2ra-1388/20 — stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- stabilirea domiciliului copiilor minori şi încasarea pensiei de întreţinere
- Temei legal
- limitele judecării apelului
2ra-1388/20 — stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2020)
Dosarul nr. 2ra-1388/2020
prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud: Gh. Stratulat)
instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud: A. Panov, L. Pruteanu, I. Țurcan)
D E C I Z I E
28 octombrie 2020 mun. Chișinău
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ
al Curții Supreme de Justiție,
în componența:
Președintele ședinței, judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Galina Stratulat
examinând cererea de recurs declarată de Adrian Munteanu, reprezentat de
avocatul Anatolie Hotineanu,
în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Proca
împotriva lui Adrian Munteanu cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și cheltuielilor de judecată,
împotriva deciziei din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău,
c o n s t a t ă :
La 29 octombrie 2018, Valentina Proca a depus cerere de chemare în judecată
împotriva lui Adrian Munteanu cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori,
încasarea pensiei de întreținere a copiilor minori și cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii a indicat că s-a aflat în căsătorie cu pârâtul Adrian
Munteanu, în timpul căsătoriei la XXXXX s-a născut fiica XXXXX, iar la
XXXXX fiul XXXXX.
Prin hotărârea din 25 octombrie 2016 a Judecătoriei Nisporeni s-a admis
cererea de chemare în judecată depusă de Adrian Munteanu împotriva Valentinei
Munteanu cu privire la desfacerea căsătoriei.
A menționat că conform informației Biroului Național de Statistică privind
valoarea minimului de existență în mun. Chișinău pentru un copil în vârstă de 1-6
ani constituie suma de 1729,20 de lei și de 7-17 ani constituie suma de 2 234,10 de
lei.
Reclamanta a declarat că fiecare copil este în drept să aibă un tată, care să
îngrijească de el, să-l iubească și să-l ajute material, spiritual cât și moral, un copil
având nevoie de hrană, îmbrăcăminte, medicamente etc, or, întreținerea copilului
minor nu poate fi pusă doar în sarcina mamei.
A solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori XXXXX și XXXXX, cu
mama, Valentina Proca; încasarea de la Adrian Munteanu în beneficiul său a
pensiei de întreținere a copiilor minori XXXXX în sumă de 2 234,1 de lei și
XXXXX în sumă de 1 729,2 de lei lunar, începând cu 29 octombrie 2018, până la
atingerea majoratului de către aceștia; încasarea de la Adrian Munteanu în
beneficiul Valentinei Proca a cheltuielilor de judecată formate din achitarea taxei
de stat în sumă de 100 de lei și costul cheltuielilor de asistență juridică în sumă de
250 de lei.
1
Prin hotărârea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru s-a
admis acțiunea înaintată de Valentina Proca. S-a încasat de la Adrian Munteanu în
beneficiul Valentinei Proca pensia de întreținere a copiilor minori XXXXX în
sumă de 2 234,1 de lei și XXXXX în sumă de 1 729,2 de lei lunar, începând cu 29
octombrie 2018, până la atingerea majoratului de către aceștia. S-a stabilit
domiciliul copiilor minori XXXXX și XXXXX cu mama, Valentina Proca. S-a
încasat de la Adrian Munteanu în beneficiul Valentinei Proca taxa de stat de 100 de
lei și costul cheltuielilor de asistență juridică în sumă de 250 de lei. S-a încasat de
la Adrian Munteanu în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 1 426,78 de lei.
Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, la 13 martie 2020 prin
intermediul oficiului poștal, Adrian Munteanu, reprezentat de avocatul Anatolie
Hotineanu, a depus cererea de apel împotriva hotărârii din 02 martie 2020 a
Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, solicitând admiterea apelului, casarea
hotărârii instanței de fond în partea ce ține de cuantumul pensiei de întreținere a
copiilor minori.
Prin decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău a fost respinsă
cererea de apel declarată de Adrian Munteanu, reprezentat de avocatul Anatolie
Hotineanu și a fost menținută hotărârea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău,
sediul Centru.
La 21 august 2020, prin intermediul oficiului poștal, Adrian Munteanu,
reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, a declarat recurs împotriva deciziei
instanței de apel, solicitând admiterea acestuia, casarea integrală a deciziei recurate
cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În motivarea recursului a invocat dezacordul cu decizia contestată, pe care o
consideră ilegală, adoptată cu încălcarea esențială a normelor de drept procedural
și din acest considerent pasibilă de a fi casată cu restituirea cauzei spre rejudecare
în instanța de apel.
A menționat că instanța de apel a judecat apelul în absența apelantului cât și a
reprezentantului acestuia.
Recurentul a relatat în recurs că nu au recepționat nici o citație și careva
informații pe situl instanței de apel despre data, ora ședinței de examinare a
apelului nu au fost comunicate, fapt care se încadrează în prevederile art. 432 alin.
(3) lit. b) Cod de procedură civilă.
Mai mult, apelantul nu a primit referința intimatei, nu au fost depuse cereri de
examinare în lipsă, prin urmare consideră recurentul că i-a fost încălcat dreptul la
apărare.
În conformitate cu art. 434 alin. (1) Codul de procedură civilă, recursul se
declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei integrale,
dacă legea nu prevede altfel.
În circumstanțele date, recursul declarat de Adrian Munteanu, reprezentat de
avocatul Anatolie Hotineanu, la 21 august 2020, este depus în termenul prevăzut
de lege.
În conformitate cu art. 441 Cod de procedură civilă, în cazul în care recursul
este considerat admisibil, un complet din 5 judecători examinează fondul
recursului.
Prin încheierea din 21 octombrie 2020 a Curții Supreme de Justiție completul
din 3 judecători a considerat recursul admisibil și a decis examinarea acestora în
fond de un complet din 5 judecători.
2
În conformitate cu art. 442 alin. (1) Cod de procedură civilă, judecând
recursul declarat împotriva deciziei date în apel, instanța verifică, în limitele
invocate în recurs și în baza referinței depuse de către intimat, legalitatea hotărârii
atacate, fără a administra noi dovezi.
În conformitate cu art. 444 Cod de procedură civilă, recursul se examinează
fără înștiințarea participanților la proces.
Studiind materialele dosarului, Colegiul civil, comercial și de contencios
administrativ lărgit al Curții Supreme de Justiție consideră necesar de a admite
recursul, de a casa decizia instanței de apel și a restitui pricina spre rejudecare în
instanța de apel din considerentele ce urmează.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) Codul de procedură civilă, instanța,
după ce judecă recursul, este în drept să admită recursul, să caseze integral decizia
instanței de apel și să trimită pricina spre rejudecare în instanța de apel în toate
cazurile în care eroarea judiciară nu poate fi corectată de către instanța de recurs.
În speță, Valentina Proca înaintând prezenta acțiune împotriva lui Adrian
Munteanu a solicitat stabilirea domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de
întreținere pentru copiii minori.
Prima instanță, fiind învestită cu judecarea prezentei cauze, a ajuns la
concluzia temeiniciei acțiunii depusă de către Valentina Proca.
Instanța de apel a ajuns la concluzia netemeiniciei cererii de apel depuse de
către Adrian Munteanu, reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, menținând
hotărârea din 02 martie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție, verificând legalitatea deciziei, a constatat că instanța de apel a
încălcat normele de drept procedural.
În sensul art. 432 alin. (3) lit. b) Codul de procedură civilă, se consideră că
normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat în cazul în care
cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a comunicat
locul, data și ora ședinței de judecată.
În conformitate cu art. 370 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța de apel
efectuează, în termen de până la 2 luni de la data emiterii încheierii de intentare a
procedurii de apel, actele procedurale în vederea pregătirii cauzei pentru dezbateri
în conformitate cu art. 185 și art. 186.
În temeiul art. 102 alin. (1) Cod de procedură civilă, instanța înștiințează prin
citație participanții la proces, martorii, experții, specialiștii și interpreții privitor la
locul, data și ora ședinței de judecată sau la locul, data și ora efectuării unor acte de
procedură.
Art. 105 alin. (1) Cod de procedură civilă, citația și înștiințarea se trimit prin
scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana împuternicită de
judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație sau înștiințare
în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se restituie
instanței.
Din materialele dosarului, și anume din procesul-verbal al ședinței de judecată
al instanței de apel din 30 iunie 2020 rezultă că în cadrul ședinței atât apelantul cât
și reprezentantul acestuia nu s-au prezentat, însă, instanța de apel a constatat că au
fost citați legal și în temeiul art. 379 alin. (2) Cod de procedură civilă a dispus
judecarea apelului în lipsa lor. (f.d. 101-103)
3
Prin prisma normelor enunțate, instanța de recurs constată că, la materialele
dosarului lipsesc careva probe, citații privind înștiințarea lui Adrian Munteanu și a
reprezentatului acestuia, avocatul Anatolie Hotineanu, mai mult lipsesc informații
de pe situl instanței de apel despre data, ora ședinței de examinare a apelului, prin
urmare se atestă o încălcare a normelor de procedură prevăzute la art. 432 alin. (3)
lit. b) din Codul de procedură civilă. Per ansamblu, această împrejurare a condus la
încălcarea dreptului la un proces echitabil a lui Adrian Munteanu garantat la art. 20
alin. (1) din Constituția Republicii Moldova și art. 6 parag. 1 din Convenția
Europeană a Drepturilor Omului.
Astfel, Colegiul menționează că în sensul art. 379 alin. (1) Cod de procedură
civilă, se impune obligația instanței de apel de a judeca apelul doar în cazul citării
legale a apelantului și a reprezentantului acestuia, iar atunci când nu există date cu
privire la respectarea procedurii înștiințării, procesul se amână.
Cu toate acestea, instanța de apel fără a întreprinde toate măsurile necesare în
vederea înștiințării legale a apelantului și/ sau avocatului acestuia, a judecat apelul
declarat în lipsa acestuia cât și a reprezentantul său, ceea ce constituie o încălcare
în mod direct a dreptului ultimului la un proces echitabil, cât și principiul egalității
armelor statuat de art. 6 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului și a
libertăților fundamentale, or unul din principiile ale procesului echitabil este
contradictorialitatea între părțile care sunt parte a procesului. Pentru a răspunde
exigențelor articolului enunțat procedura în fața instanțelor judiciare trebuie să aibă
un caracter contradictoriu, un concept similar celui al egalității armelor. Principiul
contradictorialității presupune, în fond, posibilitatea pentru părțile în proces de a li
se aduce la cunoștință toate dovezile invocate și observațiile formulate și de a face
comentarii în legătură cu ele.
În conexiunea celor relatate, se constată că judecând cererea de apel în lipsa
apelantului Munteanu Adrian, reprezentat de avocatul Anatolie Hotineanu, instanța
de apel nu a asigurat disponibilitatea în drepturi a participantului la proces, ce
constă în posibilitatea, în primul rând, de a dispune liber de dreptul subiectiv
material sau de interesul legitim supus judecății, precum și de drepturile
procedurale, de a alege modalitatea și mijloacele procedurale de apărare, astfel,
prin urmare fiind admisă încălcarea prevederilor art. 27 alin. (1) Cod de procedură
civilă.
Totodată, Colegiul reține că instanțele de judecată dispunând încasarea
pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă, urmau să țină cont de starea
materială și familială a părților și de alte circumstanțe importante, precum au
reținut și informația eliberată de Biroul Național de Statistică cu privire la valoarea
minimului de existență pentru un copil.
Mai mult, la stabilirea cuantumului pensiei de întreținere pentru copilul
minor, instanțele judecătorești urmau a ține cont și de dispozițiile art. 58 alin. (1) și
art. 74 alin.(1) Codul familiei, care expres prevăd că părinții au drepturi și obligații
egale față de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în
afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinții sau separat.
Dispoziții similare se conțin și în art. 18 alin. (1) din Legea privind drepturile
copilului nr. 338 din 15 decembrie 1994, care prevede că ambii părinți, în egală
măsură, sau persoanele subrogatorii legale poartă răspunderea principală pentru
dezvoltarea fizică, intelectuală, spirituală și socială a copilului, ținând cont în
primul rând de interesele acestuia.
4
Articolul 18 alin. (1) al Convenției internaționale din 20 noiembrie 1989 cu
privire la drepturile copilului, în vigoare pentru Republica Moldova din 25
februarie 1993, prevede că statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea
recunoașterii principiului potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună
pentru creșterea și dezvoltarea copilului. Răspunderea pentru creșterea copilului și
asigurarea dezvoltării sale le revine în primul rând părinților sau, după caz,
reprezentanților săi legali. Aceștia trebuie să se conducă înainte de orice după
interesul superior al copilului.
Situație de acest fel este reglementată și în art. 27 alin.(2) din Convenție, care
prevede că părinților și oricăror altor persoane care au în grijă un copil le revine în
primul rând responsabilitatea de a asigura, în limita posibilităților și a mijloacelor
lor financiare, condițiile de viață necesare dezvoltării copilului.
Astfel, reglementările menționate arată că, conform legislației, ambii părinți
au datoria de a compensa cheltuielile pentru întreținerea copilului minor.
Sub acest aspect și reieșind din constatările enunțate, instanța de recurs
conchide că cauza a fost judecată cu încălcarea normelor de drept procedural și cu
interpretarea eronată a normelor de drept material, ceea ce denotă o examinare
superficială și evazivă atât a apelului, cât și a cauzei deduse judecării, fără a fi
verificată, în condițiile legii, legalitatea hotărârii contestate.
Având în vedere faptul că eroarea comisă nu poate fi corectată de instanța de
recurs, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții
Supreme de Justiție consideră necesar de a admite recursul, de a casa decizia
instanței de apel cu restituirea cauzei spre rejudecare în instanța de apel.
În conformitate cu art. 445 alin. (1) lit. c) din Codul de procedură civilă,
Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ lărgit al Curții Supreme de
Justiție
d i s p u n e :
Se admite recursul declarat de Adrian Munteanu, reprezentat de avocatul
Anatolie Hotineanu.
Se casează decizia din 30 iunie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în cauza
civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Valentina Proca împotriva lui
Adrian Munteanu cu privire la stabilirea domiciliului copiilor minori, încasarea
pensiei de întreținere a copiilor minori și cheltuielilor de judecată, cu trimiterea
cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, în alt complet de judecată.
Decizia nu se supune nici unei căi de atac
Președintele ședinței,
judecătorul Svetlana Filincova
judecătorii Iurie Bejenaru
Dumitru Mardari
Nicolae Craiu
Galina Stratulat
5