2ra-56/24 — încasarea pensiei de întreținere

2ra-56/24 — încasarea pensiei de întreținere (Curtea Supremă de Justiție, 2025)

Î N C H E I E R E

cu privire la inadmisibilitatea recursului declarat de Vadim Marușceac,

în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Anna

Marușceac către Vadim Marușceac privind încasarea pensiei de întreținere a

copiilor minori,

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți,

(Dosarul nr. 2ra-56/24

PIGD 2-23055206-01-2ra-15012024)

Recurs declarat după 01 septembrie 2023. Recursul este vădit neîntemeiat. Art.

433 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură civilă.

Dezacordul recurentului cu decizia instanței de apel nu constituie un temei de

casare a ei.

Judecătoria Drochia, sediul Rîșcani: jud. S. Grosu

Curtea de Apel Bălți: jud. S. Procopciuc, D. Corolevschi, E. Grumeza

9 octombrie 2025

Textul corespunde originalului

Examinând în lipsa părților chestiunea cu privire la admisibilitatea

recursului declarat de Vadim Marușceac,

Curtea Supremă de Justiție, în completul compus din:

Diana Stănilă, Președinte,

Ion Munteanu,

Oxana Parfeni, judecători,

constată următoarele:

ÎN FAPT

judecată către Vadim Marușceac cu privire la încasarea pensiei de întreținere

pentru copiii minori în suma bănească fixă a câte 2000 de lei pentru fiecare copil

(f. d. 1-4).

a invocat că la 2 martie 2013 la Oficiul Stare Civilă Rîșcani a fost încheiată

căsătoria între Anna Marușceac și Vadim Marușceac. În acestă căsătoria s-au

născut doi copii minori XXXX a.n.XX, XXXX a. n. XXX. Prin hotărârea

Judecătoriei Drochia din 16 februarie 2022, a fost desfăcută căsătoria între Anna

Marușceac și Vadim Marușceac, domiciliul copiilor fiind stabilit cu mama.

pensiei de întreținere, reieșind din interesul superior al copiilor minori și

necesitatea asigurării unui nivel corespunzător de trai.

art. art. 58, 63, 74-76 din Codul familiei, art. art.166-168.

POZIȚIA PRIMEI INSTANȚE

fost admisă parțial, cererea de chemare în judecată depusă de Anna Marușceac,

s-a încasat din contul lui Vadim Marușceac în contul Annei Marușceac pensia de

întreținere a copiilor minori XXXX a. n. X.X.XX și XXXX XXXX a. n.

X.X.XXX în mărime a câte 1 500 lei lunar pentru fiecare copil în parte, începând

cu 14.04.2023 și până la majoratul copiilor sau pînă la schimbarea situației

materiale a părților; s-a încasat din contul lui Vadim Marușceac în contul statului,

taxa de stat în sumă de 1 080 lei; s-a încasat din contul lui Vadim Marușceac în

contul Annei Marușceac cheltuielile de judecată în sumă de 800 lei (f. d. 38, 49-

52).

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE APEL

declarat apel, împotriva hotărârii din 22 mai 2023 a Judecătoriei Drochia, sediul

Rîșcani, solicitând admiterea apelului, casarea parțială hotărârii instanței de fond,

cu rejudecarea cauzei și pronunțarea unei noi hotărâri prin care să fie dispusă

încasarea pensiei de întreținere în mărime de 1/3 pentru doi copii (f. d. 43-48).

POZIȚIA INSTANȚEI DE APEL

declarat de Vadim Marușceac și menținută hotărârea din 22 mai 2023 a

Judecătoriei Drochia, sediul Râșcani (f. d. 77, 78-84).

beneficiul lui Marușceac Anna a pensiei de întreținere a copiilor minori

XXXXXX și XXXXXX în mărime de 1500 lei lunar pentru fiecare copil,

începând cu data înaintării acțiunii și până la majoratul copiilor sau schimbarea

situației materială a părinților, este una justificată, deoarece în ședința de judecată

s-a stabilit cu certitudine că, Vadim Marușceac este tatăl copiilor minori, situație

care denotă și obligația acestuia la întreținerea copiilor săi până la atingerea

majoratului.

de fond cu titlu de pensie de întreținere fiecărui copil este una justificată, ținând

cont de vârsta copiilor raportată la datele Biroului Național de Statistică, care

raportează media anuală pe țară pentru anul 2022, pentru un copil cu vârstă de la

1-6 ani constitute 2 094,3 lei, lunar iar pentru un copil de vârstă 7-17 ani suma

constituie 2732,1 lei lunar.

privind minimul de existență a copilului minor, nu constituie o normă legală

imperativă de la care nu se permite derogare ci urmează a fi apreciată cu titlu de

circumstanță importantă de raportare, ca cuantum/ nivel minim de la care instanța

de judecată pornește în stabilirea cuantumului pensiei de întreținere, or, prin

prisma prevederilor art. 18 al Convenției internaționale cu privire la drepturile

copilului din 20.11.1989, în vigoare pentru R.Moldova din 25 februarie 1993,

statele părți vor depune eforturi pentru asigurarea recunoașterii principiului,

potrivit căruia ambii părinți au o răspundere comună pentru creșterea și

dezvoltarea copilului.

legislator, este incontestabil faptul, că atât Vadim Marușceac cât și Anna

Marușceac sunt obligați să contribuie în mărime egală la întreținerea copiilor

minori, și respectiv în contextul dat, Colegiul civil conchis că suma de 1500

lei/lunar încasată de la Marușceac Vadim este reală și rezonabilă, or, necesitățile

copiilor prezumă, pe lângă minimul de existență, cheltuieli legate de procurarea

hainelor, medicamentelor, cheltuieli necesare creșterii și evoluării echilibrate a

copiilor.

cuantumului pensiei de întreținere nu a luat în calcul faptul că dânsul mai are un

copil minor, din prima căsătoriei pentru care achită pensie de întreținere 900 lei,

lunar, Colegiul Civil a dat o apreciere critică, or faptul că apelantul mai are la

întreținere un alt copil minor nicidecum nu poate afecta drepturile și interesele

celorlalți copii minori XXXXX și XXXXX în condițiile în care părintele trebuie

să depună toate eforturile în vederea asigurării cu cele necesare copiilor săi, să le

creeze condiții și să le asigure un trai decent.

EXERCITAREA CĂII DE ATAC ÎN ORDINE DE RECURS

împotriva deciziei din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți solicitând

admiterea recursului, casarea parțială a hotărârii primei instanțe și a deciziei

instanței de apel, cu pronunțarea unei noi hotărâri privind încasarea pensiei de

întreținere a copiilor în mărime de 1/3 pentru doi copii (f. d. 95-97).

SOLICITAREA RECURENTULUI

argumentele din cererea de apel.

TERMENUL DE DECLARARE A RECURSULUI

„(1) Recursul se declară în termen de 2 luni de la data comunicării hotărârii sau a deciziei

integrale, dacă legea nu prevede altfel.

(2) Termenul de 2 luni este termen de decădere și nu poate fi restabilit.”

art. 434 alin. (1) din Codul de procedură civilă și a depus în termen recursul, or,

copia deciziei motivate a fost expediată la 23 ianuarie 2024 în adresa lui Vadim

Marușceac, fapt ce se confirmă prin scrisoare de expediere (f. d. 90) și

recepționată la 29 ianuarie 2024 ceea ce se confirmă prin avizul de recepție anexat

la materialele cauzei (f. d. 91) Cererea de recurs a fost depusă la 10 ianuarie 2025,

prin poșta terestră (f. d. 95-97).

declarat de Vadim Marușceac, cu înștiințarea despre posibilitatea depunerii

referinței timp de o lună de la data primirii corespondenței, fapt ce se confirmă

prin scrisoare de expediere anexat la materialele dosarului (f. d. 102).

Marușceac nu a făcut uz de dreptul său procedural de a depune referință.

LEGISLAȚIA RELEVANTĂ

(1) Cererea de recurs se consideră inadmisibilă în cazul în care: f) recursul este vădit

neîntemeiat.

(1) Recursul este admis dacă:

a) interpretarea legii din hotărârea contestată este contrară jurisprudenței uniforme a

Curții Supreme de Justiție;

b) prin admiterea recursului, se schimbă sau se consolidează jurisprudența Curții

Supreme de Justiție;

c) a fost admis neîntemeiat un apel introdus tardiv sau a fost respins ca fiind tardiv un

apel depus în termen;

d) hotărârea sau decizia vizează drepturile persoanei care nu a fost atrasă în proces;

e) hotărârea sau decizia este arbitrară ori se bazează în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor;

f) instanța nu a fost compusă potrivit legii sau hotărârea a fost pronunțată cu încălcarea

competenței jurisdicționale.

(2) Temeiurile menționate la alin.(1) lit.d)–f) pot fi invocate în recurs doar dacă au fost

invocate în apel sau dacă încălcarea a avut loc în instanța de apel.

„(1) În cazul în care se constată existența unuia dintre temeiurile prevăzute la art. 433,

completul din 3 judecători, printr-o încheiere irevocabilă adoptată în lipsa părților, declară

recursul inadmisibil.

(2) Încheierea privind inadmisibilitatea recursului, care conține sumar faptele cauzei,

motivele și temeiul inadmisibilității, se publică pe pagina web oficială a Curții Supreme de

Justiție și se expediază părților.”

MOTIVAREA INSTANȚEI

inadmisibilitatea recursului, urmează să însușească în condițiile Codului de

procedură civilă exercitarea efectivă a unui control de legalitate veritabil bazat pe

temeiuri concludente și serioase. Astfel, normele citate oferă un drept exclusiv al

instanței de recurs de a filtra cererile de recurs care nu prezintă o motivare

suficient de serioasă.

Justiție reține că, Codul de procedură civilă dezvoltă nu doar caracterul

nedevolutiv al recursului, dar și cerința de seriozitate a cererii din perspectiva

invocării unor veritabile și esențiale încălcări de drept procedural și material

capabile să răstoarne deciziile instanței de apel contestate.

testul de admisibilitate, cererea de recurs trebuie să conțină o motivare

convingătoare și întemeiată în condițiile nominalizate mai sus. În consecutivitate,

motivarea cererii de recurs în circumstanțele expuse se referă la formalitățile pe

care trebuie să le întrunească cererea în vederea rezistării testului și filtrului de

admisibilitate.

se încadrează în temeiurile prevăzute la art. 432 din Codul de procedură civilă,

deoarece se referă la dezacordul recurentei cu soluția pronunțata de către Curtea

de Apel Bălți și nu relevă că aceasta s-ar baza în mod determinant pe aprecierea

vădit nerezonabilă a probelor, respectiv nu constituie temei de casare a deciziei

recurate.

dezvoltarea recursului trebuie să cuprindă o motivare corespunzătoare, în sensul

arătării cu claritate a acelor critici, care sunt de natură a învedera netemeinicia

hotărârii/deciziei și care se încadrează în temeiurile prevăzute la art.432 din

Codul de procedură civilă.

fiind necesară motivarea recursului cu indicarea motivelor de netemeinicie pe

care se bazează, precum și dezvoltarea lor. Motivarea recursului însemnând nu

doar exprimarea nemulțumirii față de actul de dispoziție pronunțat în apel, ci

expunerea tuturor motivelor pentru care, din punctul de vedere al părții, instanța

a pronunțat o hotărâre neîntemeiată.

implică determinarea greșelilor imputate instanței de apel și o minimă

argumentare a criticii în fapt și în drept, precum și indicarea probelor pe care se

bazează aceste critici. Simpla trimitere la un text de lege, fără explicarea pretinsei

interpretări și/sau aplicări eronate a prevederilor legale de către instanța de apel,

nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea unei asemenea

pretins argument, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție s-ar

substitui autorului recursului, fapt care ar echivala cu un control efectuat din

oficiu.

admisibilitatea recursului trebuie privită și în contextul rolului și funcției legale a

instanței judecătorești supreme care constă, în special, în asigurarea și

interpretarea uniformă a legilor la examinarea cauzelor. Astfel, motivarea oricărei

cereri de recurs trebuie să țină cont pentru a trece filtrul de admisibilitate și a avea

succes, de aceste însușiri de ordin legal fundamental.

acces la instanțe nu este absolut. Există limitări implicit admise [Golder împotriva

Regatului Unit, pct. 38; Stanev împotriva Bulgariei (MC), pct. 230]. Acesta este

în special cazul condițiilor de admisibilitate a unui recurs, întrucât prin însăși

natura sa necesită o reglementare din partea statului, care se bucură în această

privință de o anumită marjă de apreciere (Luordo împotriva Italiei, pct. 85).

Condițiile de admisibilitate ale unui recurs pot fi mai stricte decât pentru un apel

(Levages Prestations Services împotriva Franței, pct. 45).

fața instanțelor ierarhic superioare depinde de caracteristicile speciale ale

procedurilor respective, urmând de ținut cont de totalitatea procedurilor în

sistemul de drept național și de rolul instanțelor ierarhic superioare în acest

sistem. (Botten v. Norway, hotărâre din 19 februarie 1996, Reports 1996-1, p.141,

admisibilitatea căii de atac și procedurile care implică doar chestiuni de drept, și

nu chestiuni de fapt, pot fi conforme cu cerințele articolului 6 § 1 (a se vedea

Helmers c. Suediei 09 octombrie 1991, § 31, Seria A, nr. 212-A).

Justiție concluzionează de a aprecia recursul declarat de Vadim Marușceac, ca

fiind inadmisibil.

433 alin. (1) lit. f), 440 alin. (1) și (2) din Codul de procedură civilă.

COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI,

Declară inadmisibil recursul depus de Vadim Marușceac, împotriva deciziei

din 23 noiembrie 2023 a Curții de Apel Bălți.

Încheierea este irevocabilă.

Președinte Diana Stănilă

Judecători Ion Munteanu

Oxana Parfeni