2ra-1072/24 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori
- Instanță
- Curtea Supremă de Justiție
- Obiect
- modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori
- Temei legal
- temeiurile recursului
2ra-1072/24 — modificarea cuantumului pensiei de intretinere a copiilor minori (Curtea Supremă de Justiție, 2025)
Î N C H E I E R E
cu privire la inadmisibilitatea cererii de recurs depuse de Ana Gladuneac,
reprezentată de avocatul Daniel Șontea,
în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Ana
Gladuneac împotriva lui Vadim Gladuneac cu privire la modificarea
cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori,
împotriva deciziei din 09 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău,
(Dosarul nr. 2ra -1072/24
NR. PIGD 2-2-22188974-01-2ra-01102024)
Recursul este vădit neîntemeiat. Art. 433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.
Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de casare a ei.
Instanța de fond: Judecătoria Chișinău, sediul Centru, jud. D. Sușchevici
Instanța de apel: Curtea de Apel Chișinău, jud. A, Pahopol, R. Pulbere, D. Dulghieru
18 iunie 2025
Examinând în lipsa părților cererea de recurs depusă de Ana Gladuneac,
reprezentată de avocatul Daniel Șontea,
Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:
Stela Procopciuc, Președinte,
Gheorghe Stratulat,
Oxana Parfeni, judecători,
constată următoarele:
ÎN FAPT
La 23 decembrie 2022, Ana Gladuneac a depus cerere de chemare în
judecată împotriva lui Vadim Gladuneac, cu privire la modificarea cuantumului
pensiei de întreținere a copiilor minori și încasarea cheltuielilor pentru asistența
juridică.
În motivarea cererii de chemare în judecată, reclamanta a invocat că, la
******, s-a căsătorit cu pârâtul Vadim Gladuneac. Din căsătoria lor s-au
născut copiii Gabriel Gladuneac și Alexandrina Gladuneac.
Prin hotărârea din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul
Centru, căsătoria dintre reclamantă și Vadim Gladuneac a fost desfăcută, iar
domiciliul copiilor minori Gabriel Gladuneac și Alexandrina Gladuneac a fost
determinat împreună cu mama. Totodată, s-a dispus încasarea de la Vadim
Gladuneac în beneficiul Anei Gladuneac a pensiei de întreținere pentru copiii
minori ******și ******, în mărime a câte 1500 de lei/lunar pentru fiecare, iar
în total 3000 de lei lunar, începînd din 02 iunie 2020 și pînă la atingerea
majoratului de către copii.
De la data când hotărârea a devenite defenitivă pînă în prezent, pârâtul
participă la întreținerea, creșterea și educarea copiilor săi, doar prin achitarea
pensiei de întreținere în cuantumul stabilit de instanța de judecată în mărime
totală de 3000 de lei.
Deși pensia pentru întreținerea copiilor minori este destinată pentru a
satisface, în primul rând, nevoile alimentare ale copilului, obligația legală de
întreținere a copilului, este mult mai complexă decât o simplă îndatorire
alimentară, pentru că are menirea de a procura celui îndreptățit, resursele
necesare împlinirii și a altor trebuințe, precum cele privind asigurarea unei
instruiri corespunzătoare, a unei locuințe, a tratamentelor medicale.
Potrivit informației oferite de Biroul Național de Statistică cu privire la
valoarea minimului de existență pentru un copil, în perioada emiterii hotărârii
din 08 octombrie 2020 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, valoarea
minimului de existență pentru un copil constituia 2123,10 de lei, iar la ziua de
azi, aceasta constituie 2624,30 de lei.
Reclamanta a menționat că suma de 2624,30 de lei constituie minimul de
existență pentru un copil. Părinții având obligația asigurării unui trai decent
pentru copil, pastrându-se pe cât este posibil nivelul anterior de asigurare
materială a copilului minor.
Din cauza majorării prețurilor, s-au ridicat și cheltuielile de consum
pentru cetățeni (în 2022 constituia 3397,70 de lei, iar în prezent minimul de
1
consum constituie 4209,9 de lei). Potrivit datelor statistice, serviciile prestate
populației au înregistrat o majorare a tarifelor medii lunare cu circa 25% mai
scump în anul 2022 decât în anul 2021, astfel au crescut și prețurile la
produsele alimentare, cît și nealimentare necesare pentru creșterea, întreținerea
și educația copiilor.
Reclamanta a indicat că, în prezent, suportă cheltuieli pentru procurarea
alimentelor în sumă medie de 3200 de lei/lunar; la fel pentru procurarea
rechizitelor școlare, cât și preșcolare suportă cheltuieli de minim 500 de lei
lunar. Pentru educația și instruirea copiilor, suportă cheltuieli în mărime de
aproximativ 3300 de lei / lunar pe ambii copii.
De asemenea, a menționat că mai suportă cheltuieli pentru tratamentele
medicale a copiilor, pentru serbările de zi de naștere a copiilor, cît și pentru alte
cheltuieli legate de educația copiilor, care depășesc cu mult suma de 6000 de
lei pentru ambii copii. Iar, în situația în care prețurile la produsele alimentare și
articolele de îmbrăcăminte sunt în creștere, cu fiecare lună, consideră că
achitarea unei pensii de întreținere în sumă de 3000 de lei pentru ambii copii,
după cum a fost stabilit prin hotărârea 08 octombrie 2020 al Judecătoriei
Chișinău, sediul Centru, nicidecum nu acoperă jumătate din cuantumul necesar
pentru creșterea și îngrijirea copiilor.
Reclamanta a precizat că pârâtul Vadim Gladuneac este fondator și
director al două companii active în domeniul construcției SRL ,, ******” și
SRL ,, ******”, deținând 100% cotă- parte. În comparație cu pârâtul, este
nevoită să muncească și în zilele de odihnă pentru a asigura copiilor un trai
decent, și a acoperi toate cheltuielile legate de creșterea, educarea și îngrijirea
copiilor, păstrându-le pe cât posibil nivelul de trai anterior, circumstanță ce o
pune într-o situație materială mai defavorabilă față de pârât, fapt ce ar
contravine legii.
Pornind în primul rând de la interesul primordial al copiilor, asigurându-
le acestora un nivel suficient de asigurare materială, în raport cu starea
materială și familială a părților și alte circumstanțe invocate supra, consideră că
pârâtul trebuie să contribuie cu o pensie pentru întreținerea copiilor în cuantum
a câte 3500 de lei, lunar, în total cu 7000 de lei, lunar, pentru ambii copii, pînă
la atingerea majoratului de către copii.
Reclamanta a susținut că pârâtul urmează să-i compenseze cheltuielile de
judecată compuse din cheltuielile de asistență juridică, suportate în prezenta
cauză.
În drept, și-a întemeiat cererea de chemare în judecată în temeiul
dispozițiilor art. 58, art. 74, art. 76, art. 110 din Codul familiei și art. 94, art.
96, art.166-167 din Codul de procedură civilă.
Reclamanta a solicitat încasarea de la pârât în beneficiul său a pensiei
pentru întreținerea copiilor minori Gabriel Gladuneac și Alexandrina
Gladuneac, în mărime a cîte 3500 de lei lunar, pentru fiecare copil, în total
7000 de lei, lunar, pînă la împlinirea vârstei de 18 ani, cât și încasarea a
cheltuielilor de asistență juridică suportate în prezenta cauză.
2
POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE
Prin hotărârea din 21 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
s-a admis parțial cererea de chemare în judecată depusă de Ana Gladuneac. S-a
modificat cuantumul pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea din 08
octombrie 2020 a Judecătoriei mun. Chișinău, s. Centru, în mărime fixă de
1500 de lei și s-a încasat din contul lui Vadim Gladuneac în beneficiul Anei
Gladuneac, pensie pentru întreținerea copiilor minori în mărime de 3000 de lei
lunar, pentru fiecare copil, începând cu data adresării cererii în judecată, de la
23 decembrie 2022 și pînă la atingerea majoratului copiilor minori. S-a încasat
din contul lui Vadim Gladuneac în beneficiul Anei Gladuneac cheltuielile
pentru asistența juridică în sumă de 5000 de lei. S-a încasat din contul lui
Vadim Gladuneac în beneficiul statului taxa de stat în sumă de 395,64 de lei.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL
La 22 iunie 2023, în termenul prevăzut de lege, Vadim Gladuneac,
reprezentat de avocatul Serghei Sandu, a depus cerere de apel nemotivată
împotriva hotărârii din 21 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, iar
la 29 septembrie 2023, Vadim Gladuneac și avocata Mariana Arabadji au
depus apel motivat, solicitând casarea hotărârii primei instanțe, cu emiterea
unei noi hotărâri prin care cererea de chemare în judecată să fie respinsă.
POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL
Prin decizia din 09 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, s-a admis
cererea de apel declarată de Vadim Gladuneac și avocata Mariana Arabadji. S-
a modificat hotărârea din 21 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru,
în partea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori prin micșorarea
acestuia de la 3000 de lei până la 2500 de lei și în partea cheltuielilor de
asistență juridică prin micșorarea acestuia de la 5000 de lei până la 4000 de lei.
În rest, hotărârea din 21 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru, s-a
menținut.
În consolidarea soluției adoptate, instanța de apel a reținut că, în temeiul
art.51 alin. (1) și (3) din Codul familiei, se consideră copil persoana care nu a
atins vârsta de 18 ani (majoratul). Fiecare copil are dreptul să locuiască în
familie, să-și cunoască părinții, să beneficieze de grija lor, să coabiteze cu ei,
cu excepția cazurilor când aceasta contravine intereselor copilului. Copilul are
dreptul la educație din partea părinților, la dezvoltarea capacităților
intelectuale, la libertatea gândirii și conștiinței, la apărarea demnității și
onoarei.
Dispozițiile art.76 alin. (1) și (2) din Codul familiei stipulează că, în
cazurile când părintele care datorează întreținere copilului său are un salariu
și/sau alte venituri neregulate sau fluctuabile ori primește salariu și/sau alte
venituri, total sau parțial, în natură, ori nu are un salariu și/sau alte venituri,
precum și în alte cazuri când, din anumite motive, încasarea pensiei de
3
întreținere, sub forma unei cote din salariu și/sau alte venituri, este imposibilă,
dificilă sau lezează substanțial interesele uneia dintre părți, instanța
judecătorească poate să stabilească cuantumul pensiei de întreținere întro sumă
bănească fixă plătită lunar sau, concomitent, într-o sumă bănească fixă și sub
forma unei cote din salariu și/sau alte venituri conform art.75. Cuantumul
sumei bănești fixe încasate în conformitate cu alin. (1) se determină de instanța
judecătorească, ținându-se cont de starea materială și familială a părților, de
alte circumstanțe importante și păstrându-se, dacă este posibil, nivelul anterior
de asigurare materială a copilului.
Instanța de apel a reținut că speței sunt relevante dispozițiile art.110 din
Codul familiei, potrivit căruia în cazul în care starea materială sau familială a
uneia dintre părți s-a schimbat, instanța judecătorească, luând în considerare și
alte circumstanțe importante ale părților, este în drept, la cererea oricăreia
dintre ele, să modifice cuantumul pensiei de întreținere sau să-l scutească pe
debitorul întreținerii de plata acesteia
Analizând conținutul normelor legale enunțate, cât și suportul probatoriu
anexat la dosar, precum și nevoile crescute impuse de necesitatea asigurării
pentru minori a celor mai bune condiții pentru o dezvoltare armonioasă și
pentru o bună educație, instanța de apel a considerat că instanța de fond corect
a admis pretenția reclamantei/intimate cu privire la modificarea cuantumul
pensiei de întreținere stabilită prin hotărârea din 08 octombrie 2020 a
Judecătoriei sediul Centru mun. Chișinău, însă suma de 3000 lei pentru fiecare
copil este disproporționat de mare.
Instanța de apel a reținut că, potrivit datelor statistice oficiale ale
Biroului Național de Statistică al R. Moldova nr 08-1-21/72 din 19 iulie 2023,
valoarea minimă de existență calculată în medie pe lună pentru un copil în
vârstă de 1-6 ani constituie suma de 2471,40 de lei, iar pentru vârsta de 7-17
ani constituie suma de 3188,60 de lei.
Deși obligația întreținerii copiilor minori le revine ambilor părinți,
instanța de apel a considerat că suma de 3188,60 de lei, care potrivit
informației eliberate de Biroul Național de Statistică reprezintă valoarea medie
a minimului necesar de existență a unui copil cu vârsta cuprinsă între 7 și 17
ani, pentru anul 2023, împărțită la ambii părinți, este insuficientă pentru
asigurarea necesităților unui copil minor.
Ținând cont că minimul de existență nu prevede toate cheltuielile
necesare pentru dezvoltarea unui copil: procurarea cărților, frecventarea
anumitor secții sportive sau de creație, activități necesare creșterii și evoluării
psiho emoționale echilibrate a copilului, de care acesta nu poate fi lipsit, or,
acest fapt ar contravine interesului său superior, instanța de apel a considerat
întemeiată pretenția apelantului și a dispus micșorarea sumei încasate cu titlu
de pensie pentru întreținerea copiilor de la de la 3000 de lei până la 2500 de lei
pentru fiecare copil.
Instanța de apel a menționat că minimul de trai decent și condiții
adecvate pentru educația și dezvoltarea copiilor minori poate fi asigurat prin
acordarea pensiei alimentare în cuantum fix de 2500 de lei lunar pentru fiecare,
or, pe de altă parte, neacordarea sprijinului material corespunzător ar leza
4
substanțial drepturile copiilor minori, fapt inadmisibil în condițiile prevalării
interesului suprem al copilului statuat în Convenția cu privire la drepturile
copilului din 20 noiembrie 1989.
Totodată, instanța de apel a reținut dispozițiile art.2 al Legii nr.152 din
05 iulie 2012 cu privire la minimul de existență, potrivit căreia minimul de
existență este un indicator ce reprezintă mărimea valorică a volumului minim
de consum al bunurilor materiale și a serviciilor pentru satisfacerea
necesităților principale, menținerea sănătății și pentru susținerea viabilității
omului, iar, conform art.3 al aceleiași Legi, mărimea minimului de existență
include: mărimea valorică a coșului alimentar; cheltuielile pentru procurarea
mărfurilor industriale și pentru achitarea serviciilor prestate populației și
mărimea primelor și a contribuțiilor obligatorii.
Astfel, instanța de apel a notat că obligația de întreținere a copilului nu
poate fi supusă unor limitări, or, răspunderea pentru creșterea copilului și
asigurarea dezvoltării sale le revine părinților, care trebuie să se conducă în
primul rând de interesul superior al copilului.
Luând în considerație că copii minori locuiesc cu mama, iar întreținerea
lor, nu include doar cheltuieli pentru alimentație, dar și pentru îmbrăcăminte,
educație, divertisment, dezvoltare fizică și psihologică, și nu în ultimul rând
pentru sănătate, instanța de apel a considerat că suma de 2500 de lei pentru
fiecare copil minor este o sumă rezonabilă și nu vine în contradicție cu
prevederile Convenției cu privire la drepturile copilului.
EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS
La 01 octombrie 2024, prin intermediul poștei electronice, Ana
Gladuneac, reprezentată de avocatul Daniel Șontea, a depus cerere de recurs
împotriva deciziei din 09 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău, solicitând
admiterea apelului, casarea deciziei instanței de apel, cu menținerea hotărârii
din 21 iunie 2023 a Judecătoriei Chișinău, sediul Centru.
SOLICITAREA RECURENTULUI
În motivarea recursului a invocat că decizia instanței de apel este
arbitrară și se bazează în mod determinant pe aprecierea vădit nerezonabilă a
probelor.
Recurenta a menționat că instanța de apel, la modificarea și stabilirea
unui nou cuantum a pensiei pentru întreținerea copiilor minori, nu a luat în
considerare probele administrate pe dosar și anume că cheltuielile pentru
procurarea produselor alimentare, cât și nealimentare, precum și celelalte
cheltuieli necesare pentru întreținerea, creșterea, îngrijirea, dezvoltarea și
educația unui copil de la un la an sunt în creștere continuă din cauza majorării
prețurilor.
Minimul de existență stabilit de Biroul Național de Statistică, de care s-a
condus instanța de apel la adoptarea soluției sale, reprezintă de fapt valoarea
5
medie a minimului necesar de existența unui copil și acesta nu include toate
cheltuielile necesare pentru dezvoltarea unui copil.
Recurenta a menționat că minimul de existență pentru un copil stabilit de
Biroul Național de Statistică nu constituie și un maximum care să acopere și
celelalte cheltuieli necesare pentru dezvoltarea și creșterea unui copil, părinții
având obligația asigurării unui trai decent pentru copil, păstrându-se pe cât este
posibil nivelul anterior de asigurare materială a copilului minor.
A susținut că instanța de apel nu a luat în considerare că Vadim
Gladuneac este fondator și director al două companii active în domeniul
construcției SRL ,, ******” și SRL ,, ******”, deținând 100% cotă- parte. În
comparație cu intimatul, este nevoită să muncească și în zilele de odihnă pentru
a asigura copiilor un trai decent, și a acoperi toate cheltuielile legate de
creșterea, educarea și îngrijirea copiilor, păstrându-le pe cît posibil nivelul de
trai anterior, circumstanță ce o pune într-o situație materială mai defavorabilă
față de pârât, fapt ce ar contravine legii.
La 29 octombrie 2024, Curtea Supremă de Justiție a expediat intimatului
copia recursului declarat Ana Gladuneac, reprezentată de avocatul Daniel
Șontea,, creând astfel participanților la proces condiții egale de a cunoaște
modul de derulare a procedurii în recurs, cât și le-a acordat, întru asigurarea
respectării principiilor contradictorialității și disponibilității în drepturi,
posibilitatea de depunere a referinței, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de
însoțire, extrasul din poșta electronică, anexate la materialele dosarului
La 13 noiembrie 2024, Vadim Gladuneac, reprezentat de avocata
Mariana Arabadji, a depus referință, solicitând declararea recursului depus de
Ana Gladuneac, reprezentată de avocatul Daniel Șontea, ca inadmisibil.
LEGISLAȚIA RELEVANTĂ
Art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă:
„Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii
sau a deciziei integrale, dacă legea nu prevede altfel.”
Art. 433 din Codul de procedură civilă:
„ (1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care:
a) recursul nu se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 alin. (1);
a1) recursul este depus împotriva unui act ce nu se supune recursului, cu
excepția cazurilor prevăzute la art. 429 alin. (5);
b) recursul este depus cu omiterea termenului de declarare prevăzut la
art.434;
c) persoana care a înaintat recursul nu este în drept să-l declare;
d) recursul se depune în mod repetat după ce a fost examinat;
e) problema juridică invocată în recurs nu este de o importanță
fundamentală pentru dezvoltarea jurisprudenței;
f) recursul este vădit neîntemeiat.
(2) Recursul declarat în temeiul art. 432 alin. (1) lit. e) nu poate fi declarat
inadmisibil în temeiul alin. (1) lit. e) din prezentul articol.”
Art. 432 din Codul de procedură civilă:
6
„ (1) Recursul este admis dacă:
a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței
uniforme a Curții Supreme de Justiție;
b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează
jurisprudența Curții Supreme de Justiție;
c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca
fiind tardiv un apel depus în termen;
d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă
în proces;
e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant
pe aprecierea vădit nerezonabilă a probelor;
f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost
pronunțată cu încălcarea competenței jurisdicționale.
(2) Temeiurile menționate la alin. (1) lit. d)-f) pot fi invocate în recurs
doar dacă au fost invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de
apel.”
Art. 440 din Codul de procedură civilă:
„ (1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile
prevăzute la art. 433, completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă
adoptată în lipsa părților, declară recursul inadmisibil.
(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar
faptele cauzei, motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web
oficială a Curții Supreme de Justiție și se expediază părților.”
MOTIVAREA INSTANȚEI
Referitor la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată
al Curții Supreme de Justiție atestă că Curtea de Apel Chișinău a pronunțat
dispozitivul deciziei în ședință publică la 09 aprilie 2024. La 23 iulie 2024,
decizia motivată din 09 aprilie 2024 a Curții de Apel Chișinău a fost expediată,
prin intermediul oficiului poștal, recurentei, cât și reprezentantului acesteia,
avocatului Daniel Șontea, fapt ce se confirmă prin scrisoarea de expediere a
actului judecătoresc, însă la materialele cauzei lipsesc date privind
recepționarea acesteia.
Astfel, cererea de recurs depusă de Ana Gladuneac, reprezentată de
avocatul Daniel Șontea, la 01 octombrie 2024, se consideră depus în termenul
stabilit de lege.
Din analiza prevederilor legale reținute supra, rezultă că
admisibilitatea/inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile
Codului de procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate
veritabil bazat pe temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă
un drept exclusiv al instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu
prezintă o motivare suficient de serioasă.
În această ordine de idei, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție reține că Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul
7
nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva
invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material
capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că pentru a
trece testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare
convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În
consecutivitate, motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă
la formalitățile pe care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării
testului și filtrului de admisibilitate.
Instanța de recurs atestă că motivele de casare, invocate în recurs, nu se
încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,
deoarece se referă la dezacordul recurentului cu soluția pronunțată de instanța
de apel și nu relevă interpretarea contrară a legii și aplicarea eronată a normelor
de drept material sau procedural sau că aceasta s-ar baza în mod determinant pe
aprecierea vădit nerezonabilă a probelor, respectiv, nu constituie temei de
casare a deciziei recurate.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că
recursul depus de Ana Gladuneac, reprezentată de avocatul Daniel Șontea,
conține critici ce vizează simple nemulțumiri subiective față de decizia
instanței de apel, fără a evidenția erori de drept.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează faptul că
dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în
sensul arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera
netemeinicia hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la
art.432 din Codul de procedură civilă.
Nu este suficientă simpla expunere a circumstanțelor faptice ale cauzei,
fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe
care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu
doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci
expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții,
instanța a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.
Recursul nu se poate limita la o simplă indicare a textelor de lege, ci
implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă
argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se
bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea
pretinsei interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către
instanța de apel, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la
examinarea unei asemenea pretins argument, Completul de judecată al Curții
Supreme de Justiție s-ar substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu
un control efectuat din oficiu.
Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție accentuează că
admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale
a instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și
interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea
oricărei cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de
admisibilitate și a avea succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.
8
În acest sens, CtEDO în jurisprudența sa constantă statuează că dreptul
de acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder
împotriva Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230].
Acesta este în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât
prin însăși natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură
în această privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei,
pct. 85). Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât
pentru un apel (Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).
Curtea a mai reiterat că modul de aplicare a articolului 6 procedurilor
în fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale
procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în
sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest
sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1,
p.141, § 39). La fel, conform jurisprudenței CtEDO, procedurile cu privire la
admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept,
și nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea
Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).
În astfel de circumstanțe, Completul de judecată al Curții Supreme de
Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Ana Gladuneac,
reprezentată de avocatul Daniel Șontea, ca fiind inadmisibil.
Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 431 alin. (1), alin.
(2), art. 433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă,,
COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,
Declară inadmisibil recursul depus de Ana Gladuneac, reprezentată de
avocatul Daniel Șontea, împotriva deciziei din 09 aprilie 2024 a Curții de Apel
Chișinău.
Încheierea este irevocabilă.
Președinte, judecător Stela Procopciuc
Judecători Gheorghe Stratulat
Oxana Parfeni
9