2ra-844/24 — modificarea pensieie de intretinere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea pensieie de intretinere a copiilor minori
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-844/24 — modificarea pensieie de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depusă de Olesea
Rudiniciuc,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de
Olesea Rudinciuc împotriva lui Iurie Rudinciuc, cu privire la modificarea
pensiei de întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți,
(Dosarul nr. 2ra-844/24
NR PIGD 2-23140411-01-2ra-10072024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură
civilă. Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei
de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Bălți, sediul Sîngerei, jud. H. Craveț
Instanța de apel: Curtea de Apel Bălți, jud. A. Garbuz, I. Grosu, A. Ciobanu
02 iulie 2025
Textul corespunde originalului
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Olesea
Rudiniciuc,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 02 octombrie 2023, Olesea Rudinciuc a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Iurie Rudinciuc, cu privire la modificarea cuantumului
de încasare a pensiei de întreținere a copiilor minori ******de la 1022,70 de lei
lunar la 2 500 de lei lunar și pentru ****** de la 735 lei lunar la 2 500 lei
lunar, încasată de la Rudinciuc Iurie în beneficiul Olesei Rudinciuc, precum și
încasarea cheltuielilor de judecată
În motivarea acțiunii reclamanta a indicat faptul că, prin decizia din 15
octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, s-a dispus încasarea de la Iurie
Rudinciuc, a pensiei de întreținere a copiilor minori ******, în sumă de 1022,7
de lei și ******, în sumă de 735 de lei lunar.
Aceste sume au fost stabilite de către instanța de judecată, deoarece copii
erau mici și cuantumul de existență era și mai mic.
Ulterior, la 31 octombrie 2023, reclamanta și-a concretizat pretențiile,
solicitînd modificarea cuantumului pensiei alimentare, cuantum stabilit prin
decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, în sensul majorării
acestuia, cu dispunerea încasării pensiei alimentare pentru întreținerea copiilor
minori ******Rudinciuc și ******, prin încasarea pensiei alimentare de la
pârât în sumă bănească fixă de 1/3 din salariu și toate veniturile pârâtului, dar
nu mai puțin decât minimul de existență, pentru întreținerea copiilor minori,
prevăzut de Biroul Național de Statistică.
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul
Sîngerei, s-a admis parțial cererea de chemare în judecată. S-a încasat de la
Iurie Rudinciuc în beneficiul Olesei Rudinciuc pensie pentru întreținerea
copiilor minori - ******și ******în mărime de 1/3 din salariu și/sau alte
venituri, lunar, începând cu 02 octombrie 2023, data depunerii cererii de
chemare în judecată și până la atingerea majoratului de către copii. S-a încasat
de la Iurie Rudinciuc taxa de stat pentru pensia de întreținere în contul statului
în sumă de 150 de lei de la plata căreia reclamanta a fost scutită la depunerea
cererii de chemare în judecată prin efectul legii. S-a încasat de la Iurie
Rudinciuc în beneficiul Olesei Rudinciuc suma de 2 000 de lei cu titlu de
cheltuieli de judecată.
1
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 05 decembrie 2023, Olesea Rudinciuc a depus cerere de apel
nemotivată, iar, la 23 ianuarie 2024, a depus cerere de apel motivată împotriva
hotărârii din 16 noiembrie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei, solicitând
admiterea apelului, casarea hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi
hotărâri prin care să fie admisă cererea de chemare în judecată inițială și să fie
încasată pensie pentru întreținerea copiilor minori a cîte 2 500 de lei lunar
pentru fiecare copil.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți, s-a admis apelul
declarat de Olesea Rudinciuc. S-a casat hotărîrea din 16 noiembrie 2023 a
Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei și s-a pronunțat o nouă hotărâre după cum
urmează: S-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Olesea
Rudinciuc. S-a modificat pensia de întreținere a copiilor minori stabilită prin
decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți și s-a majorat pensia de
întreținere a copilului minor ******, de la 1022,70 lei la suma de 1800 de lei
lunar și pensia de întreținere a copilului minor ******, de la 753 de lei la suma
de 1000 de lei lunar, pînă la majoratul copiilor minori. S-a încasat de la Iurie
Rudinciuc în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 368,75 de lei. S-a
încasat de la Iurie Rudinciuc în beneficiul Olesei Rudinciuc cheltuielile de
judecată în sumă de 2000 de lei.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, conform
certificatului de naștere seria ******, eliberat de Serviciul Stare Civilă
Sîngerei pe numele lui ******, născut la ******și certificatului de naștere
seria ******, eliberat de Primăria com. ****** pe numele lui Rudinciuc
******, născută la ******, părinții acestora sunt Olesea Rudinciuc și Iurie
Rudinciuc.
Intimatul/pârâtul Iurie Rudinciuc a fost obligat, prin decizia din 15
octombrie 2019 a Curții de Apel Bălți, la plata pensiei de întreținere în mărime
de 753 de lei lunar pentru copilul minor ******, în mărime de 1022,70 de lei
lunar pentru copilul minor ******, și în mărime de 1022,7 lei lunar pentru
copilul minor ******, până la majoratul copiilor. Totodată, la moment copilul
******este majoră, având vârsta de 20 ani.
În conformitate cu art. 110 din Codul familiei, în cazul în care starea
materială sau familială a uneia dintre părți s-a schimbat, instanța
judecătorească, luînd în considerare și alte circumstanțe importante ale părților,
este în drept, la cererea oricăreia dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de
întreținere sau să-l scutească pe debitorul întreținerii de plata acesteia.
Conform prevederilor art. 74 din familiei, (1) Părinții sînt obligați să-și
întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin
2
material. (2) Modul de plată a pensiei de întreținere se determină în baza unui
contract încheiat între părinți sau între părinți și copilul major inapt de muncă.
(3) Dacă lipsește un atare contract și părinții nu participă la întreținerea
copiilor, pensia de întreținere se încasează pe cale judecătorească, la cererea
unuia dintre părinți, a tutorelui copilului sau a autorității tutelare teritoriale. În
conformitate cu art. 75 alin. (1), (2) Codul familiei, (1) Pensia de întreținere
pentru copilul minor se încasează din salariul și/sau din alte venituri ale
părinților în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru 2 copii și 1/2 –
pentru 3 și mai mulți copii. (2) Cuantumul cotelor stabilite la alin.(1) poate fi
micșorat sau majorat de instanța judecătorească, ținîndu-se cont de starea
materială și familială a părinților, de alte circumstanțe importante.
Articolul 76 din Codul familiei stipulează că, (1) În cazurile cînd
părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu și/sau alte
venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte venituri, total
sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri, precum și în alte
cazuri cînd, din anumite motive, încasarea pensiei de întreținere, sub forma
unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă, dificilă sau lezează
substanțial interesele uneia dintre părți, instanța judecătorească poate să
stabilească cuantumul pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă plătită
lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub forma unei cote din
salariu și/sau alte venituri conform art.75. (2) Cuantumul sumei bănești fixe
încasate în conformitate cu alin.(1) se determină de instanța judecătorească,
ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de alte circumstanțe
importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior de asigurare
materială a copilului.
Instanța de apel a constatat că Iurie Rudinciuc, potrivit contractului
individual de muncă nr. 1369 din 08 august 2023, este angajat în cîmpul
muncii în calitate de agent de pază în cadrul SRL „Imensitate”, avînd un salariu
lunar în cuantum de 5 600 de lei.
Așadar, instanța de apel a notat că, la modificarea cuantumului pensiei
de întreținere, va ține cont de faptul că pârâtul în prezent este angajat în
câmpul muncii, de vârsta copiilor și de necesitățile acestora, de statistica
Biroului de Evidență a Populației privind întreținerea lunară a copiilor la sate
de vârsta respectivă, de interesele majore ale copiilor minori, dar și de faptul că
părinții au obligații egale față de copii, inclusiv și de întreținere al acestora.
Drept urmare, 1/3 din salariul pârâtului este egală cu suma de 1 866,60
de lei pentru ambii copii minori, însă, potrivit datelor publicate de către Biroul
Național de Statistică pentru semestrul II al anului 2023 minimul de existență
în sate, pentru copiii în vârsta de 1 - 6 ani a constituit 2 185 de lei, iar pentru
copiii în vârsta de 7 - 17 ani a constituit 2 947,9 de lei.
De aici rezultă că cuantumul pensiei de întreținere a copiilor minori
încasat, prin hotărîrea instanței de fond, este mai mic decît datele prezentate de
către Biroul Național de Statistică al Republicii Moldova.
3
De asemenea, instanța de apel a notat că, din referința depusă de către
Iurie Rudinciuc, s-a constatat că acesta și-a întemeiat o altă familie înregistrând
căsătorie cu Ludmila Rudinciuc la 20 iulie 2022, care conform certificatului de
încadrare în ****** deține grad de ******, cauza dizabilității ******. Din
relația de căsătorie s-a născut la ******fiul ******.
Instanța de apel a menționat că datele Biroului Național de Statistică
privind minimul de existență a copilului minor, nu constituie o normă legală
imperativă de la care nu se permite derogare, ci urmează a fi apreciată cu titlu
de circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/nivel minim de la care
instanța de judecată pornește în stabilirea cuantumului pensiei de întreținere,
ori, prin prisma prevederilor art.18 din Legea privind drepturile copilului,
pct.18 din Convenția internațională cu privire la drepturile copilului părinții au
obligația de a asigura întreținerea copiilor minori, întreținere materializată nu
numai prin asigurarea minimului de existență a copilului minor ci a unui nivel
de trai suficient dezvoltării fizice și psihice a copilului minor.
Urmare a acestui fapt, și ghidându-se de principiul supremației
interesului copiilor minori, instanța de apel a considerat că tata copiilor
urmează să achite pensia de întreținere în limita de 50% din cuantumul
aportului adus de mama pentru întreținerea copiilor cum și reieșind din
valoarea permanent stabil în creștere a nivelului minim de întreținere, existentă
pentru un copil.
Instanța de apel a considerat necesar modificarea pensiei de întreținere a
copiilor minori stabilită, prin decizia din 15 octombrie 2019 a Curții de Apel
Bălți, și s-a majorat pensia de întreținere a copilului minor ******, de la
1022,70 de lei la suma de 1800 de lei lunar și pensia de întreținere a copilului
minor ******, de la 753 lei la suma de 1000 de lei lunar, pînă la majoratul
copiilor minori.
Astfel, în actualul caz, instanța apel a notat că, urmează să pună pe
balanță drepturile și interesele copilului, în folosul căruia se cere modificarea,
prin majorare a cuantumului pensiei de întreținere și situația părintelui de la
care se pretinde această pensie. În acest sens, instanța de apel a stabilit că,
intimatul mai are la întreținere un copil minor din a doua căsătorie, iar soția sa
este încadrată în grad de dizabilitate.
Având în vedere că instanța de apel a pronunțat o hotărâre nouă, iar
reclamanta în actuala cauză, prin Lege, este scutită de la achitarea taxei de stat,
atât la adresarea în instanță cu cererea de chemare în judecată, cât și la
depunerea cererii de apel pentru cerința privind încasarea pensiei de întreținere,
aceste cheltuieli de judecată, în temeiul art. 98 din Codul de procedură civilă,
urmând a fi încasate la Bugetul de stat de la pârât în cazul în care acesta a
pierdut procesul, cuantumul taxei urmând a fi calculat și încasat la Buget
pentru cererea de chemare în judecată, potrivit modului expus la art. 87 alin.
(1) lit. c) Cod de procedură civilă.
Astfel, instanța de apel a încasat de la Iurie Rudinciuc în beneficiul
statului taxa de stat în sumă de 368,75 de lei.
4
Instanța de apel a stabilit că reclamanta/apelanta, pe parcursul examinării
cauzei în instanța de fond, a fost reprezentată de către avocatul Eugeniu
Hadîrcă, pentru asistența juridică a acestuia Olesea Rudinciuc a achitat suma de
2 000 de lei, fapt ce reiese din bonul de plată seria DAA nr. 02521428 din 28
septembrie 2023.
Drept urmare, ținînd cont de prevederile art. 96 alin. (1), (11 ) din Codul
de procedură civilă și reieșind din faptul că cererea de chemare în judecată a
reclamantei a fost admisă parțial, instanța de apel a dispus încasarea din contul
lui Iurie Rudinciuc în folosul Olesei Rudinciuc cheltuielile de judecată în sumă
de 2000 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 05 iulie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Olesea Rudinciuc a
depus cerere de recurs împotriva deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel
Bălți, solicitând admiterea recursului, casarea deciziei instanței de apel și a
hotărârii instanței de fond și emiterea unei noi hotărâri prin care să fie încasată
pensia de întreținere pentru copii minori a câte 2500 de lei lunar pentru fiecare
copil. Ulterior, la 05 septembrie 2024, prin intermediul oficiului poștal, Olesea
Rudinciuc a depus supliment la cererea de recurs, la care a anexat înscrisuri.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului, recurenta a indicat că decizia instanței de apel
este incorectă, deoarece s-a dispus încasarea unei sume de bani mult mai mică
decît cheltuielile pe care le suportă pentru creșterea copiilor. Or, coșul de
existență pentru o persoană în republica Molodva este de 4000 de lei pe lună,
fapt care nici pe departe nu corespunde sumelor de bani dispuse pentru
întreținerea copiilor săi. A susținut că veniturile pârâtului sunt în realitate mult
mai mari decât cele prezentate.
La 16 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia cererii de recurs depusă de Olesea Rudinciuc, creând astfel
participanților la proces condiții egale de a cunoaște modul de derulare a
procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea respectării principiilor
contradictorialității și disponibilității în drepturi, posibilitatea de depunere a
referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de însoțire, extrasul din poșta
electronică, anexate la materialele dosarului.
Până la examinarea admisibilității recursului, intimatul nu au făcut uz de
dreptul său procedural de a depune referință.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
5
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
6
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Bălți a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 04 aprilie 2024. La 30 mai 2024,
decizia motivată din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți a fost expediată
Olesei Rudinciuc, prin intermediul oficiului poștal, fiind recepționată de ultima
la 05 iunie 2024 (f.d 79).
Astfel, cererea de recurs depusă de Olesei Rudinciuc, la 11 iulie 2024,
se consideră depus în termenul stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțată de instanța de
apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor de
drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Olesei Rudinciuc, nu conține argumente concrete față de
decizia instanței de apel, ci s-a limitat la o simplă exprimare a dezacordului cu
soluția pronunțată. Recursul nu îndeplinește condițiile legale de admisibilitate,
întrucât nu conține motive de drept și nici temeiuri care să justifice reformarea
deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
7
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
Cu referire la înscrisurile prezentate la recursul suplimentar, Completul
de judecată notează că, în recurs se verifică legalitatea deciziei instanței de
apel, însă fără a administra probe noi, circumstanță expres prevăzută de
dispozițiilor art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă.
8
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Olesea Rudinciuc, ca
fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Olesei Rudinciuc, împotriva
deciziei din 04 aprilie 2024 a Curții de Apel Bălți.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
9