2r-14/21 — desfacerea casatoriei, incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minor in suma baneasca fixa pina la atingerea majoratului copiilor

2r-14/21 — desfacerea casatoriei, incasarea pensiei de intretinere pentru copiii minor in suma baneasca fixa pina la atingerea majoratului copiilor (Curtea Supremă de Justiție, 2021)

Dosarul nr. 2r-14/21

Prima instanță: Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă (jud.: D. Dubcovețchi)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud.: I. Secrieru, Iu. Cotruță, V. Mihaila)

D E C I Z I E

07 aprilie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componență:

Președintele ședinței, judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

examinând recursul declarat de Bujorean Maria, reprezentată de avocatul

Ludmila Bîrcă,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bujorean Maria

împotriva lui Bujorean Vadim cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei

de întreținere pentru copiii minor în sumă bănească fixă până la atingerea

majoratului copiilor, și la cererea reconvențională depusă de Bujorean Vadim

împotriva Mariei Bujorean cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minori în sumă bănească fixă până la atingerea majoratului

copiilor și stabilirea domiciliului copiilor minori,

împotriva încheierii din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, prin care

a fost restituită cererea de apel depusă de Bujorean Maria împotriva hotărârii din 06

noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, ca fiind depusă în afara

termenului legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen,

c o n s t a t ă:

La 07 iunie 2019 Bujorean Maria a depus cerere de chemare în judecată

împotriva lui Bujorean Vadim, solicitând desfacerea căsătoriei înregistrată la 03

septembrie 2010 la Primăria sat. Ștefănești, r-nul Ștefan Vodă, trecută în registrul

actelor de stare civilă sub nr. XXXXX, încasarea din contul pârâtului în beneficiul

său a pensiei de întreținere pentru copilul minor: XXXXX, născut la XXXXX, în

sumă bănească fixă de 1.000 de lei lunar, iar pentru copiii minori: XXXXX, născut

la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă a câte 750 de

lei, lunar, pentru fiecare copil în parte, începând cu data depunerii acțiunii în

judecată, până la atingerea majoratului copiilor.

La 23 iulie 2019 Bujorean Vadim a depus cerere reconvențională împotriva

Mariei Bujorean, solicitând desfacerea căsătoriei înregistrată la 03 septembrie 2010

la Primăria sat. Ștefănești, r-nul Ștefan Vodă, trecută în registrul actelor de stare

civilă sub nr. XXXXX, încasarea din contul pârâtei în beneficiul său a pensiei de

întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născut la

XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă a câte 950 de lei,

lunar, pentru fiecare copil în parte, începând cu data depunerii acțiunii

1

reconvenționale, până la atingerea majoratului copiilor, precum și stabilirea

domiciliului copiilor minori: XXXXX, născut la XXXXX, XXXXX, născut la

XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu el.

Prin încheierea protocolară din 23 iulie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul

Ștefan Vodă, a fost atrasă în proces în calitate de intervenient accesoriu Direcția

Generală Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă.

Prin hotărârea din 06 noiembrie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan

Vodă, a fost parțial admisă acțiunea inițială depusă de Bujorean Maria. A fost

desfăcută căsătoria înregistrată între Bujorean Maria și Bujorean Vadim la 03

septembrie 2010, la Primăria sat. Ștefănești, r-nul Ștefan Vodă, trecută în registrul

actelor de stare civilă sub nr. XXXXX. S-a încasat din contul Mariei Bujorean și

Bujorean Vadim taxa de stat în mărime a câte 500 % a unei unități convenționale –

câte 100 de lei. În rest, acțiunea inițială depusă de Bujorean Maria a fost respinsă ca

neîntemeiată. S-a admis parțial acțiunea reconvențională depusă de Bujorean

Vadim. S-a stabilit domiciliul copiilor minori: XXXXX, născut la XXXXX,

XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, împreună cu tatăl

Bujorean Vadim. S-a încasat din contul Mariei Bujorean în beneficiul lui Bujorean

Vadim pensia de întreținere pentru copiii minori: XXXXX, născut la XXXXX,

XXXXX, născut la XXXXX și XXXXX, născută la XXXXX, în sumă bănească fixă

a câte 950 de lei, lunar, pentru fiecare copil în parte, începând cu 20 iulie 2019, până

la atingerea majoratului copiilor.

La 03 noiembrie 2020 Bujorean Maria a depus cerere de apel nemotivată și

netimbrată împotriva hotărârii primei instanțe.

Prin încheierea din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost restituită cererea de apel

depusă de Bujorean Maria împotriva hotărârii din 06 noiembrie 2019 a Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan Vodă, din motiv că apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

La 30 noiembrie 2020 Bujorean Maria, reprezentată de avocatul Ludmila

Bîrcă, a declarat recurs împotriva încheierii instanței de apel, solicitând admiterea

acestuia, casarea încheierii din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, cu

remiterea cauzei spre rejudecare la Curtea de Apel Chișinău, la etapa primirii cererii

de apel.

În motivarea recursului Bujorean Maria a invocat că în perioada 18 iunie 2019

– până la 16 octombrie 2020 s-a aflat peste hotarele Republicii Moldova, ca urmare

nu a cunoscut despre examinarea prezentului litigiu, respectiv nu a avut posibilitate

să-și apere drepturile și interesele legitime, și deși la întocmirea cererii de chemare

în judecată a apelat la serviciile unui avocat, totuși nu cunoaște dacă acesta a

reprezentat-o în instanța de judecată, deoarece nu i-a comunicat despre emiterea

hotărârii primei instanțe, cu conținutul căreia a luat cunoștință abia la 03 noiembrie

2020, când a revenit în țară.

A indicat că cererea din 03 noiembrie 2020 nu poate fi considerată drept cerere

de apel, având în vedere că nu corespunde exigenților legale prevăzute la art. 365

din Codul de procedură, și că de fapt cererea de apel nemotivată a fost depusă la 09

noiembrie 2020 în cancelaria Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, prin care a

solicitat repunerea apelului în termen.

2

De asemenea, a susținut recurenta că instanța de apel trebuia să examineze

anume cererea din 09 noiembrie 2020 și nu cea din 03 noiembrie 2020, prin ce i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6§1 din CțEDO.

În conformitate cu art. 425 din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a recursului împotriva încheierii este de 15 zile de la comunicarea

încheierii.

Materialele cauzei atestă că copia încheierii din 12 noiembrie 2020 a Curții de

Apel Chișinău a fost expediată Mariei Bujorean la 13 noiembrie 2020, prin

intermediul oficiului poștal, la adresa de domiciliu al acesteia indicată în cerere de

apel: XXXXX (f.d. 53), însă nu se atestă date când a fost recepționată de către

ultima.

Totodată, în cererea de recurs Bujorean Maria a menționat că încheierea din 12

noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău a recepționat-o la 23 noiembrie 2020 (f.d.

73).

Astfel, recursul declarat la 30 noiembrie 2020, este în termen.

La 10 decembrie 2020 în adresa lui Bujorean Vadim și Direcției Generale

Asistență Socială și Protecția Familiei Ștefan Vodă a fost expediată copia recursului

declarat de Maria Bujorean, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii referințelor

(f.d.), însă intimații nu și-au valorificat dreptul procedural respectiv.

În conformitate cu art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, recursul

împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3

judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului

și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Studiind materialele cauzei în raport cu argumentele invocate în recurs,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că recursul urmează a fi respins, cu menținerea încheierii instanței de apel,

din următoarele motive.

În conformitate cu art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, instanța de

recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept să respingă

recursul și să mențină încheierea.

Conform art. 110 din Codul de procedură civilă, termen de procedură este

intervalul, stabilit de lege sau de judecată (judecător), în interiorul căruia instanța

(judecătorul), participanții la proces și alte persoane legate de activitatea instanței

trebuie să îndeplinească anumite acte de procedură ori să încheie un ansamblu de

acte.

Potrivit art. 111 alin. (1) din Codul de procedură civilă, actele de procedură se

efectuează în termenul prevăzut de lege.

În conformitate cu art. 113 din Codul de procedură civilă, dreptul de a efectua

actul de procedură încetează odată cu expirarea termenului prevăzut de lege ori

stabilit de instanța de judecată. Nerespectarea termenului atrage după sine decăderea

din dreptul de a efectua actul de procedură, dacă legea nu prevede altfel.

Conform art. 362 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă, termenul de

declarare a apelului este de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului hotărârii,

dacă legea nu prevede altfel. Repunerea în termen de apel se face de către instanța

de apel în cazurile și în ordinea prevăzute de art. 116.

Se reține că termenul de apel este un termen imperativ (obligatoriu), legal

(prevăzut de lege) și absolut (categoric).

3

Potrivit art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, instanța de apel

restituie, printr-o încheiere, cererea dacă apelul a fost depus în afara termenului

legal, iar apelantul nu solicită repunerea în termen sau instanța de apel a refuzat să

efectueze repunerea în termen.

Din materialele cauzei rezultă că la 06 noiembrie 2019 a fost pronunțat

dispozitivul hotărârii Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă.

Se reține că la ședința primei instanțe din 06 noiembrie 2019, au participat atât

reprezentantul reclamantei Bujorean Maria, avocatul Negurița Andrei, împuternicit

de către ultima să-i reprezinte drepturile și interesele legitime în cadrul procesului

dat de judecată în baza mandatului seria MA nr, 1099163 din 07 iunie 2019, cât și

reprezentantul pârâtului Bujorean Vadim, avocatul Sergiu Durguz, fapt ce rezultă

din procesul-verbal al ședinței respective de judecată (f.d. 1, 39).

După cum reiese din procesul-verbal sus-menționat, prima instanță a explicat

participanților prezenți în ședință, în special reprezentantului reclamantei Bujorean

Maria, avocatul Negurița Andrei, modul și termenul de atac al hotărârii primei

instanțe (f.d. 40).

Totodată, reprezentantului reclamantei Andrei Negurița i-a fost înmânată,

contra semnătură, copia dispozitivului hotărârii din 06 noiembrie 2019, fapt ce se

confirmă prin procesul-verbal din data respectivă și recipisa de primire (f.d. 40, 42).

La 03 noiembrie 2020 Bujorean Maria a depus cerere de apel nemotivată

împotriva hotărârii primei instanțe, invocând că își întemeiază cererea de a contesta

hotărârea judecătorească a primei instanțe din motive că nu s-a aflat în țară și nu i s-

a comunicat despre emiterea hotărârii respective (f.d. 45).

La 05 noiembrie 2020 Judecătoria Căușeni, sediul Ștefan Vodă a expediat

prezenta cauză civilă la Curtea de Apel Chișinău pentru examinarea cererii de apel

depusă de Bujorean Maria (f.d. 46).

Prin încheierea din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în temeiul

art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de procedură civilă, a fost restituit apelul declarat

de Bujorean Maria din motiv că acesta a fost depus în afara termenului legal, iar

apelanta nu a solicitat repunerea în termen.

Analizând circumstanțele enunțate în raport cu normele de drept citate supra și

materialele cauzei, Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră justă soluția instanței de apel de restituire a cererii de

apel depusă de Bujorean Maria în temeiul art. 369 alin. (1) lit. b) din Codul de

procedură civilă, deoarece cererea de apel a fost depusă peste termenul de 30 de zile

de la data pronunțării dispozitivului hotărârii prevăzut la art. 362 alin. (1) din Codul

de procedură civilă, iar apelanta Bujorean Maria nu a solicitat repunerea în termen a

cererii de apel în conformitate cu art. 116 din Codul de procedură civilă.

Or, după cum rezultă din actele cauzei dispozitivul hotărârii a Judecătoriei

Căușeni, sediul Ștefan Vodă a fost pronunțat la 06 noiembrie 2019, pe când cererea

de apel (nemotivată) inițială a fost depusă de către Bujorean Maria abia la 03

noiembrie 2020, peste un de zile.

În conformitate cu art. 116 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă,

persoanele care, din motive întemeiate, au omis termenul de îndeplinire a unui act

de procedură pot fi repuse în termen de către instanță. La cererea de repunere în

termen se anexează probele ce dovedesc imposibilitatea îndeplinirii actului.

4

Totodată, trebuie efectuat actul de procedură care nu a fost îndeplinit în termen (să

fie depusă cererea, să fie prezentate documentele respective etc.).

Din normele legale citate supra rezultă că termenul de declarare a apelului

poate fi restabilit dacă persoanele îndreptățite solicită acest lucru și prezintă probe

veridice ce confirmă imposibilitatea de a fi putut depune recursul în termen.

La caz, se reține că Bujorean Maria în cererea de apel din 03 noiembrie 2020

nu a solicitat repunerea în termenul de declarare a apelului, cu indicarea motivelor și

anexarea probelor concludente și pertinente ce justifică omiterea acestuia.

Totodată, în conformitate cu art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă,

cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la

proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei

împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin

intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în

cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului

integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea

textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Conform art. 105 alin. (1) și (5) din Codul de procedură civilă, citația și

înștiințarea se trimit prin scrisoare recomandată cu aviz de primire sau prin persoana

împuternicită de judecată. Data înmânării citației sau înștiințării se înscrie pe citație

sau înștiințare în partea care se înmânează destinatarului, precum și pe cotor, care se

restituie instanței. Citația sau înștiințarea adresată persoanei fizice se înmânează

personal contra semnătură pe cotor. Citația sau înștiințarea adresată unei organizații

se înmânează persoanei cu funcție de răspundere respective contra semnătură pe

cotor sau, în cazul absenței acesteia, se înmânează în același mod unui alt angajat,

considerându-se recepționată de organizație. Dacă părțile și alți participanți la

proces sunt reprezentați de avocați, citațiile și înștiințările se expediază la sediul

avocaților, recepționarea înlăturând orice viciu de citare a participanților.

Potrivit art. 75 alin. (1) și (4) din Codul de procedură civilă, în proces civil,

persoanele fizice își pot apăra interesele personal, prin avocat sau avocat stagiar.

Actele procedurale efectuate de reprezentant în limitele împuternicirilor sale sunt

obligatorii pentru persoana reprezentată în măsura în care ele ar fi fost efectuate de

ea însăși. Culpa reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În conformitate cu art. 80 alin. (7) din Codul de procedură civilă,

împuternicirile date avocatului sau avocatului stagiar se atestă printr-un mandat,

eliberat de reprezentat și certificat de avocat.

Nu pot fi reținute argumentele Mariei Bujorean invocate în cerere de recurs

precum că în perioada 18 iunie 2019 – până la 16 octombrie 2020 s-a aflat peste

hotarele Republicii Moldova, ca urmare nu a cunoscut despre examinarea

prezentului litigiu, respectiv nu a avut posibilitate să-și apere drepturile și interesele

legitime, și deși la întocmirea cererii de chemare în judecată a apelat la serviciile

unui avocat, totuși nu cunoaște dacă acesta a reprezentat-o în instanța de judecată,

deoarece nu i-a comunicat despre emiterea hotărârii primei instanțe, cu conținutul

căreia a luat cunoștință abia la 03 noiembrie 2020, când a revenit în țară.

Or, după cum reiese din actele cauzei la 07 iunie 2019 Bujorean Maria prin

intermediul avocatului Negurița Andrei, împuternicit în baza mandatului seria MA

nr. 1099163 din 07 iunie 2019, să-i reprezinte drepturile și interesele legitime în

procesul dat de judecată, a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui

5

Bujorean Vadim cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere

pentru copiii minor în sumă bănească fixă până la atingerea majoratului copiilor.

Prin încheierea din 10 iunie 2019 a Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, a

fost acceptată cererea de chemare în judecată depusă de Bujorean Maria în

procedură contencioasă, cauza fiind numită spre examinare pentru data de 23 iulie

2019 (f.d. 13).

Citația pentru ședința de judecată, la care a fost anexată încheierea sus-

enunțată, a fost recepționată de către avocatul reclamantei Bujorean Maria, Andrei

Negurița la 10 iunie 2019, fapt ce rezultă din avizul poștal de recepție a

corespondenței (f.d. 14).

Colegiul reține că avocatul Mariei Bujorean, Andrei Negurița, a participat la

toate ședințele de judecată a primei instanțe și anume, din 23 iulie 2019, 09

septembrie 2019, 30 octombrie 2019 și inclusiv și din 06 noiembrie 2019, care a

susținut poziția reclamantei Maria Bujorean în procesul dat de judecată și a solicitat

admiterea acțiunii acesteia în sensul formulat în cererea de chemare în judecată (f.d.

21-23, 29-31, 36-37, 39-40).

Mai mult ca atât, la ședința de judecată din 06 noiembrie 2019 prima instanță a

explicat participanților prezenți la proces, în special avocatului reclamantei,

Negurița Andrei, modul și termenul de atac a hotărârii judecătorești (f.d. 40).

Prin urmare, Bujorean Maria și avocatul acesteia împuternicit, Negurița Andrei,

trebuiau să depună diligența și să întreprindă toate măsurile necesare pentru a-și

proteja drepturile de acces la instanță, fiind obligați să se intereseze la intervale de

timp rezonabile de soarta dosarului în cauză. Iar, odată ce Bujorean Maria a oferit

împuterniciri avocatului Negurița Andrei, în baza mandatului seria MA nr. 1099163

din 07 iunie 2019, să-i reprezinte drepturile și interesele legitime în procesul dat de

judecată, inclusiv de a ataca hotărârea judecătorească, ultimul știind cu certitudine

că recurenta/apelantă nu se află în țară, (fapt confirmat chiar de către acesta în

ședința primei instanțe din 06 noiembrie 2019 (f.d. 40)), urma să întreprindă toate

măsurile necesare de a depune apelul în termen legal prevăzut la art. 362 alin. (1)

din Codul de procedură civilă de 30 de zile de la data pronunțării dispozitivului

hotărârii (recepționat de către avocat la 06 noiembrie 2019), or, culpa

reprezentantului este echivalentă culpei părții.

În acest se rețin prevederile art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, care

stipulează că, părțile sunt obligate să se folosească cu bună-credință de drepturile lor

procedurale.

Nu poate fi reținut nici argumentul invocat de recurentă precum că cererea din

03 noiembrie 2020 nu poate fi considerată drept cerere de apel, având în vedere că

nu corespunde exigenților legale prevăzute la art. 365 din Codul de procedură, și că

de fapt cererea de apel nemotivată a fost depusă la 09 noiembrie 2020 în cancelaria

Judecătoriei Căușeni, sediul Ștefan Vodă, prin care a solicitat repunerea apelului în

termen.

Or, în conformitate cu art. 166 alin. (6) din Codul de procedură civilă, cererea

de chemare în judecată sau cererea de exercitare a unei căi de atac este valabil făcută

chiar dacă poartă o denumire incorectă.

Mai mult ca atât, din conținutul cererii din 03 noiembrie 2020 cert rezultă că

Bujorean Maria contestă hotărârea primei instanțe, fapt ce denotă că respectiva

6

cerere reprezintă un apel camuflat, indiferent cum o denumește recurenta/apelantă

(f.d. 45).

Se reține că cererea de apel, la care face referire Maria Bujorean în recurs

precum că ar fi cea adevărată, a fost depusă de către ultima la Judecătoria Căușeni,

sediul Ștefan Vodă la 09 noiembrie 2020, pe când prezentul dosarul încă la data de

05 noiembrie 2020 a fost expediată în adresa Curții de Apel Chișinău pentru

examinarea cererii de apel din 03 noiembrie 2020 depusă de Bujorean Maria, care a

parvenit și înregistrat în cancelaria Curții de Apel Chișinău la data de 17 noiembrie

2020, după ce Curtea de Apel a emis încheierea din 12 noiembrie 2020 de restituire

a apelului din 03 noiembrie 2020 depusă de recurenta/apelantă (f.d. 46, 55-56).

La fel, este irelevant argumentul Mariei Bujorean precum că instanța de apel

trebuia să examineze anume cererea din data de 09 noiembrie 2020, prin care a

solicitat repunerea în termen al apelului, și nu cea din 03 noiembrie 2020, prin ce i-a

fost încălcat dreptul la un proces echitabil prevăzut de art. 6§1 din CțEDO, or,

instanța de apel s-a expus asupra cererii de apel din 03 noiembrie 2020, depusă

inițial de Maria Bujorean, (prin care ultima nu a solicitat repunerea apelului în

termen), deoarece era unica cerere de apel prezentă la materialele dosarului la

momentul emiterii încheierii din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Colegiul reține că respectarea termenelor legale constituie o obligație pozitivă a

părților și are menirea să asigure buna funcționare a justiției, iar repunerea în termen

poate fi admisă doar în cazurile expres prevăzute de lege și doar în situația în care

partea când înaintează o cerință de repunere în termen, o justifică prin probe

pertinente și admisibile în temeiul art. 116, 118, 121, 122 și art. 362 din Codul de

procedură civilă, prin care s-ar dovedi că omiterea termenului a fost cauzată din

motive întemeiate.

Or, admiterea spre examinare a unui apel tardiv poate duce la încălcarea

principiului securității raporturilor juridice garantat de art. 6§1 din Convenția

Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale.

Ținând cont de cele relatate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție consideră drept întemeiată și legală

încheierea din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

Instanța de recurs accentuează că o asemenea soluție este compatibilă cu

standardele înserate în textul art. 6§1 din Convenția Europeană pentru Apărarea

Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale, încuviințarea exercitării unei căi

ordinare de atac în urma rămânerii definitive a actului jurisdicțional valabil adoptat

în lipsa unor circumstanțe fundamentale și obligatorii, ar însemna de fapt încălcarea

principiului securității raporturilor juridice și a drepturilor celorlalte pârți la un

proces echitabil.

În susținerea opiniei enunțate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție invocă și hotărârea Curții Europene a

Drepturilor Omului în speța Melnic c. Moldovei din 14 noiembrie 2006, definitivă

din 14 februarie 2007, precum și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului în

cauza Ponomaryov c. Ucrainei, hotărârea din 03 aprilie 2008, definitivă din 29

septembrie 2008, unde se notează că deși în speță nu era vorba despre desființarea

unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile în urma admiterii unei căi

extraordinare de atac în lumina unor circumstanțe nou descoperite, ci de

redeschiderea unui proces prin repunerea în termenul de introducere a unei căi

7

ordinare de atac, totuși reînnoirea acestui termen pentru motive neconvingătoare,

reprezintă o soluție care ar putea înfrânge principiul securității raporturilor juridice

într-un mod similar cu o cale extraordinară de atac.

Din considerentele menționate, Colegiul civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a respinge recursul

declarat de Maria Bujorean, reprezentată de avocatul Ludmila Bîrcă, și de a menține

încheierea din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău.

În conformitate cu art. 427 lit. a) și art. 428 din Codul de procedură civilă,

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

d e c i d e:

Se respinge recursul declarat de Maria Bujorean, reprezentată de avocatul

Ludmila Bîrcă.

Se menține încheierea din 12 noiembrie 2020 a Curții de Apel Chișinău, în

cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Bujorean Maria împotriva

lui Bujorean Vadim cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de

întreținere pentru copiii minor în sumă bănească fixă până la atingerea majoratului

copiilor, și, la cererea reconvențională depusă de Bujorean Vadim împotriva Mariei

Bujorean cu privire la desfacerea căsătoriei, încasarea pensiei de întreținere pentru

copiii minori în sumă bănească fixă până la atingerea majoratului copiilor și

stabilirea domiciliului copiilor minori.

Decizia este irevocabilă.

Președintele ședinței,

judecătorul Ala Cobăneanu

judecătorii Dumitru Mardari

Mariana Pitic

8