2r-73/25 — Privind încasarea pensiei de întretinere a copilului minor

La 08 iulie 2022, Tatiana Florența s-a adresat cu cerere de chemare în judecată împotriva lui Alexandru Florența prin care a solicitat încasarea pensiei de întreținere a copilului minor XXXX XXXXX, născută la XX XXXX XXXX, în mărime de 3000,00 de lei, începând cu data desfacerii căsătoriei din 29 mai 2021, precum și încasarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 27 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a reluat procesul în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Florența împotriva lui Alexandru Florența privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată.

Prin încheierea din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, s-a restituit apelantului Alexandru Florența apelul declarat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, împotriva încheierii din 27 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, precum și împotriva încheierii protocolare din 25 aprilie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, adoptate în cauza civilă intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Florența împotriva lui Alexandru Florența privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. S-a remis apelantului Alexandru Florența cererea de apel cu toate documentele anexate.

În motivarea recursului a indicat că concluziile instanței expuse în încheierea contestată, sunt în contradicție cu legislația pertinență cazului și circumstanțele de fapt a cauzei deoarece nefiind de acord cu soluția primei 2 instanțe, la 16 octombrie 2024 a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central. 9.1. Ulterior, la 04 decembrie 2024 în lipsa oricărei încheieri de a nu da curs cererii de apel, Alexandru Florența manifestând diligența maximă în vederea respectării prevederilor legale ce țin de modalitatea de depunere a apelurilor, a depus în cancelaria Curții de Apel Bălți motivarea apelului, totodată anexând și confirmarea de achitare a taxei de timbru și taxei de stat (f.d. 85/90) calculată de acesta reieșind din taxa de stat încasată de la pârât/apelant de către instanța de fond prin hotărârea contestată, care la rândul său a calculat taxa de stat reieșind din suma de pensie alimentară încasată de la pârâtul/apelant. 9.2. A menționat recurentul că, instanța de apel prin încheierea din 31 decembrie 2024, nu a dat curs apelului declarat de Alexandru Florența, și a acordat apelantului termen-limită pentru lichidarea neajunsurilor și anume: înregistrarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime totală de 949,97 lei în Direcția evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Nord până la 31 ianuarie 2025, ora 17:00, inclusiv; s-a explicat apelantului că dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul și locul stabilit, apelul nu va fi considerat depus și împreună cu toate documentele anexate va fi restituit. 9.3. A mai menționat că luând cunoștință cu materialele dosarului a constatat că potrivit scrisorii de expediere din 03 ianuarie 2025, rezultă că copia încheierii din 31 decembrie 2024 Curții de Apel Nord, a fost expediată în adresa apelantului cu aviz de recepție DS8020308396AS. Iar, la 28 ianuarie 2025 scrisoarea recomandată a fost restituită Curții de Apel potrivit ștampilei de intrare a instanței aplicată pe avizul de recepție (f.d. 95). 9.4. A mai menționat că recurentul Alexandru Florența fiind student la Facultatea Inginerie Mecanică al Universității Tehnice a Moldovei mun. Chișinău, secția frecvență redusă, în perioada din 11 ianuarie 2025 până la 30 ianuarie 2025 a participat la sesiunea de reper și examinare, din care cauză în perioada indicată se afla în mun. Chișinău și corespunzător a lipsit din mun. Bălți, respectiv în mod evident acesta nu putea recepționa scrisoarea recomandată expediată de Curtea de Apel Nord, în deosebi reieșind din faptul că agentul poștal la 27 ianuarie 2025 a făcut o singură încercare de livrare/ avizare a destinatarului, după care imediat, în aceiași zi a restituit Curții de Apel Nord trimiterea poștală cu însemnarea nereclamat. 9.5. A susținut că Curtea de Apel Nord, nu a publicat încheierea din 31 decembrie 2024, pe portalul instanței de apel, însă pune în sarcina recurentului vinovăția pentru faptul că nu a luat cunoștință cu actul dat. Or, unicul act al instanței publicat în legătură cu prezenta cauză este încheierea din 11 februarie 2025 prin care apelul a fost restituit. 9.6. A mai invocat că cu încheierea din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Nord prin care nu s-a dat curs cererii de apel declarate de Alexandru Florența, a luat cunoștință la 10 februarie 2025, încheiere pe care o consideră 3 neîntemeiată deoarece în suma taxei de stat indicată de către instanță ca necesară a fi achitată pentru lichidarea pretinselor neajunsuri al cererii de apel nu este în careva mod motivată. Or, în încheiere este prezentă doar suma de 1062,47 de lei, dar lipsește un calcul din care să fie clar și previzibil din care sumă și după care formulă a fost calculată taxa de stat solicitată spre achitare. 9.7. Subsecvent, a notat că Colegiul civil al Curții de Apel Nord în mod eronat, arbitrar și denaturând absolut sensul prevederilor art. 106 din Codul de procedură civilă a interpretat și a echivalat nereclamarea trimiterii poștale de către destinatar cu refuzul de a recepționa trimiterea expediată de instanță a constatat comunicarea/înmânarea apelantului a încheierii din 31 decembrie 2024 prin care nu s-a dat curs apelului. Or, art. 102 alin. (7) din Codul de procedură civilă stabilește că: „Citațiile și înștiințările judiciare trimise la sediul persoanelor juridice și nerecepționate la expirarea termenelor de reclamare se consideră înmânate la data expirării termenului de reclamare chiar dacă destinatarul nu a reclamat corespondența de la oficiul poștal”, însă această normă în mod expres stabilește această modalitate de citare/înmânare exclusiv în raport cu persoanele juridice și nicidecum persoanelor fizice. 9.8. În situația redată a constatat că agentul poștal a întreprins o singură încercare de a livra trimiterea și a aviza destinatarul, constatând și absența acestuia la domiciliu și imediat a restituit trimiterea instanței de apel, astfel, recurentul fiind lipsit de orice posibilitate de a luat cunoștință cu încheierea până la 14 februarie 2025, când repetat a luat cunoștință cu materialele dosarului. 9.9. Astfel, a considerat că în lipsa unei comunicări efective a actelor de procedură adoptată de instanță și nepublicarea actului pe portalul internet al instanței prin încheierea din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord i-a fost încălcat dreptul la o judecată echitabilă și i-a fost îngrădit dreptul de acces la justiție.

Așadar, cu referire la termenul de declarare a recursului, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție constată că instanța de apel a emis încheierea contestată la 11 februarie 2025 (f.d.97/98).

Potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 3852, rezultă că, Curtea de Apel Nord a remis prin intermediul poștei terestre în adresa lui Alexandru Florența, copia încheierii din 11 februarie 2025, pentru cunoștință, însă la materialele cauzei lipsesc date care ar confirma recepționarea acesteia de către recurent. 4

Prin urmare, recursul declarat la 21 februarie 2025 de Alexandru Florența, împotriva încheierii din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, este în termenul prevăzut de art.425 din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.11).

Art. 426 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stabilește că: „(3) Recursul împotriva încheierii se examinează în termen de 2 luni într-un complet din 3 judecători, pe baza copiei certificate sau electronice a dosarului, pe baza recursului și a referinței la recurs, fără examinarea admisibilității și fără participarea părților.

Art. 427 lit. a) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Instanța de recurs, după ce examinează recursul împotriva încheierii, este în drept: a) să respingă recursul și să mențină încheierea.”

Art. 364 alin. (1) din Codul de procedură civilă (în redacția legii în vigoare la data depunerii cererii de apel), prevede că: „(1) Cererea de apel se depune în scris la instanța judecătorească a cărei hotărîre se atacă, cu plata taxei de stat și/sau a taxei de timbru în cazul în care apelul se impune cu taxă, în condițiile legii.”

Art. 368 alin. (1), (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „(1) Dacă cererea de apel nu întrunește condițiile prevăzute la art. 364 și 365 și dacă cererea este depusă fără plata taxei de stat, instanța de apel, în termen de 10 zile de la repartizarea dosarului, dispune printr-o încheiere, fără înștiințarea participanților la proces, să nu se dea curs cererii, acordând apelantului un termen pentru lichidarea neajunsurilor. (3) Încheierea instanței de apel de a nu se da curs cererii poate fi atacată odată cu fondul.”

Art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, statuează că: „(1) Cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Art.107 alin.(1) din Codul de procedură civilă, reglementează că: ,,Dacă își schimbă domiciliul sau sediul după pornirea procesului, partea sau reprezentantul ei este obligat să comunice instanței noua adresă. În lipsa unei astfel de comunicări, citația sau înștiințarea se trimite la ultima adresă cunoscută instanței și se consideră recepționată chiar dacă destinatarul nu mai locuiește sau nu își are sediul acolo.” 5

Art.10 alin. (1) din Codul de procedură civilă, reglementează că: „Sancțiunile procedurale sunt urmările nefavorabile, stabilite de normele de drept procedural civil, care survin pentru subiectul obligat în raport procedural în caz de neîndeplinire sau de îndeplinire defectuoasă a unui act de procedură, precum și în caz de exercitare abuzivă a unui drept procedural.”

Art. 56 alin. (3) din Codul de procedură civilă, stipulează că: „Participanții la proces sunt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. În cazul abuzului de aceste drepturi sau al nerespectării obligațiilor procedurale, se aplică sancțiunile prevăzute de legislația procedurală civilă”.

Art. 61 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: „(1) Participanții la proces sînt obligați să se folosească cu bună-credință de drepturile lor procedurale. Instanța judecătorească pune capăt oricărui abuz de aceste drepturi dacă prin abuz se urmărește tergiversarea procesului sau inducerea sa în eroare.”

Art. 369 alin. (1) lit. a), alin. (2) din Codul de procedură civilă: „(1) Instanța de apel restituie, printr-o încheiere, cererea dacă: a) apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel din încheierea emisă în conformitate cu art. 368 al. (1). (2) Încheierea judecătorească de restituire a cererii de apel poate fi atacată cu recurs.”

Art. 428 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că: ,,Decizia instanței de recurs emisă după examinarea recursului împotriva încheierii rămâne irevocabilă din momentul emiterii. Decizia se plasează pe pagina web a instanței la data emiterii.”

Recapitulând esența problemei de procedură adusă în instanța de recurs, Completul de judecată reține că prin hotărârea din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, s-a admis parțial cererea depusă în judecată de Tatiana Florența. S-a încasat de la Alexandru Florența, în beneficiul Tatianei Florența, pensie de întreținere a copilului minor XXXX XXX, a.n.XX XXXX XXX, în sumă bănească fixă de 2 500, 00 lei lunar, începând cu data de 08 iulie 2022 până la atingerea majoratului de către copil. Cerința reclamantei Tatiana Florența împotriva lui Alexandru Florența privind compensarea cheltuielilor de judecată s-a respins. S-a încasat de la Alexandru Florența în contul statului, taxa de stat în sumă de 150,00 de lei (f.d.65).

Nefiind de acord cu hotărârea instanței de fond, 16 octombrie 2024 Alexandru Florența a declarat apel nemotivat împotriva hotărârii din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central (f.d.68), iar, la 04 decembrie 2024, prin intermediul Direcției de evidență și documentare 6 procesuală a Curții de Apel Bălți, a depus motivarea apelului împotriva hotărârii din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care a solicitat admiterea apelului, casarea încheierii din 27 martie 2023 a Judecătoriei Bălți, sediul central, privind reluarea procesului în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de Florența Tatiana către Florența Alexandru privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor și compensarea cheltuielilor de judecată, casarea încheierii protocolare din 25 aprilie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, prin care s-a respins cererea înaintată de Alexandru Florența privind suspendarea procesului, casarea integrală a hotărârii primei instanțe, suspendarea procesului civil, cu pronunțarea unei noi hotărârii prin care cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Florența împotriva lui Alexandru Florența privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor să fie respinsă ca neîntemeiată (f.d.85/88).

În contextul prevederilor art. 368 alin.(1)-(3) din Codul de procedură civilă, enunțate la pct.14, prin încheierea din 13 decembrie 2024 a Curții de Apel Bălți (în prezent Curtea de Apel Nord), nu s-a dat curs apelului declarat de Alexandru Florența. S-a acordat apelantului termen-limită pentru lichidarea neajunsurilor și anume: înregistrarea dovezii de plată a taxei de stat în mărime totală de 949,97 de lei în Direcția evidență și documentare procesuală a Curții de Apel Nord până la data de 31 ianuarie 2025, ora 17.00, inclusiv. S-a explicat apelantului că dacă nu vor fi lichidate neajunsurile menționate în termenul și locul stabilit, apelul nu va fi considerat depus și împreună cu toate documentele anexate va fi restituit.

Aici este de notat că, potrivit scrisorii de expediere a actului judecătoresc nr. 149 (f.d.94), rezultă că, încheierea (fără curs) a instanței de apel din 31 decembrie 2024 a fost expediată la data de 03 ianuarie 2025 în adresa apelantului Alexandru Florența, însă, corespondența expediată în adresa apelantului a fost restituită cu mențiunea factorului poștal ,,nereclamat” (f.d. 95/96).

La acest capitol, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reține că, conform datelor inscripționate pe plicul și avizul de recepție a scrisorii (f.d.95) termenul de păstrare a trimiterii poștale destinate apelantului Alexandru Florența a fost de 20 de zile, termen în care apelantul avea obligația pozitivă de a se prezenta la Oficiul Poștal și de a o ridica.

Or, conform pct. 82 din Regulile privind prestarea serviciilor poștale, anexa nr.1 la Hotărârea Guvernului nr.1457 din 30 decembrie 2016, trimiterile poștale cu mențiunea „Predarea în mâna proprie, „Citație” sau „înștiințare” se înmânează personal destinatarului. În lipsa acestuia, în cutia poștală individuală se lasă avizul de sosire pentru primirea trimiterii în unitatea poștală. Trimiterile poștale adresate persoanelor fizice și juridice, sediul cărora se află în afara localităților (stații meteorologice, ferme etc), se ridică în unitățile poștale, cu forțele și mijloacele proprii, de către destinatari. 7

Or, art. 100 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevede că cererea de chemare în judecată și actele de procedură se comunică participanților la proces și persoanelor interesate, contra semnătură, prin intermediul persoanei împuternicite, prin poștă, cu scrisoare recomandată și cu aviz de primire, prin intermediul biroului executorului judecătoresc, la adresa electronică indicată în cererea de chemare în judecată sau înregistrată prin intermediul Programului integrat de gestionare a dosarelor, sau prin alte mijloace care să asigure transmiterea textului cuprins în act și confirmarea primirii lui, precum și prin delegație judiciară.

Prin urmare, se deduce că instanța de apel a respectat dispozițiile legale ce guvernează instituția comunicării actelor de procedură, or, la caz, apelantul Alexandru Florența nu a reclamat actele de dispoziție remise de instanță de apel la adresa indicată de ultimul în propriul apel.

Mai mult decât atât, este cert stabilit că adresa indicată de recurent în cererea de recurs, este aceeași la care a fost remisă încheierea (fără curs) din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Nord, de către instanța de apel. Astfel, refuzul de recepționare a corespondenței este imputabil apelantului/recurent și nu reprezintă o încălcare de procedură admisă de instanța de apel.

Astfel, luând în calcul cele relatate supra, instanța de recurs remarcă obligațiunea apelantului, în baza art.365 din Codul de procedură civilă, de a respecta cerințele impuse de lege pentru conținutul cererii de apel, până la soluționarea chestiunii privind primirea pe rol a cererii de apel, și anume de a prezenta dovada achitării taxei de stat, sarcină procedurală care însă nu a fost realizată.

În consecință, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră judicioasă soluția adoptată prin încheierea din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord privind restituirea apelului declarat de Alexandru Florența împotriva hotărârii din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, împotriva încheierii din 27 martie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, precum și împotriva încheierii protocolare din 25 aprilie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, din motiv că apelantul nu a îndeplinit în termen indicațiile instanței de apel expuse în încheierea ( fără curs) din 31 decembrie 2024, emisă în conformitate cu art. 368 alin.(1) din Codul de procedură civilă.

În context, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție consideră relevant de a menționa obligația părților de a se folosi cu bună- credință de drepturile procedurale în virtutea prevederilor art. 56 alin.(3), art. 61 alin.(1) din Codul de procedură civilă. Inițiind procedura de apel, apelantul urmează să se intereseze periodic de soarta dosarului. Părțile trebuie să ia măsuri în intervale rezonabile de timp pentru a afla despre progresul procedurilor judiciare despre care aceștia cunosc.

Referitor la argumentele invocate în cererea de recurs, precum că suma taxei de stat în mărime de 1062,47 de lei indicată de către instanța de apel ca 8 necesară a fi achitată pentru lichidarea pretinselor neajunsuri al cererii de apel nu este motivată, or, la caz, lipsește un calcul din care să fie clar și previzibil care formulă a fost calculată taxa de stat solicitată spre achitare, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că recurentul nu a contestat cu recurs încheierea din 31 decembrie 2024 a Curții de Apel Nord, prin care nu s-a dat curs apelului declarat de Alexandru Florența, împotriva hotărârii din 26 septembrie 2024 a Judecătoriei Bălți, sediul central, or, fără cerere, instanța de recurs nu este în drept din oficiu să verifice legalitatea acesteia.

Cu referire la argumentul recurentului precum că, în perioada de la 11 ianuarie 2025 până la 30 ianuarie 2025 a participat la sesiunea de reper și examinare care a avut loc în cadrul Facultății Inginerie Mecanică a Universității Tehnice a Moldovei mun. Chișinău, secția frecvență redusă, și respectiv în perioada indicată s-a aflat în mun. Chișinău și corespunzător a lipsit din mun. Bălți, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție menționează că acesta nu poate fi reținut deoarece la materialele cauzei nu se regăsește un înscris din numele apelantului Alexandru Florența din care s-ar reține că instanța de apel a fost anunțată în conformitate cu prevederile art.107 alin.(1) din Codul de procedură civilă (a se vedea pct.30) despre schimbarea adresei sau datelor de contact.

Subsecvent, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție notează că apelantul avea obligația de a întreprinde toate măsurile necesare, după cum sugerează și jurisprudența CtEDO (cauza Van Harn v. Germania, 11 septembrie 2007), de a-și proteja drepturile de acces la instanță prin valorificarea dreptului său la o cale de atac, cu respectarea exigențelor legale.

Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție reamintește că Articolul 6 § 1 din Convenție implică, din partea „instanței”, obligația de a efectua o examinare efectivă a motivelor, a argumentelor și a probelor prezentate de către părți (a se vedea cauza Perez v. Franța [MC], nr. 47287/99 din 12 februarie 2004, § 80; cauza Loupas v. Grecia, nr. 21268/16 din 20 iunie 2019, § 37; cauza Capacchione v. Republica Moldova din 30 noiembrie 2021, § 19).

De asemenea, potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene pentru Drepturile Omului, acest articol obligă instanțele să își motiveze deciziile sale. Întinderea obligației de motivare poate varia în funcție de natura deciziei și trebuie analizată în lumina circumstanțelor fiecărei cauze. Fără a necesita un răspuns detaliat la fiecare argument invocat de către un reclamant, această obligație presupune, totuși, că o parte la procedura judiciară poate aștepta un răspuns specific și explicit la acele argumente care sunt decisive pentru rezultatul procedurii în cauză (cauza Paixão Moreira Sá Fernandes v. Portugalia, nr. 78108/14 din 25 februarie 2020, § 71 și cauzele citate în aceasta; Caraman v. Republica Moldova din 16 februarie 2021, § 23). 9

În conjunctura enunțată și având în vedere că încheierea din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord a fost emisă în concordanță cu normele de drept procedural, iar argumentele invocate în recurs sunt neîntemeiate, Completul de judecată al Curții Supreme de Justiție conchide de a respinge recursul și de a menține încheierea recurată.

Ținând cont de cele expuse supra și în temeiul art. 427 lit. a), art. 428 din Codul de procedură civilă, COMPLETUL, CU UNANIMITATE DE VOTURI, Respinge recursul declarat de Alexandru Florența. Menține încheierea din 11 februarie 2025 a Curții de Apel Nord, adoptată în cauza civilă, intentată la cererea de chemare în judecată depusă de Tatiana Florența împotriva lui Alexandru Florența privind încasarea pensiei de întreținere a copilului minor. Decizia este irevocabilă. Președinte Stela Procopciuc Judecători Oxana Parfeni Gheorghe Stratulat 10