2ra-1494/21 — desfacerea căsătoriei, determinarea domiciliului copiilor minori, încasarea pensiei de întreținere

Dosarul nr. 2ra-1494/21

Prima instanță: Judecătoria Chișinău, sediul Centru (jud. G. Manoli)

Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău (jud. A. Panov, I. Secrieru, V. Cotorobai)

ÎNCHEIERE

01 decembrie 2021 mun. Chișinău

Colegiul civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

în componența:

Președintele completului, judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

examinând chestiunea privind admisibilitatea recursului declarat de Harcenco

Victor,

în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de Harcenco Dorina

împotriva lui Harcenco Victor, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Buiucani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere,

împotriva deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, prin care a fost

respins apelul declarat de Harcenco Victor și a fost menținută hotărârea din

01 octombrie 2021 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

constată:

La data de 28 februarie 2020, Harcenco Dorina a depus cerere de chemare în

judecată împotriva lui Harcenco Victor, intervenient accesoriu Direcția pentru Protecția

Drepturilor Copilului sectorul Buiucani cu privire la desfacerea căsătoriei, stabilirea

domiciliului copiilor minori și încasarea pensiei de întreținere.

În motivarea acțiunii reclamanta a invocat că la 20 septembrie 2002, a încheiat

căsătoria cu pârâtul și împreună au doi copii minori – XXXXX, născut la XXXXX și

XXXXX, născut la XXXXX.

A susținut că viața în comun cu pârâtul a eșuat definitiv și familia nu mai poate

fi păstrată, nu mai duc o gospodărie comună, existând divergențe în privința viziunilor

de viață și în educarea copiilor. Harcenco Victor manifestă un comportament agresiv și

violent față de ea și copiii comuni, iar, drept urmare a fost necesară intervenția și

implicarea organelor de drept în vederea stopării acțiunilor ilegale ale pârâtului asupra

membrilor familiei. În acest sens, la 05 februarie 2020 a fost emisă ordonanță de

protecție, fiind aplicate măsuri de restricție față de Harcenco Victor pe un termen de o

lună.

1

Reclamanta consideră că domiciliul copiilor minori urmează a fi stabilit împreună

cu ea, deoarece ambii minori sunt atașați de mamă, care le oferă suport psihologic

trainic, stabilitate psiho-emoțională și condiții adecvate pentru educația și dezvoltarea

acestora. Relația dintre copii este una trainică și separarea lor este de neconceput pentru

ei, deoarece petrec foarte mult timp împreună, se înțeleg și se distrează împreună.

A solicitat desfacerea căsătoriei încheiate cu pârâtul, stabilirea domiciliului

copiilor minori XXXXX cu mama, încasarea din contul lui Harcenco Victor în

beneficiul reclamantei a pensiei de întreținere pentru copiii minori în mărime de 1/3 din

salariul și/sau alte venituri, începând cu data adresării în judecată și până la atingerea

majoratului copiilor.

Prin hotărârea din 01 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,

acțiunea a fost admisă, fiind desfăcută căsătoria încheiată între Harcenco Victor și

Harcenco (Jitaru) Dorina, înregistrată cu nr. 647 la 20 septembrie 2002, la Oficiul de

stare civilă mun. Chișinău. S-a încasat pentru înregistrarea desfacerii căsătoriei de la

Harcenco Victor în beneficiul statului, taxa de stat în mărime de 200 de lei, iar

reclamanta Harcenco Dorina a fost scutită de la plata taxei de stat pentru înregistrarea

desfacerii căsătoriei. S-a stabilit domiciliul copiilor minori XXXXX împreună cu mama

Harcenco Dorina. S-a încasat de la Harcenco Victor în beneficiul reclamantei Harcenco

Dorina pensia de întreținere pentru copiii minori XXXXX în mărime de 1/3 din salariu

și/sau alte venituri ale lui Harcenco Victor, care urmează a fi plătită lunar din data de

28 februarie 2020, până la atingerea majoratului copiilor. Totodată, s-a încasat de la

Harcenco Victor în beneficiul statului taxa de stat, care urmează a fi calculată în mărime

de 3% din suma totală a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere pentru copii minori

pe un an.

În motivarea soluției sale prima instanță a indicat că în cadrul examinării cauzei

s-a constatat cu certitudine că viața în comun de mai departe a părților este imposibilă,

deoarece acestea locuiesc separat, sunt de acord cu desfacerea căsătoriei și nu doresc

păstrarea familiei.

Totodată, instanța a ajuns la concluzia de a stabili domiciliul copiilor minori

împreună cu mama, luând în considerație interesele superioare ale copiilor, vârsta

acestora, poziția autorității tutelare, precum și faptul că pârâtul Harcenco Victor a

recunoscut acțiunea în ședința de judecată.

La 20 octombrie 2020 Victor Harcenco a declarat apel împotriva hotărârii primei

instanțe, solicitând admiterea apelului, casarea hotărârii în partea încasării cheltuielilor

de judecată, cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care cheltuielile de

judecată să fie suportate de către Harcenco Dorina.

Prin decizia din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a fost respins apelul

declarat de Harcenco Victor și a fost menținută hotărârea din 01 octombrie 2021 a

Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.

Pentru a decide astfel, instanța de apel a reținut ca fiind corectă și legală soluția

primei instanțe privind încasarea cheltuielilor de judecată cu titlu de taxă de stat din

contul lui Harcenco Victor, or, în conformitate cu art. 94 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, instanța judecătorească obligă partea care a pierdut procesul să

2

plătească, la cerere, părții care a avut câștig de cauză cheltuielile de judecată.

Instanța de apel a considerat ca fiind irelevantă referirea apelantului la

prevederile art. 97 alin. (3) din Codul de procedură civilă, deoarece acestea se aplică în

cazul renunțării la acțiune și încheierii tranzacției, fapt ce nu este întrunit în speță,

nefiind temei de a dispune încasarea de la Harcenco Dorina a taxei de stat în mărime

de 3 % din suma totală a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere pentru copiii minori

pe un an.

La data de 19 august 2021, Harcenco Victor a declarat recurs împotriva deciziei

instanței de apel, solicitând admiterea recursului, casarea integrală a deciziei instanței

de apel și parțială a hotărârii primei instanțe în partea încasării cheltuielilor de judecată,

cu pronunțarea în această parte a unei noi hotărâri, prin care să fie încasate de la intimata

Harcenco Dorina în beneficiul recurentului cheltuielile de judecată suportate de acesta

cu titlu de taxă de stat pentru desfacerea căsătoriei în mărime de 200 de lei și taxă de

stat în mărime de 1420 de lei ce constituie 3 % din suma totală a obligațiilor de plată a

pensiei de întreținere pentru copii minori pe un an.

În motivarea recursului, s-a invocat că instanța de apel trebuia să aplice

prevederile art. 97 alin. (3) din Codul de procedură civilă, care prevăd expres că, dacă

reclamantul a intentat acțiunea fără a înainta în prealabil pretenții pârâtului, iar pârâtul

a recunoscut în judecată imediat pretențiile, cheltuielile de judecată se suportă de către

reclamant.

Astfel, recurentul consideră că în speță sunt întrunite condițiile prevăzute de lege

pentru suportarea cheltuielilor de judecată de către intimată, or, acțiunea a fost depusă

de către Harcenco Dorina fără a-i înainta în prealabil pretenții, iar dânsul a recunoscut

acțiunea în cadrul primei ședințe de judecată din 01 octombrie 2020. Prin urmare,

instanțele de judecată urmau să dispună suportarea cheltuielilor de judecată din contul

intimatei.

Harcenco Victor a declarat că la 12 mai 2021, ca urmare a emiterii dispozitivului

deciziei din 29 aprilie 2021 a Curții de Apel Chișinău, a achitat taxa de stat pentru

desfacerea căsătoriei în mărime de 200 de lei și taxa de stat în mărime de 1420 de lei ce

constituie 3% din suma totală a obligațiilor de plată a pensiei de întreținere pentru copiii

minori pe un an, conform ordinelor de încasare a numerarului din 12 mai 2021.

În conformitate cu art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă, recursul se

declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau deciziei integrale, dacă

legea nu prevede altfel.

Curtea de Apel Chișinău a pronunțat decizia contestată la data de 29 aprilie 2021.

Materialele cauzei atestă că la 22 iunie 2021, decizia motivată a instanței de apel

a fost expediată la adresa electronică a recurentului (f.d. 241, volumul I), în cererea de

recurs ultimul confirmând că a luat cunoștință de decizie la 22 iunie 2021.

Astfel, recursul declarat la 19 august 2021, este în termen.

La 08 septembrie 2021, copia recursului a fost expediată în adresa Dorinei

Harcenco și a Direcției pentru Protecția Drepturilor Copilului sectorul Buiucani, cu

înștiințarea despre depunerea referinței (f.d. 25, 27-28 volumul II).

3

Prin referința depusă la 07 octombrie 2021, Jitaru (Harcenco) Dorina a solicitat

respingerea recursului declarat de Harcenco Victor și menținerea deciziei instanței de

apel, pe care o consideră legală și întemeiată.

Examinând temeiurile recursului în raport cu materialele cauzei civile, Completul

Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție

consideră că, recursul este inadmisibil din următoarele motive.

În conformitate cu art. 432 din Codul de procedură civilă, părțile și alți

participanți la proces sunt în drept să declare recurs în cazul în care se invocă încălcarea

esențială sau aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept

procedural.

Se consideră că normele de drept material au fost încălcate sau aplicate eronat în

cazul în care instanța judecătorească:

a) nu a aplicat legea care trebuia să fie aplicată;

b) a aplicat o lege care nu trebuia să fie aplicată;

b1) a aplicat o lege care a fost declarată neconstituțională;

c) a interpretat în mod eronat legea;

d) a aplicat în mod eronat analogia legii sau analogia dreptului.

Se consideră că normele de drept procedural au fost încălcate sau aplicate eronat

în cazul în care:

a) cauza a fost judecată de un judecător care nu avea dreptul să participe la

judecarea ei;

b) cauza a fost judecată în absența unui participant la proces căruia nu i s-a

comunicat locul, data și ora ședinței de judecată;

c) în judecarea cauzei au fost încălcate regulile privind limba de desfășurare a

procesului;

d) instanța a soluționat problema drepturilor unor persoane care nu au fost

implicate în proces;

e) în dosar lipsește procesul-verbal al ședinței de judecată;

f) hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.

Săvârșirea altor încălcări decât cele indicate la alin. (3) constituie temei de

declarare a recursului doar în cazul și în măsura în care acestea au dus sau ar fi putut

duce la soluționarea greșită a cauzei sau în cazul în care instanța de recurs consideră că

aprecierea probelor de către instanța judecătorească a fost arbitrară, sau în cazul în care

erorile comise au dus la încălcarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Temeiurile prevăzute la alin. (3) se iau în considerare de către instanță din oficiu.

În conformitate cu art. 433 lit. a) din Codul de procedură civilă, cererea de recurs

se consideră inadmisibilă în cazul în care recursul nu se încadrează în temeiurile

prevăzute la art. 432 alin.(2), (3) și (4).

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție consideră că recursul declarat de Harcenco Victor nu se încadrează

în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

4

Prin urmare, argumentele invocate în recurs nu denotă încălcarea esențială sau

aplicarea eronată a normelor de drept material sau a normelor de drept procedural de

către instanța de apel, respectiv, nu constituie temei de casare a deciziei recurate.

Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții

Supreme de Justiție reține că recursul exercitat asupra deciziilor instanțelor de apel are

caracter nedevolutiv și controlul judiciar se circumscrie doar asupra problemelor de

drept material și procedural, verificându-se în exclusivitate doar legalitatea deciziei, dar

nu și temeinicia ei în fapt.

În acest context, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios

administrativ al Curții Supreme de Justiție menționează și faptul că, procedura

admisibilității constă în verificarea faptului dacă motivele invocate în recurs se

încadrează în cele prevăzute în art. 432 alin. (2), (3) și (4) din Codul de procedură civilă.

Totodată, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al

Curții Supreme de Justiție relevă că, conform jurisprudenței CEDO, recursurile trebuie

să fie efective, adică să fie capabile să ofere îndreptarea situației prezentate în cerere, la

fel recursul trebuie să posede puterea de a îndrepta în mod direct starea de lucruri (cauza

Rebai și alții contra Franței, 25 februarie 1995), pe când în recursul declarat de

Harcenco Victor asemenea aspecte nu se regăsesc.

Astfel, din considerentele menționate, Completul Colegiului civil, comercial și

de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a

considera recursul declarat de Harcenco Victor, ca inadmisibil.

În conformitate cu art. 431 alin. (2), 433 lit. a) și 440 alin. (1) din Codul de

procedură civilă, Completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ

al Curții Supreme de Justiție

dispune:

Recursul declarat de Harcenco Victor se consideră inadmisibil.

Încheierea este irevocabilă.

Președintele completului,

judecătorul Dumitru Mardari

judecătorii Galina Stratulat

Mariana Pitic

5