2ra-434/23 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere pentru copilul minor

Dosarul nr. 2ra-434/23 2-21114642-01-2ra-21032023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. C. Valah) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. N. Budăi, I. Dutca, D. Băbălău) ÎNCHEIERE 21 iunie 2023 mun.

Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența: Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Mariana Pitic examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Oleg Savinov, în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Oleg Savinov împotriva Nataliei Cojocaru cu privire modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost admis apelul declarat de Natalia Cojocaru și a fost casată hotărârea din 23 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, constată: La data de 29 iulie 2021, Oleg Savinov a depus cerere de chemare în judecată împotriva Nataliei Cojocaru cu privire modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii a indicat că, prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus încasarea de la reclamant în beneficiul pârâtului pensia de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 3 000 de lei, lunar, începând cu 26 decembrie 2017, până la majoratul copilului, hotărârea fiind executorie imediat. A menționat faptul că, printr-o altă hotărâre din 14 decembrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a dispus încasarea pensiei de întreținere de la reclamat în beneficiul Constanței Savinov pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX și XXXXX în mărime de 1 000 de lei, lunar, la fiecare copil. A comunicat că, potrivit certificatului eliberat de SRL „Bunescu Plus” este angajat în calitate de vânzător începând cu 01 februarie 2017, iar conform certificatului de salariu rezultă că, primește un salariu mediu lunar net de 3 505 de lei.

Având în vedere că, salariul lunar este mai 1 mic decât obligația de întreținere pe care o are față de toți cei trei copii, a considerat că, este necesar să fie modificat cuantumul pensiei pentru întreținerea copilului minor XXXXX stabilit prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, deoarece depășește posibilitățile financiare ale reclamantului. A susținut că, în afară de salariul de 3 505 de lei, nu are alte surse de venit și practic tot salariul îl achită pârâtei pentru pensia de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 3 000 de lei lunar, fiind în imposibilitate să asigure întreținerea celorlalți doi copii minori din altă căsătorie și a întreținerii personale, respectiv se supra îndatorează, iar starea financiară se înrăutățește mai mult.

Astfel, având în vedere starea financiară precară, lipsa de resurse financiare suficiente pentru a asigura întreținerea personală și a celorlalți doi copii minori, consideră că este necesar de a modifica cuantumul pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. A relatat că, pentru a crea condiții de întreținere echitabile pentru fiecare copil, consideră că, urmează să fie dispusă achitarea în beneficiul pârâtei pensia de întreținere a copilului minor XXXXX în mărime de 1 000 de lei lunar, adică în mod egal ca în cazul celorlalți doi copii din altă căsătorie. Reclamantul a opinat că, suma respectivă este rezonabilă și conformă valorii minimului de existență potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

În drept, reclamantul și-a întemeiat acțiunea în baza Codului familiei, din care rezultă că, dacă unii copii rămân cu un părinte, iar alții cu celălalt, pensia de întreținere plătită în favoarea părintelui mai puțin asigurat se stabilește într-o sumă bănească fixă și că în cazul când starea materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească este în drept la cererea oricărei părți să modifice cuantumul pensiei de întreținere, luând în considerare circumstanțele importante ale cauzei.

Prin hotărârea din 23 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru a fost admisă acțiunea și s-a modificat prin micșorare pensia de întreținere a copilului minor XXXXX stabilită în hotărârea Judecătoriei Chișinău (sediul Centru) nr.2-1484/19 din 30 iulie 2020. S-a încasat de la Oleg Savinov în beneficiul Nataliei Cojocaru pensia de întreținere a copilului minor XXXXX, în mărime de 1 000 de lei, lunar, de la înaintarea acțiunii în judecată la 29 iulie 2021, până la atingerea majoratului de către copil.

Instanța de fond a ajuns la această concluzie în baza probelor din dosar ce confirmă că pe lângă pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 3 000 de lei, lunar, stabilită prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr.2-1484/19, ulterior s-a emis o altă hotărâre judecătorească nr.2-19432/20 din 14 decembrie 2020, prin care s-a dispus încasarea de la reclamant pensia de întreținere pentru alți doi copii minori din altă căsătorie, în mărime de 1 000 de lei, lunar, la fiecare.

Respectiv, instanța a considerat că sunt întemeiate argumentele reclamantului invocate în prezenta cauză civilă, prin care a solicitat micșorarea pensiei de întreținere de la 3 000 de lei, la 1 000 de lei, stabilită prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr.2-1484/19, din motivul este în imposibilitate să asigure întreținerea celorlalți doi copii minori din altă căsătorie stabilită prin hotărârea 2 judecătorească nr.2-19432/20 din 14 decembrie 2020, inclusiv a întreținerii personale, având în vedere că salariul acestuia variază între 1348,46 - 5692,13 lei. La data de 28 martie 2022 Natalia Cojocaru a declarat apel nemotivat, iar la data de 26 august 2022 a declarat apel motivat împotriva hotărârii din 23 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând casarea hotărârii și emiterea unei hotărâri noi, prin care acțiunea să fie respinsă integral.

Prin decizia din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, a fost admis apelul declarat de Natalia Cojocaru, s-a casat hotărârea din 23 martie 2022 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru și s-a pronunțat o hotărârea nouă, prin care acțiunea s-a respins ca fiind neîntemeiată.

Pentru a decide astfel, Curtea de Apel Chișinău a reținut că argumentele care constituie obiectul acțiunii în fond examinate privind încasarea pensiei de întreținere și anume: a) întreținere în privința a altor doi copii minori a reclamantului precum și b) cuantumul de salarizare a intimatului în cadrul S.R.L ,,Bunescu Plus” au fost examinate și supuse controlului judiciar prin hotărârea din data de 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr.2-1484/19, devenită irevocabilă la data de 17 noiembrie 2021 prin încheierea Curții Supreme de Justiție, prin urmare ținând cont de efectul puterii lucrului judecat, instanța de apel a atestat că aceste argumente au fost respinse având la bază cheltuielile suplimentare necesare în legătură cu starea sănătății copilului minor XXXXX.

Instanța de apel a atestat că, Oleg Savinov, fiind partea care a pierdut procesul, urmează să compenseze cheltuielile de judecată sub formă de taxa de stat în legătură cu examinarea cererii de apel, concluzie ce se desprinde și din jurisprudența constantă a Curții Europene a Drepturilor Omului. La data de 02 martie 2023, Oleg Savinov a declarat recurs împotriva deciziei din 24 noiembrie 2022 a Curții de Apel Chișinău, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței cu menținerea hotărârii primei instanțe.

În motivarea recursului s-a invocat că instanța de apel nu s-a expus asupra probelor din dosar ce confirmă că pe lângă pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 3 000 de lei, lunar, stabilită prin hotărârea din 30 iulie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru nr.2-1484/19, ulterior s-a emis o altă hotărâre judecătorească nr.2-19432/20 din 14 decembrie 2020, prin care s-a dispus încasarea de la reclamant pensia de întreținere pentru alți doi copii minori din altă căsătorie, în mărime de 1 000 de lei, lunar, la fiecare. A notat că fiind obligat să achite pensia de întreținere a copilului minor în mărime de 3 000 de lei, lunar, este în imposibilitatea să asigure întreținerea celorlalți 2 copii minori din altă căsătorie, inclusiv a întreținerii personale.

Totodată a indicat că instanța de apel a creat condiții inechitabile de întreținere a copiilor XXXXX și XXXXX în raport cu copilul minor XXXXX, având în vedere că toate veniturile recurentului sunt îndreptate spre întreținerea doar a unui copil, neavând posibilitatea reală să își îndeplinească obligațiile față de ceilalți 2 copii. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă 3 legea nu prevede altfel. Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 24 noiembrie 2022. Materialele cauzei atestă că decizia motivată a instanței de apel a fost expediată în adresa recurentului Oleg Savinov la data de 03 ianuarie 2023 (f.d.

124), însă, lipsesc date cu privire la recepționarea acesteia. Astfel, recursul, declarat la 02 martie 2023, este în termen. La 22 martie 2023, copia recursului a fost expediată în adresa intimatei Natalia Cojocaru, cu înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 135). Prin referința depusă la 07 aprilie 2023, Natalia Cojocaru a solicitat declararea recursului ca inadmisibil. Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul este inadmisibil din următoarele motive. În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care instanța judecătorească: a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată; b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată; b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională; c) a interpretat în mod eronat legea; d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care: a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat locul, data și ora ședinței de judecată; c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. 4 Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu. În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4). Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Oleg Savinov, nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt. În acest context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de Oleg Savinov, asemenea aspecte nu se regăsesc. Astfel, din considerentele menționate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a considera recursul declarat de Oleg Savinov, ca inadmisibil. În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție dispune: Recursul declarat de Oleg Savinov se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Tamara Chișca-Doneva Judecători Aliona Miron Mariana Pitic 5