2ra-1521/23 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copilului minor

Dosarul nr. 2ra-1521/23 2-22111076-01-2ra-11102023 Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (O. Parfeni) Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (A. Panov, I. Țurcan, A. Braga) ÎNCHEIERE 15 mai 2024 mun. Chișinău Curtea Supremă de Justiție Completul de judecată, în componența Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă examinând admisibilitatea recursului declarat de Ivan Gherbovțan, în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Ivan Gherbovțan împotriva Eleonorei Baghirov cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, c o n s t a t ă: La 29 iulie 2022 Ivan Gherbovțan a depus cerere de chemare în judecată împotriva Eleonorei Baghirov cu privire la modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor.

În motivarea acțiunii reclamantul Ivan Gherbovțan a indicat că, împreună cu Eleonora Baghirov sunt părinții copilului minor xxxx A menționat că, prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a dispus încasarea din contul lui Ivan Gherbovțan în beneficiul Eleonorei Baghirov pensiei pentru întreținerea copilului minor xxxxx în mărime de ¼ din toate veniturile realizate lunar, dar nu mai puțin ca din cuantumul unui salariu mediu pe economie, începând cu data adresării cererii de chemare în judecată 13 august 2020 până la atingerea majoratului copilului minor.

A indicat că, potrivit acordului convenit cu pârâta, a achitat pensia de întreținere la contul bancar al acesteia, pe când recent a aflat că pârâta a depus la executorul judecătoresc cerere privind încasarea silită a pensiei de întreținere și, în pofida faptului că dânsul are un salariu lunar în mărime de 5 000 lei, alte venituri nu are, oricum încasează pensia de întreținere reieșind din formula „în mărime de ¼ din toate veniturile realizate lunar, dar nu mai puțin ca din cuantumul unui salariu mediu pe economie”. Mai indică reclamantul că, activează în cadrul SRL „Cipauto” și primește un salariu lunar în mărime de 5 000 lei, care este unicul venit lunar, alte surse de venit nu are.

1 Consideră că, prin încasarea din salariul lunar de 5 000 lei a sumei de 2 475 lei (echivalentul a 25 % din salariul mediu lunar pe economie, care în anul 2022 conform Hotărârii Guvernului nr. 458 din 29.12.2021, constituia 9900 lei), ceea ce reprezintă 49,5% din venitul său lunar, rămâne practic fără sursă de existență. Indică reclamantul că, în legătură cu faptul că starea materială s-a schimbat, este nevoit să solicite modificarea cuantumului pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, prin dispunerea încasării din contul său în beneficiul Eleonorei Baghirov pensiei alimentare pentru întreținerea copilului minor în mărime de ¼ din salariu și/sau din alte venituri, încasată lunar, din data depuneri prezentei cereri de chemare în judecată până la atingerea majoratului copilului minor.

Prin hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, acțiunea a fost respinsă ca neîntemeiată. S-a încasat de la Ivan Gherbovțan în beneficiul Eleonorei Baghirov cheltuielile de judecată în sumă de 5000 lei, cu titlu de asistență juridică. Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la data de 17 februarie 2023, în termenul legal, Ivan Gherbovțan a contestat-o cu apel. Prin decizia din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău s-a respins recursul declarat de Ivan Gherbovțan și s-a menținut hotărârea din 07 februarie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru. În susținerea soluției primei instanțe, instanța de apel a indicat că reclamantul/apelant Ivan Gherbovțan nu a prezentat probe care ar confirma că starea materială sau familială a acestuia s-ar fi schimbat considerabil.

Dimpotrivă, actele cauzei denotă cert că situația materială și familială a intimatului nu a suferit schimbări esențiale, ce ar determina necesitatea modificării cuantumului pensiei de întreținere stabilit prin hotărârea din 17 martie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, la caz nefiind întrunite condițiile de aplicabilitate a art. 110 Codul familiei. Instanța de apel a menționat că realizarea unui drept privind modificarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor nu este unul gratuit, fără a fi supus unor rigori procedurale în ceea ce privește sarcina probațiunii, în sensul art.118 alin.(1) CPC, nerealizată de către apelant, or acesta nu a prezentat instanței probe pertinente și admisibile, ce ar fi reflectat condițiile stabilite de legislator la realizarea drepturilor pretinse.

La emiterea deciziei de respingere a acțiunii s-a ținut cont de prevederile art. 58 alin. (1) și art. 74 alin. (1) Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sânt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat. Întreținerea materială a copiilor minori este o obligație fundamentală, consfințită în art. 48 alin. (2) din Constituția Republicii Moldova, care expres stabilește că părinții au îndatorirea de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. Or, creșterea, educația și instruirea copiilor este posibilă numai în condițiile exercitării corespunzătoare a obligațiilor părintești de întreținere materială a acestora.

Cu referire la cheltuielile judiciare, instanța de apel a notat că intimata Eleonora Baghirov a suportat cheltuieli pentru asistența juridică acordată de către avocatul Dumitru Barbăscumpă, în cadrul prezentului proces de judecată, în sumă de 5000 lei, potrivit bonurilor de plată seria GL nr. 330018 din 05.10.2022 și GL nr. 330020 din 20.10.2022 (f.d. 17- 18). 2 Astfel, în temeiul art. 94 și 96 CPC, instanța de apel a considerat că cheltuielile de judecată pentru acordarea asistenței juridice în cadrul prezentului proces au fost reale, necesare și rezonabile pentru efectuarea actelor procesuale efectuate și întemeiat cuantificate de către prima instanță la suma de 5000 lei. La 10 octombrie 2023 Ivan Gherbovțan a declarat recurs împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău, solicitând casarea deciziei instanței de apel și a hotărârii primei instanțe și emiterea unei noi hotărâri de admitere a acțiunii.

Recurentul consideră că instanța de apel a ignorat totalmente probele prezentate, inclusiv certificatele cu privire la locul de muncă și salariul, a admis aplicarea eronată a normelor de drept material și nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată, și anume, art.75 alin.(l) al Codului familiei în coroborare cu art.110 al Codului familiei, prin ce, în cazul din speță, s-a aplicat diferit legislația față de celelalte cazuri analogice, ceea ce a dus la examinarea unei cauze contrar și practicii judiciare formate, încălcându-se unul din principiile fundamentale ale preeminenței dreptului - principiul securității raporturilor juridice.

A menționat recurentul că, instanțele de judecată, prin respingerea cererii de modificare a cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor, de altfel, prin obligarea sa la plata unei pensii de întreținere într-o mărime care este peste limita posibilităților sale și a mijloacelor financiare pe care le câștigă, pe care eu nu este în stare să o achit, a emis o hotărâre neexecutabilă, ceea ce, prin prisma art.6 al Convenției Europene pentru Drepturile Omului, constituie o violare a dreptului la un proces echitabil.

Prin Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 pentru modificarea unor acte normative (modificarea cadrului normativ conex reformei Curții Supreme de Justiție) au fost operate modificări în Codul de procedură civilă, care au intrat în vigoare la 01 septembrie 2023. În conformitate cu prevederile art. XI alin. (3) din Legea nr. 246 din 31 iulie 2023 recursurile depuse la Curtea Supremă de Justiție până la data intrării în vigoare a prezentei legi vor fi examinate în baza temeiurilor în vigoare la data depunerii recursului. În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale.

Din materialele dosarului rezultă că decizia recurată a fost pronunțată la 21 iunie 2023 și notificată prin intermediul poștei electronice reprezentantului recurentului la data de 18 septembrie 2023 (f.d. 84). Prin urmare, recursul depus la 10 octombrie 2023 este în termen. Verificând temeiurile recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Ivan Gherbovțan, este inadmisibil, pentru motivele ce succed. Urmează a fi reiterat că procedura admisibilității recursului constă în verificarea existenței unuia dintre temeiurile prevăzute la art.433 din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului..

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4). Conform art. 432 alin. (1) din Codul de procedură civilă, părțile și alți participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă 3 încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procesual.

Aliniatele (2) și (3) ale aceluiași articol prevăd exhaustiv cazurile în care se consideră că normele de drept material sau de drept procedural au fost încălcare sau aplicate eronat, iar alin. (4) stabilește că săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului. Din analiza recursului declarat de Ivan Gherbovțan, recurentul a invocat temei de admisibilitate prevederile art. 432 alin.(2), lit. a) și c) din Codul de procedură civilă.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, reținând că recurenta a făcut trimitere la temeiul de drept prevăzut de art.432, alin.2, lit. a) și c) – aplicarea unei legi care nu trebuia să fie aplicată și interpretarea eronată a legii, nu a stabilit că normele aplicate suscită îndoieli la aplicare sau instanța de apel, aplicând normele respective, ar fi extins norma juridică dincolo de ipotezele la care se aplică sau invers.

Totodată, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție, verificând din oficiu, existența circumstanțelor expuse în art.432 alin.(3) din Codul de procedură civilă, în vigoare la momentul depunerii recursului, și anume, dacă cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la judecarea ei; în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a procesului; instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost implicate în proces; în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată; hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale, nu le-a stabilit. În acest context, Completul de judecată reține că recursul exercitat conform Secțiunii a II-a are caracter devolutiv numai asupra problemelor de drept material și procedural, verificându-se doar legalitatea deciziei, dar nu și temeinicia ei în fapt.

Totodată, potrivit jurisprudenței Curții Europene pentru Drepturile Omului, recursul trebuie să fie efectiv, adică să fie capabil să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri. În speță, Completul de judecată menționează că recursul în cauză conține obiecții de fapt și de drept, care deja au fost studiate și verificate de către instanța de apel, primind o apreciere corespunzătoare. În consecință, nu există aparența unei încălcări a dreptului recurenților la soluționarea tuturor argumentelor cu privire la judecarea cauzei în apel, în modul în care este garantat de art. 6 § 1 al Convenției.

Drept urmare, Completul de judecată reține că argumentele invocate de către Ivan Gherbovțan, nu pot constitui temei de admisibilitate a recursului, deoarece nu denotă încălcarea esențială sau aplicarea eronată a normei de drept material sau a normei de drept procesual, și, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate. În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție apreciază recursul declarat de către Ivan Gherbovțan, ca fiind inadmisibil. Conform celor expuse, în temeiul art. 431 alin. (1), (2), art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, în vigoare la data depunerii recursului, art.440 alin. (1), (2) din Codul de procedură civilă, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție 4 d i s p u n e : Se consideră inadmisibil recursul declarat de către Ivan Gherbovțan împotriva deciziei din 21 iunie 2023 a Curții de Apel Chișinău.

Încheierea este irevocabilă. Președinte, judecător Stela Procopciuc Judecători Ion Malanciuc Diana Stănilă 5