2ra-1521/23 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1521/23

2-22111076-01-2ra-11102023

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (O. Parfeni)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Țurcan, A. Braga)

ÎNCHEIERE

15 mai 2024 mun. Chișinău

Curtea Supremă de Justiție

Completul de judecată, în componența

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

examinând admisibilitatea recursului declarat de Ivan Gherbovțan,

în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Gherbovțan

împotriva Eleonorei Baghirov cu privire la modificarea cuantumului pensiei de

întreținere a copilului minor,

împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău,

c o n s t a t ă:

La 29 iulie 2022 Ivan Gherbovțan a depus cerere de chemare în judecată împotriva

Eleonorei Baghirov cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a

copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul Ivan Gherbovțan a indicat că, împreună cu

Eleonora Baghirov sunt părinții copilului minor xxxx

A menționat că, prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul

Centru s-a dispus încasarea din contul lui Ivan Gherbovțan în beneficiul Eleonorei

Baghirov pensiei pentru întreținerea copilului minor xxxxx în mărime de ¼ din toate

veniturile realizate lunar, dar nu mai puțin ca din cuantumul unui salariu mediu pe

economie, începând cu data adresării cererii de chemare în judecată 13 august 2020

până la atingerea majoratului copilului minor.

A indicat că, potrivit acordului convenit cu pârâta, a achitat pensia de întreținere

la contul bancar al acesteia, pe când recent a aflat că pârâta a depus la executorul

judecătoresc cerere privind încasarea silită a pensiei de întreținere și, în pofida faptului

că dânsul are un salariu lunar în mărime de 5 000 lei, alte venituri nu are, oricum

încasează pensia de întreținere reieșind din formula „în mărime de ¼ din toate

veniturile realizate lunar, dar nu mai puțin ca din cuantumul unui salariu mediu pe

economie”.

Mai indică reclamantul că, activează în cadrul SRL „Cipauto” și primește un

salariu lunar în mărime de 5 000 lei, care este unicul venit lunar, alte surse de venit nu

are.

1

Consideră că, prin încasarea din salariul lunar de 5 000 lei a sumei de 2 475 lei

(echivalentul a 25 % din salariul mediu lunar pe economie, care în anul 2022 conform

Hotărârii Guvernului nr. 458 din 29.12.2021, constituia 9900 lei), ceea ce reprezintă

49,5% din venitul său lunar, rămâne practic fără sursă de existență.

Indică reclamantul că, în legătură cu faptul că starea materială s-a schimbat, este

nevoit să solicite modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea

din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin dispunerea încasării

din contul său în beneficiul Eleonorei Baghirov pensiei alimentare pentru întreținerea

copilului minor în mărime de ¼ din salariu și/sau din alte venituri, încasată lunar, din

data depuneri prezentei cereri de chemare în judecată până la atingerea majoratului

copilului minor.

Prin hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ivan Gherbovțan în beneficiul

Eleonorei Baghirov cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei, cu titlu de asistență

juridică.

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 17 februarie 2023, în

termenul legal, Ivan Gherbovțan a contestat-o cu apel.

Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul

declarat de Ivan Gherbovțan și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2023 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

În susținerea soluției primei instanțe, instanța de apel a indicat că

reclamantul/apelant Ivan Gherbovțan nu a prezentat probe care ar confirma că starea

materială sau familială a acestuia s-ar fi schimbat considerabil. Dimpotrivă, actele

cauzei denotă cert că situația materială și familială a intimatului nu a suferit schimbări

esențiale, ce ar determina necesitatea modificării cuantumului pensiei de întreținere

stabilit prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la caz

nefiind întrunite condițiile de aplicabilitate a art. 110 Codul familiei.

Instanța de apel a menționat că realizarea unui drept privind modificarea

cuantumului pensiei de întreținere a copiilor nu este unul gratuit, fără a fi supus unor

rigori procedurale în ceea ce privește sarcina probațiunii, în sensul art.118 alin.(1) CPC,

nerealizată de către apelant, or acesta nu a prezentat instanței probe pertinente și

admisibile, ce ar fi reflectat condițiile stabilite de legislator la realizarea drepturilor

pretinse.

La emiterea deciziei de respingere a acțiunii s-a ținut cont de prevederile art. 58

alin. (1) și art. 74 alin. (1) Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și

obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sânt născuți în căsătorie

sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.

Întreținerea materială a copiilor minori este o obligație fundamentală, consfințită

în art. 48 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, care expres stabilește că părinții

au îndatorirea de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. Or, creșterea,

educația și instruirea copiilor este posibilă numai în condițiile exercitării

corespunzătoare a obligațiilor părintești de întreținere materială a acestora.

Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a notat că intimata Eleonora

Baghirov a suportat cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către avocatul

Dumitru Barbăscumpă, în cadrul prezentului proces de judecată, în sumă de 5000 lei,

potrivit bonurilor de plată seria GL nr. 330018 din 05.10.2022 și GL nr. 330020 din

20.10.2022 (f.d. 17- 18).

2

Astfel, în temeiul art. 94 și 96 CPC, instanța de apel a considerat că cheltuielile

de judecată pentru acordarea asistenței juridice în cadrul prezentului proces au fost

reale, necesare și rezonabile pentru efectuarea actelor procesuale efectuate și întemeiat

cuantificate de către prima instanță la suma de 5000 lei.

La 10 octombrie 2023 Ivan Gherbovțan a declarat recurs împotriva deciziei din

21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și

a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Recurentul consideră că instanța de apel a ignorat totalmente probele prezentate,

inclusiv certificatele cu privire la locul de muncă și salariul, a admis aplicarea eronată

a normelor de drept material și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume,

art.75 alin.(l) al Codului familiei în coroborare cu art.110 al Codului familiei, prin ce,

în cazul din speță, s-a aplicat diferit legislația față de celelalte cazuri analogice, ceea ce

a dus la examinarea unei cauze contrar și practicii judiciare formate, încălcându-se unul

din principiile fundamentale ale preeminenței dreptului - principiul securității

raporturilor juridice.

A menționat recurentul că, instanțele de judecată, prin respingerea cererii de

modificare a cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, de altfel, prin

obligarea sa la plata unei pensii de întreținere într-o mărime care este peste limita

posibilităților sale și a mijloacelor financiare pe care le câștigă, pe care eu nu este în

stare să o achit, a emis o hotărâre neexecutabilă, ceea ce, prin prisma art.6 al Convenției

Europene pentru Drepturile Omului, constituie o violare a dreptului la un proces

echitabil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative

(modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost

operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01

septembrie 2023.

În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023

recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a

prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii

recursului.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la

momentul depunerii recursului, recursul se declară în termen de 2 luni de la data

comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 21 iunie

2023 și notificată prin intermediul poștei electronice reprezentantului recurentului la

data de 18 septembrie 2023 (f.d. 84). Prin urmare, recursul depus la 10 octombrie

2023 este în termen.

Verificând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de

Justiție consideră că recursul declarat de Ivan Gherbovțan, este inadmisibil, pentru

motivele ce succed.

Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității recursului constă în verificarea

existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă,

în vigoare la momentul depunerii recursului..

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4).

Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă

3

încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor

de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se

consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau

aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate

la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care

acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care

instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a

fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și

libertăților fundamentale ale omului.

Din analiza recursului declarat de Ivan Gherbovțan, recurentul a invocat temei de

admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut

trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin.2, lit. a) și c) – aplicarea unei legi

care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele

aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective,

ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din

oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură

civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, și anume, dacă cauza a fost

judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea

cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a

soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în

dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu

încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit.

În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform

Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și

procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului,

recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației

prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri.

În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții

de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel,

primind o apreciere corespunzătoare.

În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la

soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în

care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către

Ivan Gherbovțan, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu

denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a

normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

apreciază recursul declarat de către Ivan Gherbovțan, ca fiind inadmisibil.

Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul

de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din

Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție

4

d i s p u n e :

Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ivan Gherbovțan împotriva

deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte, judecător Stela Procopciuc

Judecători Ion Malanciuc

Diana Stănilă

5