copiilor.

Întemeindu-și pretențiile în baza dispozițiilor art. 75 alin. (1),(2), art. 79 Codul

familiei, art. 60, 118, 166-167 Cod de procedură civilă, a solicitat încasarea din contul

pârâtului a sumei de 20192 lei și 364 euro, ceea ce constituie 50% din suma totală a

cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copiilor minori suportate în perioada

septembrie 2020-iunie 2021, majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori

prin dispunerea încasării lunare a cotei de 1/3 din toate veniturile pârâtului și compensarea

cheltuielilor de judecată.

Prin cererea de concretizare, din 01 februarie 2022, reclamanta a solicitat încasarea

din contul pârâtului a sumei de 28326,32 lei și 515 euro, ceea ce constituie 50% din suma

totală a cheltuielilor suplimentare pentru întreținerea copiilor minori suportate în perioada

septembrie 2020- decembrie 2021, majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor

minori prin dispunerea încasării lunare a cotei de 1/3 din toate veniturile pârâtului și

compensarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10 000 lei.

Prin hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru acțiunea a

fost respinsă.

Instanța de fond respingând acțiunea a stabilit că, cererea reclamantei privind

majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori, prin dispunerea încasării

lunare a cotei de 1/3 din toate veniturile pârâtului, nu justifică majorarea cuantumului

pensiei de întreținere pentru copiii minori.

Totodată, instanța de fond a reținut că, părinții au îndatorirea de a asigura creșterea,

educația și întreținerea copiilor și că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un

copil le revine în primul rând responsabilitatea de a asigura condițiile necesare dezvoltării

copilului minor. La caz, pârâtul nu neglijează aceste obligații, și execută hotărârea din 04

februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost obligat la plata

pensiei de întreținere pentru copiii minori, și fostei soții.

3

La fel, instanța de fond a ținut cont de principiul interesului superior al copilului,

consacrat la art. 9 din Convenție cu privire la drepturile copilului, la care RM este parte,

de menținerea echilibrului drepturilor copiilor al ambilor părinți care nu se află în relație de

căsătorie, precum și de proporționalitatea cuantumului pensiei de întreținere pentru fiecare

copil în parte. Mai mult ca atât, modificarea (micșorarea sau majorarea) cuantumului

pensiei de întreținere nu trebuie să favorizeze interesele unui copil în detrimentul altuia,

mărimea acesteia trebuie să fie una rezonabilă și echitabilă.

Respingînd acțiunea instanța de fond a reținut ca neîntemeiat argumentul reclamantei

precum că dacă pârâtul și-a întemeiat o altă familie, mai are un copil la întreținere, s-a

mărit și starea materială a pârâtului.

La fel a constatat că fiind declarativă afirmația reclamantei precum că pârâtul are un

venit lunar de aproximativ de 20 000 -25 000 lei din arenda/chiria imobilelor, acest fapt nu

a fost probat așa cum prevede art. 118 alin. (1) Cod de procedură civilă.

Astfel, instanța de fond a stabilit că cheltuielile solicitate nu se încadrează în

prevederile art. 79 Codul familiei, or, la caz Munteanu Mariana solicită încasarea din

contul lui Luca Andrei în beneficiul ei a sumei de 28326,32 lei și 515 euro, ce reprezintă

cheltuieli suportate în legătură cu procurarea hainelor, încălțăminte, alimentare sănătoasă,

achiziționarea jucăriilor, centre interactive pentru dezvoltarea copiilor, cheltuieli care însă

nu pot fi considerate suplimentare și pe care pârâtul ar fi obligat să le achite conform legii.

La 25 martie 2022, Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Iona

Străisteanu a depus cerere de apel nemotivată, iar la 11 iulie 2022 a depus cerere de apel

motivată împotriva hotărârii primei instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii

primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri, prin care acțiunea să fie admisă.

Prin decizia din 15 septembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis apelul

declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Iona Străisteanu, s-a

casat hotărârea din 01 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru în partea

respingerii pretenției privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere și s-a

pronunțat o hotărârea nouă în această parte. S-a modificat cuantumul pensiei de întreținere

încasată prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin

care s-a încasat de la Andrei Luca în beneficiul Marianei Luca pensia de întreținere pentru

copiii xxxxx, a.n.xxxxx, și xxxxx, a.n. xxxxx, în sumă bănească fixă, în mărime a câte

1000 lei pentru fiecare copil, prin substituirea cuantumului indicat, cu cuantumul de 1500

lei/lunar pentru fiecare copil, începând cu data depunerii cererii 13 iulie 2021, până la

atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat din contul lui Andrei Luca în beneficiul

Marianei Munteanu suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli pentru asistența juridică. În rest,

hotărârea a fost menținută. În partea modificării pensiei de întreținere a copilului minor,

instanța a eliberat un nou titlu executoriu în corespundere cu dispozitivul modificat, iar

titlul executoriu emis în temeiul hotărârii din 04 februarie 2022 a Judecătoriei Chișinău

sediul Centru, se restituie instanței emitente spre anulare. S-a încasat din contul lui Andrei

Luca în beneficiul statului taxa de stat în mărime de 540 lei.

Pentru a decide astfel instanța de apel a constatat că, în conformitate cu art. 79 alin.

(1) și (2) Codul familiei, părintele poate fi obligat să participe la cheltuielile suplimentare

deja făcute, doar în caz de litigii și de circumstanțe excepționale (boală gravă, mutilare a

4

copilului minor sau a celui major inapt de muncă, necesitatea achitării cheltuielilor privind

îngrijirea acestora etc.).

Astfel, instanța de fond corect a stabilit că cheltuielile solicitate nu se încadrează în

prevederile art. 79 Codul familiei, or, la caz Mariana Munteanu solicită încasarea din

contul lui Andrei Luca în beneficiul ei a sumei de 28326,32 lei și 515 euro, ce reprezintă

cheltuieli suportate în legătură cu procurarea hainelor, încălțăminte, alimentare sănătoasă,

achiziționarea jucăriilor, centre interactive pentru dezvoltarea copiilor, cheltuieli care însă

nu pot fi considerate suplimentare și pe care pârâtul ar fi obligat să le achite conform legii.

Totodată, instanța a menționat că din analiza bonurilor prezentate cheltuielile

solicitate fac parte din categoria cheltuielilor obișnuite de întreținere suportate de mama

copilului, ca fiind o obligație legală a acesteia de a-și întreține copii. Or, obligația legală de

întreținere este îndatorirea impusă de lege unei persoane de a acorda altei persoane

mijloace necesare traiului, inclusiv satisfacerea nevoilor spirituale și - în cazul obligației de

întreținere a părinților față de copiii lor minori - mijloacele pentru educarea, învățătura și

pregătirea lor profesională.

La fel, instanța de apel a remarcat că aceste cheltuieli nu au fost coordonate cu

pârâtul, nu fac parte din categoria cheltuielilor suplimentare, acesta nu poate fi obligat la

plata acestora, însă rămâne la latitudinea acestuia de ași sprijini copii suplimentar, în

vederea asigurării unui trai decent, în măsura posibilităților.

Cu referire la problema majorării cuantumului pensiei alimentare pentru întreținerea

copiilor minori, instanța are obligația de a asigura copiilor protecția și îngrijirea necesară în

vederea asigurării bunăstării sale, ținând cont de drepturile și obligațiile părinților săi și în

acest scop va lua toate măsurile corespunzătoare. Or, creșterea și educarea copilului sunt

obligațiunile stricte ale ambilor părinți, indiferent de faptul dacă locuiesc împreună sau nu

cu copilul, într-o societate democratică interesele copiilor sunt primordiale.

Astfel, instanța de apel a conchis că pensia de întreținere pentru copiii xxxx, a.n.

xxxxx, și xxxxx, a.n. xxxxx, încasată de la Andrei Luca în beneficiul Marianei Munteanu,

în baza hotărârii Judecătoriei Chișinău, sediul Centru din 04 februarie 2020, urmează a fi

majorată de la 1000 lei până la 1500 lei/ lunar, pentru fiecare copil, începând cu data

depunerii cererii 13 iulie 2021, pînă la atingerea majoratului copiilor minori.

Totodată, instanța de apel a conchis că nu poate reține cuantumul solicitat de către

apelantă în mărime de 1/3 din toate veniturile pârâtului, or, pârâtul are venituri fluctuabile,

precum și are la întreținere alte persoane.

Mai mult, instanța de apel a remarcat că pârâtul/intimat își execută obligația stabilită

prin hotărârea din 04 februarie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru prin care a fost

obligat la plata pensiei de întreținere pentru copiii minori, și fostei soții, și contribuie

material la întreținerea copiilor minori.

Cu referire la încasarea cheltuielilor de judecată, instanța de apel a reținut că la

inițierea procesului dat, Munteanu Mariana a fost asistată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu în baza mandatului MA nr. 1215422 din 09 iulie 2021, în acest sens fiind

solicitată încasarea cheltuielilor de asistență juridică în mărime de 10000 lei, confirmate

prin bonul de plată Seria DAA nr. 14024819 din 14 ianuarie 2022 însă, reținând dovada

achitării onorariului avocatului, complexitatea cauzei, dificultatea întrebărilor juridice

ridicate de speță, aportul avocatului la soluționarea cauzei, timpul și munca depusă de

avocat, rezultatul obținut, acțiunea fiind în partea întemeiată, instanța a dispus admiterea în

5

partea a cererii și a încasat suma de 5000 lei cu titlu de cheltuieli de asistență juridică, care

este una reală, necesară și rezonabilă.

La 11 noiembrie 2022, prin intermediul poștei electronice, Mariana Munteanu,

reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, modificarea deciziei instanței de apel și

emiterea unei noi hotărâri de admitere integrală a acțiunii.

În motivarea recursului recurenta a indicat că, instanța de apel la examinarea cauzei a

modificat obiectul litigiului, prin ce a încălcat prevederile art. 60 alin. (4) Cod de procedură

civilă, care prevede că instanța de judecată nu este în drept să modifice din oficiu temeiul

sau obiectul acțiunii.

A menționat că, instanța de apel în motivarea soluției subliniază obligația recurentei

ca mamă a copiilor de a-i întreține fără a oglindi această obligație și asupra părintelui care

locuiește separat de copii, pârâtul. Bonurile anexate la materialele cauzei demonstrează că

întreținerea obișnuită a doi copii costă semnificativ de mult față de pensia de întreținere

încasată de instanța de judecată de la pârât suma de 1000 lei pentru fiecare copil.

A susținut că argumentele instanței de apel precum că cheltuielile suplimentare pentru

copii, recurenta urma să le coordoneze cu pârâtul, sunt abuzive și neîntemeiate, nu au

suport legal. Or, recurentului i se scuză neglijarea necesităților propriilor copii în favoarea

altor adulți și terți pe care acesta ia mai luat la întreținere benevol .

A afirmat că recurenta nu cere imposibilul și nu cere beneficii pentru sine, dar

acționează ca reprezentant legal al copiilor săi. Dreptul la întreținere decentă din partea

părintelui care locuiește separat, aparține copilului , care nu poate acționa independent la

vârsta sa de azi și acest drept este protejat de Articolul 1 al protocolului 1 al Convenției

Europene.

A declarata că situația materială a copilului se deteriorează semnificativ și rapid

odată cu creșterea lui când pensia de întreținere stabilită la minimul de existență de 1000

lei lunar rămâne același pentru vărsat de 4 ani și pentru vârsta de 14-18 ani.

La fel, a remarcat că este discreția instanței de judecată de a decide acest cuantum, dat

totodată decizia nu poate fi luată cu ignoranța faptului că copilul crește, costurile de

întreținere cresc cu el.

Prin notificarea din 18 noiembrie 2022 Curtea Supremă de Justiție a expediat în

adresa lui Andrei Luca copia recursului, cu înștiințarea despre necesitatea depunerii

referinței (f.d. 58).

Prin referința din 16 decembrie 2022, Andrei Luca a solicitat respingerea recursului

ca neîntemeiat.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară

în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă legea nu

prevede altfel.

Din materialele dosarului rezultă că, Curtea de Apel Chișinău a expediat în adresa

participanților la proces, prin intermediul oficiului poștal, copia deciziei contestate la 27

septembrie 2022 (f.d. 46), dar date care ar confirma recepționarea acesteia la materialele

dosarului lipsesc.

Astfel, recursul declarat la 11 noiembrie 2022 este în termen.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

6

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la

proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul

în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea

ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat

locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate

în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a

recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la

soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea

probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise

au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se

consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la

art.432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că, recursul declarat de către Mariana Munteanu,

reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, nu se încadrează în temeiurile prevăzute

la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recursuri nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către

instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Or, recursul exercitat asupra deciziilor instanței de apel are caracter nedevolutiv și

controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural,

verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în

verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art.

7

432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să

fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel

recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de către

Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana Străisteanu, asemenea aspecte nu

se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de

contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera

recursul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 270, 431 alin. (2), 433 lit. a), art. 440 alin. (1) Cod de

procedură civilă, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de către Mariana Munteanu, reprezentată de avocatul Doina Ioana

Străisteanu, se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Victor Burduh

Mariana Pitic

8